INTRODUCERE
Progresul ne\u00eentrerupt al cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice capacitatea omului contemporan de a dezv\u0103lui \u015fi explica fotr-
un chip nou numeroase aspecte \u015fi laturi ale realit\u0103\u0163ii rti]cro. \u201ejma. crostructurale se reflect\u0103 nu numai \u00een
\u015ftiin\u0163eje nattfrij cj tehnice, ci \u015fi \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale, umaniste. Infr-adev\u0103racu. mularea \u00een ultimele decenii a
unui adev\u0103rat Mont-Blanc de fapte \u015fi de date despre om \u015fi societate cu ajutorul unor metode si tehnici
perfec\u0163ionate de investigare Socjaija <jus la realizarea unor profunde muta\u0163ii \u00een sistettvuj \u015ftiin\u0163elor umaniste,
la \u00eennoirea modalit\u0103\u0163ilor de interpretare a structurii \u015fi a evolu\u0163iei fenomenelor vie\u0163ii sociale,, ja aparitia de noi
\u015ftiin\u0163e sociale multidisciplinare \u015fi interd\u00eesciplinare a c\u0103ror preocupare este orientat\u0103 cu prec\u0103dere asupra
omului \u015fi rela\u0163iilor acestuia cu semenii s\u0103i, la relevarea rolului deosebit al rela\u0163iilor psihosociale,
interpersonale\u015f;colective \u00een procesul dezvolt\u0103rii societ\u0103\u0163ii omene\u015fti. \u201eSe {x>ate afirma
f\u0103r\u0103 nici o rezerv\u0103 \u2014 spune tovar\u0103\u015ful Nicolae Ceau\u015fescu__
c\u0103 tr\u0103im o epoc\u0103 \u00een care dezvoltarea tumultuoas\u0103a for\u0163elor de produc\u0163ie... este tot mai mult determinat\u0103 je
av\u00eentul \u015ftiin\u0163ei, al cunoa\u015fterii umane \u00een general" l,o epoc\u0103 ce

Muta\u0163iile contemporane \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor sociale, situarea omului \u015fi a rela\u0163iilor interumane \u00een centrul aten\u0163iei
investiga\u0163iilor \u015ftiin\u0163ifice teoretice \u015fi experimentale nu s\u00eent, desigur, simple fenomene de conjunctur\u0103, ivite
vremelnic \u00een acest domeniu al cunoa\u015fterii. Apari\u0163ia \u015fi manifestarea plenar\u0103 a cercet\u0103rilor fenomenelor
psihosociale, \u00een general, \u015fi a raporturilor interpersonale, \u00een special, s\u00eent rezultatul ac\u0163iunii conjugate a varia\u0163i
factori obiectivi \u015fi subiectivi.
Printre cauzele ,pirincipal\u00bbe ale interesului cresc\u00eend fa\u0163a de fenomenele psihosociale trebuie men\u0163ionat\u0103 \u00een primul
r\u00eend ampla \u015fi profunda revolu\u0163ie \u015ftiin\u0163ifico-tehnica contemporan\u0103, cu multiplele sale implica\u0163ii. Automatizarea,
descoperirea \u015fi utilizarea \u00een scopuri militare sau .pa\u015fnice a unor noi surse de energie au fost \u00eenso\u0163ite \u00een anumite
contexte sociale de dezvoltarea fenomenelor de alienare tehnic\u0103-eco-nomic\u0103, de uniformizare \u015fi depersonalizare
a omului muncii, de instabilitatea condi\u0163iei sale sociale, de traumatizarea vie\u0163ii lui psihice. Dintr-un servitor al
omului, cum trebuie s\u0103 fie, tehnica modern\u0103 se poate transforma, dac\u0103 se sl\u0103be\u015fte controlul asupra efectelor sale,
\u00eentr-un adev\u0103rat Moloh al epocii contemporane, poate transforma pe oameni \u00een robo\u0163i, automate lipsite de
capacitatea de crea\u0163ie \u015fi de sensibilitate omeneasc\u0103.In contrast cu aceste fenomene, specifice cu deosebire
capitalismului, \u201erela\u0163iile de produc\u0163ie socialiste... creeaz\u0103 posibilit\u0103\u0163i pentru a \u00eenl\u0103tura efectele nocive ale
progresului tehnic, pentru a apropia din ce \u00een ce mai mult g\u00eendirea de execu\u0163ie \u015fi pentru a face din munca
socialist\u0103 un mijloc principal de dezvoltare a personalit\u0103\u0163ii umane"3.
Dar epoca noastr\u0103 nu-i numai epoca unei grandioase revolu\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice-tehnice, ci \u015fi epoca unor mari \u015fi
profunde transform\u0103ri social-politice. \u00een cadrul acestor procese sociale au fost \u015fi s\u00eent \u00eenlocuite or\u00eenduiri, clase
sociale \u015fi mentalit\u0103\u0163i istorice\u015fte dep\u0103\u015fite. Oamenii nu mai suport\u0103 f\u0103r\u0103

protest folosirea metodelor inumane de organizare \u015fi de conducere a vie\u0163ii sociale. De aceea, pentru evitarea unor
repercusiuni nedorite, factorii institu\u0163ionali guvernamentali sau cei nonguvernamentali manifest\u0103 \u00een prezent un
interes sporit pentru con\u015ftientizarea \u015fi democratizarea vie\u0163ii sociale \u015fi pentru statornicirea unor raporturi noi \u00eentre
factorii decizionali \u015fi cei executivi, \u00eentre conduc\u0103tori \u015fi subalterni.
Actualitatea cercet\u0103rii rela\u0163iilor psihosociale, inclusiv a celor interpersonale, este de asemenea condi\u0163ionat\u0103 \u015fi de
necesitatea folosirii tuturor factorilor materiali \u015fi spirituali capabili s\u0103 contribuie la dezvoltarea continu\u0103 a socie-
t\u0103\u0163ii. Preocupa\u0163i de asigurarea sporirii eficien\u0163ei activit\u0103\u0163ii umane, individuale \u015fi colective, organizatorii \u015fi
diriguitorii proceselor vie\u0163ii sociale au observat c\u0103 raporturile psihosociale pot avea, \u00een func\u0163ie de natura lor, un
\u00eensemnat rol de motor sau de f rina a progresului social, \u00een\u0163elegerea acestui fapt, pe c\u00eet de simplu pe at\u00eet de
important, a stimulat eforturile factorilor institu\u0163ionali pentru crearea \u015fi consolidarea \u00een fiecare colectivitate
social\u0103 a unor rela\u0163ii interpersonale preferen\u0163iale, de realizare a climatului moral prielnic dezvolt\u0103rii
productivit\u0103\u0163ii sociale. \u201eEste de \u00een\u0163eles \u2014 arat\u0103 \u00een acest sens tovar\u0103\u015ful Nicolae Ceau\u015fescu \u2014 ca se impune s\u0103
desf\u0103\u015fur\u0103m o ac\u0163iune con\u015ftienta de perfec\u0163ionare a rela\u0163iilor de produc\u0163ie \u015fi, \u00een general, a rela\u0163iilor dintre membrii
societ\u0103\u0163ii noastre socialiste"4.
Unice \u00een existen\u0163a lor fenomenal\u0103, raporturile psihosociale, \u00een general, \u015fi cele interpersonale, \u00een special, au
constituit \u015fi constituie, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul propriu-zis al cercet\u0103rii lor \u015ftiin\u0163ifice, terenul unor variate c\u0103ut\u0103ri \u015fi
confrunt\u0103ri de idei privind natura, structura, dinamica \u015fi func\u0163iile lor sociale. Drumul parcurs de reprezent\u0103rile,
ideile, teoriile \u015fi modalit\u0103\u0163ile de verificare experimentala a valabilit\u0103\u0163ii acestora cu privire la conceptul \u015fi teoria

raporturilor interpersonale. Ia modul \u00een care acestea reflect\u0103 fenomenele psihosociale cu caracter interpersonal
este caracterizat, dup\u0103 noi, de succesiunea a trei momente sau etape principale : a) momentul reflect\u0103rii indirecte,
par\u0163iale \u015fi nedefinite ; b) momentul re-

reflect\u0103rii directe, multilaterale \u015fi de sine st\u0103t\u0103toare pe plan teoretic \u015fi experimental.
IntT-un anumit sens, primul dintre cete trei momente reprezint\u0103, de fapt, preistoria procesului de elaborare a
conceptului \u015fi teoriei raporturilor interpersonale. El a durat din antichitate, c\u00eend \u00eent\u00e2lnim primele referiri la
astfel de fenomene, \u015fi p\u00een\u0103 aproximativ \u00een secolul al XlX-lea. Studiul unor astfel de fenomene, limitate \u00een
aceast\u0103 etapa la un num\u0103r restr\u00eens de forme de manifestare (dragoste, amici\u0163ie, invidie, r\u0103zbunare etc.), s-a
f\u0103cut prin intermediul \u015fi \u00een cadrul diferitelor \u015ftiin\u0163e sau discipline subsumate filozofiei, cum au fost retorica,
etica, arta etc., fiecare dintre aceste domenii ale cunoa\u015fterii interpret\u00eendu-Ie \u00een chipuri proprii \u015fi
consider\u00eendu-le ca f\u0103c\u00eend parte din obiectul lor de reflectare. Edificatoare din acest punct de vedere ni se
par a fi unele lucr\u0103ri ale lui Hesiod (Despre vecini), Aristotel (Etica nicomahic\u0103 etc.), Cicero (De amici\u0163ia
etc.), eseuri \u015f\u00ee maxime ale morali\u015ftilor francezi, ca La Rochefoucauld, B. Pascal, La Bruyere etc., ale lui
Ch. Fourier (Xforia unit\u0103\u0163ii universale) \u015f.a.

Progresele \u015ftiin\u0163elor umaniste (filozofia, politica, economia, estetica etc.), ca \u015fi cele din domeniul \u015ftiin\u0163elor naturii \u015fi cu deosebire ale medicinii, \u00een cadrul c\u0103reia s-au acumulat bogate cuno\u015ftin\u0163e asupra unor fenomene ca hipnotismul, sugestia, somnambulismul, contagiunea mental\u0103 \u015f.a., au permis trecerea laal

sf\u00eersitul secolului al XlX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XX-lea a fost abordat \u00een moduri diferite, de pe
pozi\u0163iile sociologiei \u015fi psihologiei, de c\u0103tre G. Tarde, L. von Wisse, Mc. Dougall, B. Ross, C.H. Cooley,
E.S. Bogordus, G.H. Mead etc. , /"" Principalul promotor al studiului raporturilor interperso-S / nale \u00een
Europa a fost G. Tarde. Dup\u0103 el, \u00een via\u0163a social\u0103 X se \u00abdisting mai multe tipuri de rela\u0163ii sau ac\u0163iuni \u00eentre
oa-A-meni : ac\u0163iunea_unui individ asupra altui individ ; ac\u0163iunea

acestor termeni rezid\u0103, dup\u0103 el, \u00een deo- j sebirea dintre eul personal, cu care s-ar na\u015fte orice individ, < \u015fi eul social, pe care-1 dob\u00eende\u015fte acesta \u00een contact cu ceilal\u0163i j oameni. Individul apare ca un purt\u0103tor de rela\u0163ii \u015fi deci un element necesar actului socializ\u0103rii, iar societatea ca o totalitate de rela\u0163ii de socializare.

Conturat\u0103 \u00een activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a unor g\u00eenditori europeni ca Tarde, Wisse etc.. preocuparea pentru studiul
raporturilor interpersonale cap\u0103t\u0103 odat\u0103 cu \u00eenceputul secolului al XX-lea o dezvoltare vertiginoas\u0103 \u00een r\u00eendurile
g\u00eenditorilor anglo-americani ca McDougall, Ross, Bogardus, Mead, Alp-jX>rt etc. F\u0103c\u00eend abstrac\u0163ie de
particularit\u0103\u0163ile generale ale