Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pascal Bruckner - Palatul Chelfanelii

Pascal Bruckner - Palatul Chelfanelii

Ratings: (0)|Views: 14 |Likes:
Published by Radu Andrei

More info:

Published by: Radu Andrei on Oct 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/07/2014

pdf

text

original

 
 
Pascal Bruckner 
Palatul chelfnelii
ă
Cuprins
Cuvânt înainte ...........................................................7
Preşedintele vrea s schimbe lumea
ă
......
19
Mântuirea va fi şi pentru câini şi pisici ...
26
Chelfneala bine temperat
ă ă
..................
29
Ispşirea prin cazne
ă
..............................
37
Omul cu mnuşi albe
ă
..............................
44
Cei ri sunt pedepsii
ă ţ
.............................
50
Diavolii în pantaloni scuri
ţ
.....................
55
Mamita nu mai rspunde
ă
.......................
63
Preşedintele face o sforare
ţ
..................
71Republica în pragul anarhiei ...................................
77 
Lumea nu vrea s se schimbe
ă
................
83
Acrobatul şi paraziii
ţ
.............................
96Adio popor de oameni nebuni,
de scorpii, de nerecunosctori
ă
..............
105
Prin chelfneala spre fericire
ă
...............
115
Cuvânt înainte
 în marea-i buntate şi, îndeosebi, cu marea-i clarviziune, Preşedintele
ă
 
 
unui stat situat „undeva între Elveia, Frana, Germania, Asia şi Africa" ia
ţ ţ
 o hotrâre cu uriaşe urmri pentru viaa concetenilor si: interzice
ă ă ţ ăţ ă
 prinilor — şi celor cu ei de o seam: tutori, educatori, profesori — s-şi
ă ţ ă ă
 mai bat copiii. Desigur, Genialul Cârmaci are o înfare destul de
ă ăţ
 comic. Desigur, Brba-tul-Lumin al Istoriei e cam vanitos şi are ticuri
ă ă ă
 ce-1 fac ridicol. Desigur, Farul Timpurilor a luat în trecut decizii ce audus ara în pragul falimentului. S ne strduim îns s fim drepi cu el,
ţ ă ă ă ă ţ
 s încercm s vedem pdurea şi nu copacii şi s-ar putea ca aceast
ă ă ă ă ă
 povestire amuzant s ne apar drept fabula Timpurilor Moderne. Cci
ă ă ă ă
 dac e adevrat c pân acum Preşedintele a fcut numai prostii (dar
ă ă ă ă ă
 cine nu grte?), nu e mai pu-in adevrat c actuala hotre îi va fi
ţ ă ă ă
 considerat bun de orice om al modernitii, de oricine gândeşte
ă ă ăţ
  împreun cu dumneavoastr şi cu mine c, pentru a fi acceptabil, o
ă ă ă ă
 societate trebuie s fie aşa cum şi-o închipuia Omul Luminilor, edificat
ă ă
 adic pe temeiuri raionale şi, mai cu seam, juste: nu este oare drept
ă ţ ă
 ca raporturile dintre locuitorii cetii s nu fie construite de for?
ăţ ă ţă
 „Epoca represiunii", cum spune însuşi Predintele în alocuiunea
ţ
 televizat pe care toat suflarea e obligat s o urmreasc, vremea
ă ă ă ă ă ă
 când, fr nici un motiv, mamele şi taii îşi cârpeau odraslele, le
ă ă ţ
 schingiuiau, le omorau chiar, avea aşadar s apun pe vecie, iar
ă ă
 omenirea urma s pşeasc, triumftoare, într-o lume a armoniei, de el
ă ă ă ă
 prestabilite.Preşedintele este şi un bun cunosctor al mersului lucrurilor şi ştie
ă
 foarte bine c nu se poate sri aşa, cât ai bate din palme (ori un fund de
ă ă
 copil), din lumea tradiiilor barbare în cea a raiunii şi dreptii. Dac nu
ţ ţ ăţ ă
 e chiar permanent, o revoluie se împlineşte totuşi în timp, formarea
ă ţ
 Omului Nou cere rbdare şi, desigur, necesit msuri care s fac
ă ă ă ă ă
 tranziia mai puin dureroas, mai puin costisitoare psihic; cu anumite
ţ ţ ă ţ
 amendamente, palmele sunt înc necesare o vreme. Cam acestea
ă
 trebuie s fie gândurile — din nou perfect acceptabile pe care se
ă
 sprijin m-sura prezidenial de înfiinare a unui Palat al chelfnelii.
ă ă ţ ă ţ ă
 Care este inta concret vizat de acordarea dreptului de a distribui,
ţ ă ă
 contra cost, palme, scatoalce şi şuturi scumpilor îngeraşi, micuul şi
ţ
 aparent naivul roman filosofic al lui Pascal Bruckner nu ne spune, îns
ă
 putem foarte bine imagina c efectul scontat de sublimul nditor
ă
 (cruia, când cuget, îi ies aburi din east, de trebuie s deschizi
ă ă ţ ă ă
 fereastra ca s se mai duc norul) este progresiva potolire a pornirilor
ă ă
 primitive din aduli: afndu-se în faa nevinovailor copii ce-şi ofer
ţ ţ ţ ă
 trupul grindinei de lovituri, dar ne-având nici un motiv personal care s
ă
 le armeze braul, oamenii vor sfârşi prin a nu-1 mai ridica, prin a
ţ
 constata c fora ce pân'acum îi împingea la înfptuirea atâtor
ă ţ ă ă
 
 
atrociti s-a frânt. „Chelf-neala bine temperat", anun titlul unui
ăţ ă ă ţă
 capitol. Putem vedea în Predinte încarnarea a dou dintre ideile
ă
 majore şi strâns înrudite ale Timpurilor Moderne, idei în care unii vd
ă
 fora, alii slbiciunea acestora din urm. Mai îni ideea c nu exist
ţ ţ ă ă ă ă
 natur uman, c omul este de o ilimitat plasticitate. Pregnanta
ă ă ă ă
 formul, sartrian de acum o jumtate de secol conform creia
ă ă ă ă
 existena precede esena nu fcea decât s dea o dat mai mult corp
ţ ţ ă ă ă
 unui gând mijit pe la sfârşitul veacului Luminilor: eşti ceea ce faci dintine şi poi face din tine orice. Apoi ideea c, deşi nu are o
ţ ă
 
esen anume
ţă
 din care s purcead, omul are o menire şi anume aceea de a face s
ă ă ă
 coincid ceea ce este cu ceea ce raiunea spune c trebuie s fie. Dac
ă ţ ă ă ă
 nu tot ceea ce este raional este şi real, cum au vrut unii s cread,
ţ ă ă
 omul trebuie s trezeasc raiunea ce dormiteaz în el şi s amenajeze
ă ă ţ ă ă
 sub dictarea ei lumea ce-1 înconjoar. Nu s-a spus c somnul raiunii
ă ă ţ
 naşte monştri?Numai somnul? Dar raiunea treaz, vigilent, care se instaleaz
ţ ă ă ă
 implacabil n în ultimele unghere ale vieii? Prin multitudinea de
ă ţ
  întâmplri declanşate de hotrârea prezidenial, întâmplri tragi-
ă ă ţ ă ă
comice de o savoare amar, pe care cititorul o va aprecia fireşte, Palatul
ă
 chelf-nelii sugereaz c domnia raiunii este o domnie a suferinei:
ă ă ă ţ ţ
 departe de a fi preludiul unei ceti armonioase din care tensiunile au
ăţ
 disprut pentru a lsa loc unei fericiri pe care fiecare o gust în tihn,
ă ă ă ă
 raionalizarea lumii omului are efecte perverse ce o fac mai inuman
ţ ă
 chiar det cea pe care vrea s o înlocuiasc. Pân acum se spunea c
ă ă ă ă
 btaia e rupt din rai, c o mam de btaie e o btaie de mam, cci,
ă ă ă ă ă ă ă ă
 dac precum în familiile lui Matthieu şi Baptiste, personaje ce-şi
ă
  împart cu Preşedintele locul central în roman ea nu era completexclus, nu numai c se sfârşea întotdeauna printr-o împcare
ă ă ă
 duioas", dar, mai cu seam, îşi avea izvorul în iubire, în fireas-ca
ă ă
 dorin a prinilor de ai vedea copiii com-portându-se aşa cum ei,
ţă ă ţ
 adulii, cred c e bine şi frumos s te pori dac inteşti la o via
ţ ă ă ţ ă ţ ţă
 autentic şi fericit. Omeneasc. Btaia erau o verig din lanul din ce în
ă ă ă ă ă ţ
 ce mai solid de acte de iubire prin care membrii unei familii încercau s
ă
 aduc raiul pe pnt. Or, decretul prezidenial — decret pe care repet,
ă ă ţ
 omul Timpurilor Moderne nu poate s nu-1 considere legitim — separ
ă ă
 violena de iubire sau, mai degrab, înlocuieşte violena iubirii, acea
ţ ă ţ
 violen cei afl începutul şi srşitul în iubire, cu o violen pur, cu
ţă ă ţă ă
 violena pentru violen. Ucenic într-ale raionalizrii lumii omului,
ţ ţă ţ ă
 Preşedintele declanşeaz un proces care, ce-i drept, confirm cea de a
ă ă
 doua idee for a Timpurilor Moderne, pe cea privitoare la ilimitata
ţă
 plasticitate a omului, dar se întoarce împotriva bunelor intenii ce-i stau
ţ
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->