Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
DharmAśoka

DharmAśoka

Ratings: (0)|Views: 7 |Likes:
Published by dharmagyan

More info:

Categories:Types, Reviews
Published by: dharmagyan on Oct 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/15/2013

pdf

text

original

 
DharmAśoka
continuare de la Colosii Legilor 
De la acel moment de pe malurile raului Daya colorate in rosu si pana la ultimalui suflare, Aśoka a respins razboiul, a adoptat doctrina non-violentei (
ahimsa
), sis-a indragostit de Lege – Dharma. Intr-unul din edictele lui spunea ca “suneteletobelor de razboi au devenit de fapt chemarea catre Dharma.” Din acest momental convertirii lui, Aśoka a considerat ca numai victoria morala – adica ceaobtinuta prin respectarea Dharmei, (Dharma-vijaya) – era singura victorielegitima pentru un conducator. Respingand razboiul ca instrument politic,
Chandaśoka
, Aśoka cel Razboinic, a devenit
Dharmaśoka
, Aśoka al Legii.Intelegand devotiunea lui Aśoka fata de Dharma si semnificatia sa istorica,trebuie sa intelegem si raspandirea conceptului Dharmic. Dharma este un concept care nu corespundecu termenul modern de “Lege”. Dharma este Legea Naturala Morala; ea include notiuni precummoralitatea, corectitudinea, pietatea, indatorirea religioasa, dreptatea, impartialitate, armonia cucosmosul, precum si binele si raul.Ea este mai mult interioara decat exterioara, si totusi – Austin, Bentham, Holmes si alti pozitivisti carene-au influentat foarte mult si nu intru totul in bine – ci mai degraba in nobila traditie a Republicii luiCicero, a lucrarii De Civitate Dei a Sfantului Augustin, a scrierii Summa a Sf. Thomas Aquinas, aTratatului de Guvernare a lui Locke, si a scrisorii lui Martin Luther King dintr-o inchisoare dinBirmingham — este si va fi mereu, Adevarata Lege.
“Dharma reprezinta un cod de conduita personala, o legatura intre relatiile umane si justetea politica, si un principiu de relatii internationale, si Dharma intoarce vietile oamenilor de la fapte rele, intolerantareciproca si conflict armat.” 
 Conceptul Aśokian de Dharma respingea superficialul; era un val care cheama un alt val (n.t. referire laPsalmul 42:7 din Biblie). Aśoka a minimizat importanta ceremonialului si ritualurilor exterioare siformalismul mecanic in actului de adorare, admitand ca virtutea nu poate fi castigata prin falsitate saurutina. Asemenea Psalmistului evreu, Aśoka a promovat “unicul ceremonial care are adevarata valoare .. . cel al Dharmei.”
1
Dharma, asemenea puturilor sapate, a smochinilor si arborilor de mango plantatide-a lungul drumurilor imperiului, este apa pentru spiritul uman si umbra si fruct pentru sufletul omului. Avand in minte aceasta notiune generala de Dharma si ghidat de invataturile lui Buddha, Aśoka areformat administratia sa guvernamentala pentru a promova legea Dharmei. Cu banii pe care i-aeconomisit pentru ca nu a mai purtat razboaie, a sponsorizat nenumarate lucrari sociale – spitale, scoli,drumuri, spitale veterinare, si multe altele – pentru ca era in conformitate cu Dharma. Si pentru apromova legea Dharmei, Aśoka si-a inscris edictele peste tot in Imperiul Mauryan, folosind stalpi, pietresi pesteri ca si crainici ai oraselor. De la momentul convertirii lui la Dharma, pe malurile raului Daya, Aśoka si-a dedicat toate eforturile ca si conducator pentru binele – spiritual si material – al poporuluisau.
Edictele de pe stalpi, pietre si pesteri
Intr-unul din cele mai durabile monumente si tributuri aduse Dharmei, Aśoka a pus ca edictele luidespre Dharma sa fie raspandite pe suprafata teritoriului sau pe stalpi, pietre si pesteri, la frontiere si inlocurile frecventate ale imperiului sau vast. In general, edictele in piatra au fost plasate la graniteleimperiului.
1
 
Edictul IX in Piatra: “Pune in mine o inima curata, o Doamne, si toarna peste mine un spirit nou si drept . . . . Pentru ca Tienu iti plac sacrificiile; daca ar fi sa-ti ofer o ofranda ucisa, Tu nu vei fi multumit. Sacrificiul pe care Dumnezeu il accepta estecel al spiritului ingenunchiat, o inima umila si pocaita, si pe acestea, o Doamne, Tu nu le vei refuza.” 
articol preluat de pe
 
1
 
Edictele pe stalpi au fost inaltate in orasele mari cu populatie numeroasa sau de-a lungul drumurilor importante.Edictele din pesteri – descoperite numai in Barabar Hills (n.t. dealurile Barbar) din Bihar – par sa fiedestinate calugarilor Ājīvika si nu populatiei generale.Cu mici exceptii, edictele sunt in limba oamenilor obisnuiti – Prākrit, si nu in limba literara, sanscrita.“Alegerea limbii este un semn al universalitatii conceptiei lui Aśoka despre moralitate,” ne spunprofesorii Nikam si McKeon. “Nu era un ideal obscur si ezoteric ce trebuia urmat de filozofi, teologi saumistici; era o atitudine a mintii si un fel de viata pentru toti oamenii.” Intr-adevar, raspandirea Dharmei s-a facut mult dincolo de statul sau.Familiile erau indemnate sa promoveze domnia Dharmei: “Rudele trebuie sa raspandeasca” invataturaDharmei, scria Aśoka in Edictul Yerragudi, “catre propriile lor rude.’” Si populatia primea periodicinstruire de la Aśoka sa recite public edictele lui, cam in acelasi fel in care copii romani recitau cele 12Tablete sau copii nostri recita Juramantul de credinta in Dumnezeu (acolo unde nu sunt impiedicati devreo curte activista).Din nefericire, Imperiul Mauryan s-a faramitat la cincizeci de ani dupa moartea marelui imparat, iar edictele lui au devenit tot mai neglijate cu trecerea secolelor, iar limba Prākrit a fost uitata. Inscriptiile depe stalpi, pietre si pesteri au fost aduse pentru prima oara in atentia cercetatorilor occidentali la mijloculsecolului al 18lea, dar nu au fost descifrate pana in 1837 de omul de stiinta anglo-asiatic, JamesPrinsep. Au fost identificate si traduse saisprezece edicte in piatra, trei edicte minore in piatra, sapteedicte pe stalpi, trei edicte monire pe stalpi si doua inscriptii pe stalpi.Profesorii Nikam si McKeon au rezumat edictele importante din piatra, stalpi si pesteri:
Ele sunt proclamatii ale unui om care acumulase o putere imensa dar care trecuse printr-otransformare. Ele ilustreaza universalitatea transformarii puterii de catre alte valori: culturale, sociale si morale. Ele contin o universalitate care transcende limitele nationale si culturale: ele propaga principiileintelegerii si increderii reciproce pe baza intelegerii . . . .
Din aceasta perspectiva a universalitatii vorbesc edictele de pe stalpi si pietre ale lui Aśoka indienilor moderni – si chiar intregii omeniri – astazi.
Dharma si fericirea natiunii
“Toti oamenii sunt copiii mei,” spunea Aśoka. “La fel cum cautbunastarea si fericirea propriilor mei copii din aceasta lume sidin cea urmatoare, caut aceleasi lucruri pentru toti oamenii.”Intr-un mod ce aminteste de Parintii nostri Fondatori (n.t. – aiamericanilor), Aśoka credea ca scopul guvernului trebuia sa fie“fericirea si bunastarea poporului,” si ca asta nu insemna fugadupa placere, ci cautarea unui tip de fericire aristotelian, uneudemonism (n.t.-“teorie morala fondata pe principiul ca fericireaeste binele suprem”-definitie din Dex) care implica cautarea puraa binelui, adica Dharma.“Cred ca cea mai inalta indatorire a mea este sa promovezbunastarea oamenilor, si ca exercitarea ei isi are bazele in munca si aplicare constanta. Nici o altaindatorire nu este mai importanta pentru mine decat promovarea bunastarii tuturor oamenilor. Aceastaactiune ca cea pe care eu o indeplinesc ma ajuta sa ma eliberez de datoria pe care o am fata de toatefiintele vii, de a-i face fericiti in aceasta lume si de a-i ajuta sa ajunga in paradis in urmatoarea.”
articol preluat de pe
 
2

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->