Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Calinescu Enigma Otiliei

Calinescu Enigma Otiliei

Ratings: (0)|Views: 3 |Likes:

More info:

Published by: Annie Pitt von Valentine on Oct 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2012

pdf

text

original

 
George Calinescu,
 Enigma Otiliei
 ROMAN REALIST CU NOTE NATURALISTE, INTERBELIC, OBIECTIV,BALZACIAN, MODERN, PARODIC, ROMAN-
SINTEZĂ
 
Realismul.
Apare la jumatatea secolului al XIX-lea, ca reactie împotriva romantismului.Scriitori realisti europeni: H. Balzac, Sthendal, Charles Dickens, N. Gogol, G. Flaubert, L.Tolstoi.Trasaturi: reprezentarea veridica a realitatii (crea 555b12f rea iluziei veridicitatii),obiectivitatea, stilul impersonal, rece, detasat, personaje tipice în împrejurari tipice (tipologii:arivistul, demagogul, avarul, intelectualul), interes pentru viata sociala, reprezentarea omului caprodus al mediului in care traieste, observatia, analiza psihologica si reflectia morala, criticareamediului si a individului, lipsa idealizarii, eroul este un antimodel.
Naturalismul
. Este o ramura arealismului,o miscare literara de la sfârsitulsecolului XIX,  aparuta înFranta.Scriitorii naturalisti considerau ca ereditatea unei persoane si mediul decidcaracterul acesteia. În timp ce realismul încearca doar sa descrie subiectii asa cum sunt ei înrealitate, naturalismul radicalizeaza principiile estetice alerealismului în directia reprezentariiaspectelor dure, brutale ale realitatii. Personajele prozei naturaliste au o simbolistica profunda.Naturalismul considera ca mediul socio-cultural exercita o influenta covârsitoare în aparitia sidezvoltarea personalitatii umane. Proza naturalista reflecta tarele umane, caracterele denaturate(alcoolici, criminali, sexualitatea anormala, persoane alterate genetic de un mediu social viciat).Naturalistii au adoptat de asemenea tehnica descrierii detaliate de la predecesorii lor, realistii.
Definita romanului
. Romanul este specia epica, în proza, de mare întindere, cu actiunecomplexa, desfasurata pe mai multe planuri, cu conflicte multiple, personaje numeroase si intrigacomplicata. Personajele sunt puternic individualizate, sunt angregate în conflicte puternice,structura narativa este ampla si contureaza o imagine bogata si profunda a vietii."Enigma Otiliei" (1938), al doilea roman al lui George Calinescu, dupa "Cartea nuntii",este situat între traditie si inovatie, fiind un
roman-sinteza
.
Este un roman interbelic, realist,obiectiv, de tip balzacian, cu numeroase elemente moderne.
 
Tema
. Romanul are ca
tema
viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolulul XX,caracterizata de relatiile de familie dezumanizate si de goana dupa bani.
Balzacianismul
. Definit ca metoda de creatie literara, balzacianismul a fost vazut drept "unarmistitiu intre clasicism si romantism" (Paul Georgescu). De la clasicism preia interesul pentrucaractere (personajul este construit pe o dominanta: avarul, mizantropul, scorpia), iar de laromantism, culoarea locala (detaliile ce compun atmosfera locului si a timpului istoric dat,povestile sentimentale). La toate acestea, se adauga teme noi, precum a paternitatii, a mostenirii,a parvenirii.
Romanul
 Enigma Otiliei
este o replica polemica la adresa modelului balzacian,fiind scris din perspectiva si cu mijloacele modernitatii
(astfel, Calinescu experimenteaza "unbalzacianism fara Balzac", N. Manolescu).
 
Balzacianismul din
 Enigma Otiliei
poate fi recunoscut in urmatoarele aspecte:1.
 
Tema mostenirii: in centrul actiunii sta lupta pentru mostenirea averii lui mos Costache; tot o"mostenire" este si zestrea pe care Aglae ar trebui sa i-o dea Olimpiei, act refuzat demaniacul Simion: "Nu e fata mea".2.
 
Tema paternitatii: initial, Calinescu intentiona sa-si intituleze romanul
Parintii Otiliei
. Maitoate personajele romanului pot fi considerate "parinti" ai Otiliei, in sensul ca vor sa aibagrija de viitorul ei. Tema paternitatii este privita din mai multe unghiuri: pentru Simion esteobsesiva, pentru Stanica este generatoare de delir verbal, pentru Pascalopol devine unuldintre cele doua moduri de o iubi pe Otilia. In centrul actiunii stau doi orfani: Felix si Otilia.Ei vor alcatui cuplul inocent, intr-o lume care si-a pierdut moralitatea.3.
 
Descrierea minutioasa a mediului ambiant este utilizata ca mijloc de caracterizare apersonajelor (este semnificativ incipitul romanului).4.
 
Situarea exacta a actiunii in spatiu si timp este balzaciana.5.
 
Constructia personajelor. Concentrarea vointei pentru realizarea scopului propus, face dinStanica un personaj balzacian. Dintre personajele romanului, cel mai apropiat de prototipulbalzacian pare a fi mos Costache, care trimite la batrânul Grandet (din romanul
EugenieGrandet);
el intra, totodata si in galeria avarilor (Harpagon1[1], Hagi-Tudose2[2]), fiind însaumanizat de iubirea pentru Otilia.6.
 
situatiile grotesti, tehnica portretizarii caricaturale, obsesia pentru bani.
Relatii temporale si spatiale
. Actiunea, desfasurata în perioada iulie 1909-martie 1911,este urmata de epilogul plasat la un deceniu si jumatate distanta. Largirea spatiului epic serealizeaza prin plasarea conflictelor in alte locuri: de la casa lui Giurgiuveanu, la casa familieiTulea, a lui Pascalopol, a mosiei acestuia etc. Relatiile spatiale si temporale astfel evocatereflecta o trasatura a realismului: relatia directa om / mediu. Sunt prezentate sumar mediulnegustoresc, mosieresc, medical-universitar, preotesc, al avocatilor etc. Descrierea naturii cuocazia excursiei lui Felix si a Otliei la mosia lui Pascalopol, proiectarea grandioasa aBaraganului pe un fundal fantastic, folosirea contrastelor în descrierea câmpiei, reflectate înconstiinta lui Felix, sunt pagini de sensibilitate romantica.
Titlul
. Titlul romanului si finalul sau exprima esenta dilematica a feminitatii, naturacontradictorie a sufletului omenesc. În conturarea Otiliei, cel mai complex personaj al romanului,
 
scriitorul foloseste
tehnica moderna a perspectivelor multiple sau a reflectarii poliedrice
.Otilia este receptata diferit de cei din jurul sau: mos Costache "o sorbea umilit din ochi si râdeadin toata fata lui spâna"; pentru Pascalopol este "o mare strengarita", "cu un temperament deartista", "o rândunica, închisa în colivie, moare", "o enigma", "o fiinta gingasa care meritaocrotirea", "o floare rara", "o fata mândra si independenta". Pentru Aglae si Aurica, purtarileOtiliei sunt asemeni "fetelor fara capatâi si fara parinti", Otilia fiind considerata "o dezmatata".Chipul ei ramâne învaluit în mister, o imagine derutanta, de vis. Dincolo de definirea Otiliei prinraportare la celelalte ipostaze ale feminitatii din roman, ea ilustreaza "enigma" feminitatii. Varstaeroinei cumuleaza farmecul copilaresc cu senzualitatea, capriciul si frivolitatea femeii, dar si cuo precoce seriozitate si intelegere a vietii. Ea e mult mai lucida si mai matura decat Felix, careare multe naivitati. Decizia ei de a renunta la Felix ramane enigmatica, efect realizat prinprezentarea Otiliei în exclusivitate prin manifestarile exterioare si din perspectiva altor personaje.Otilia reprezinta pentru protagonist intruchiparea eternului feminin (sora, prietena, iubita,indrumatoare, mama).
Incipitul
se bazeaza pe conventia literara a "strainului" care se initiaza intr-un nou mediu.Felix, personajul-reflector, surprinde stereotipiile si anomaliile mediului bucurestean, dar înspatele lui se afla naratorul omniscient, cu calitatie reale ale unui estet, care îsi asuma statutuldemiurgic. "Caricatura în moloz a unei strazi italice", strada Antim, este descrisa cu frontoanele,ogivele, consolele cladirilor, stilul arhitectural grandios contrastand cu precaritatea materialelor(ipsos, var scorojit, vopsea de ulei), dar oferind o imagine a eterogenitatii lumii.
Strada Antimeste o metafora a romanului însusi, vazut ca amestec de stiluri, caricatura a unui modelprestigios (balzacian)
.
Planuri narative
 Un prim-plan al romanului prezinta cele doua familii: a lui Costache Giurgiuveanu si clanulTulea. Mobilul principal al tuturor actiunilor care se desfasoara este mostenirea, averea luiCostache Giurgiuveanu, pe care o vâneaza familia Tulea, la care se adauga inventivul si rapaceleStanica Ratiu, ginerele Aglaei, sora lui Costache (si ceilalti membri ai familiei Tulea: SimionTulea, sotul Aglaei, si copiii acestora: Olimpia, Aurica si Titi). Eforturile lor sunt canalizatestatornic spre înlaturarea Otiliei, fiica vitrega a lui Costache Giurgiuveanu, fata celei de-a douasotii, crescuta de acesta fara acte de adoptie.Alt plan al romanului prezinta destinul tânarului Felix Sima, ramas orfan, venit sa studiezemedicina în Bucuresti si dornic de a face cariera, care traieste prima experienta erotica. Aceastaconstituie fondul liric al romanului: iubirea romantica, adolescentina a lui Felix pentru Otilia, pecare o cunostea din corespondenta întretinuta. Costache Giurgiuveanu, unchiul lui Felix, îi estetutore si îi administreaza bunurile lasate de tatal sau, care murise. Otilia îl iubeste pe Felix, darvrea sa-l ajute sa se realizeze în cariera lui stiintifica, intuindu-i cu maturitate si luciditateambitia, dorinta de a ajunge "cineva". Otilia îl accepta pe Pascalopol, mosier cu maniere alese,drept sot. Felix studiaza cu seriozitate, devine medic si profesor universitar, facând o casatoriestralucita. Otilia va ramâne o amintire, o imagine a eternului feminin.Clanul Tulea cunoaste declinul familial: Aglae nu reuseste sa puna mâna pe banii luiCostache, pentru ca-i furase Stanica de sub salteaua batrânului, provocând moartea acestuia, la al

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->