Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ASCETUL CA EROU ŞI ASCETISMUL CA EROISM

ASCETUL CA EROU ŞI ASCETISMUL CA EROISM

Ratings: (0)|Views: 416|Likes:
Published by Radu Teodorescu

More info:

Published by: Radu Teodorescu on Oct 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

 
ASCETUL CA EROU ŞI ASCETISMUL CA EROISM Teolog Radu TeodorescuÎn rândurile care vor urma vom încerca s facem o legtur sau mai bine spus un „pod
ă ă ă
  între ascei şi eroi. Aceste dou noiuni sunt foarte similare dar în acelaşi timp diferite sau mai
ţ ă ţ
 bine spus discrepante. Ascetul este o noiune foarte ampl şi mai mult decât orice una care
ţ ă
 trebuie s ne aduc aminte de nevoin, de post, de rugciune, de fapte bune sau de virtui.
ă ă ţă ă ţ
 Ascetul este mai mult det un erou. Aceasta fiindc eroul se ofer pe sine o singur dat în
ă ă ă ă
 timp ce ascetul adevrat trece printr-un proces îndelungat de mortificare. Ascetul se mortific
ă ă
 pe sine la fel cum unii dintre eroi îşi dau viaa pentru anumite idealuri. Ascetul se mortific pe
ţ ă
 sine dar aceasta mai mult decât orice fiindc el vrea s omoare în sine patimile care îl duc spre
ă ă
 pierzanie: lcomia ntecelui, iubirea de argini [bani], desfrânarea, ndria, tristeea sau
ă ţ ţ
 lenea [deprimarea] şi invidia. Lupta ascetului este din acest punct de vedere similar cu cea a
ă
 eroului. Eroul lupt pentru patrie, neamul sau ara sa. Ascetul lupt pentru mântuirea sa.
ă ţ ă
1
 Ascetul şi eroul sunt dou figuri cât se poate de superioare care mai mult decât orice au
ă
  în comun realitatea de a se lupta pentru o cauz superioar şi mai mult decât orice pentru
ă ă
 ceea ce am putea denumii binele şi adevrul. Calea ascetului este o cale negativ şi mai mult
ă ă
 decât orice ceea ce am putea denumii o cale cât se poate de spinoas. Drumul care duce la
ă
 mântuire este am putea spune îngust şi anevoios în timp ce cel care duce la pierzanie este largşi deschis. Ascetul este mai mult decât orice o legend sau uneori chiar o mitologie. Mai muli
ă ţ
 mari sfini ai trecutului au fost mari ascei şi au trecut prin mari perioade de ascez şi de
ţ ţ ă
 curie de patimi. Ascetul este am putea spune apofaticul teologiei ortodoxe. El este omul care
ăţ
 are capacitatea de a se ridica la nivelul iubirii de Dumnezeu. Odat ce omul a ajuns la iubirea
ă
 de Dumnezeu el se ridic la o viziune superioar a lumii şi vede în lume o metod de a îi
ă ă ă
 rspunde lui Dumnezeu care a şi creat-o.
ă
Ascetul este cel care vede lumea care şi o metod transparent de a Îl cunoaşte pe
ă ă
 Dumnezeu şi de a se apropia de Dumnezeu. Drumul spre Dumnezeu este mai mult decât oriceceea ce am putea denumii un urcuş ascetic. Ascetul adevrat este mai mult decât orice ceea
ă
 ce am putea denumii un exemplu de austeritate. Dar ascei nu sunt numai pustnicii şi cei care
ţ
 s-au retras din lume ci sunt mai mult decât orice cei care îl iubesc cu adevrat pe Dumnezeu.
ă
 Iubirea de Dumnezeu ne face ca fiecare dintre noi s fim într-o msur mai mare sau mai mic
ă ă ă ă
 ascei sau ascetici. Vieile sfiniilor cunosc exemple extreme de ascetism. Ascetul renun la
ţ ţ ţ ţă
 lume şi la distraciile ei nu fiindc o urşte ci fiindc el ştie c lumea a dezertat de la a mai
ţ ă ă ă ă
 urma pe Dumnezeu. Lumea noastr a fost creat de Dumnezeu şi acest lucru îl ştie orice ascet
ă ă
 adevrat, dar aceast lume a uitat sau mai bine spus a voit s uite de unde a plecat. Aşa se
ă ă ă
 explic c în vremurile noastre ne confruntm cu mai multe filosofii autonomiste care scot pe
ă ă ă
 Dumnezeu din centrul lumii şi al creaiei.
ţ
Ascetul adevrat nu mortific trupul ci patimile lui pe care le-am enumerat mai sus.
ă ă
 Patimile noastre pleac în special din iubirea de sine şi din lcomia pântecelui. Nevoia de hran
ă ă ă
 de mai multe ori devine o combustie a patimilor. Hrana noastre trebuie s fie ascetic, adic nu
ă ă ă
 trebuie s ne complcem în lcomie. Iubirea de plceri este am putea spune ceea ce ne
ă ă ă ă
 deprteaz de lumea pnevmatic. Pas cu pas noi trebuie s ne ducem spre Dumnezeu. Drumul
ă ă ă ă
 spre Dumnezeu este un drum ascetic şi nu unul hedonist. Aceasta fiindc Dumnezeu nu este
ă
 numai raionalitate ci este mai mult decât orice supraraionalitate.
ţ ţ
1
Tito Coliander,
Calea asceilo
 ţ 
(Bucureşti, 2002).
1
 
Ascetul este un supraerou sau mai mult decât orice unul dintre eroii pnevmatologiei şi aispiritualitii. Caracterul ascetic al ortodoxiei şi al teologiei ortodoxe. Viaa ascezei este
ăţ ţ
 recomandat oricrui teolog ortodox. Ascetul este un erou al religiei şi al pnevmatologiei. El
ă ă
 renun la efemerul şi perisabilul din jurul su pentru a se înrdcina în Dumnezeu şi în
ţă ă ă ă
 realitatea existenei Sale. Ortodoxia este o şcoal a ascezei şi a ascetismului. Credina şi
ţ ă ţ
 ortodoxia nu ne cere s ne mortificm trupul prin mutilare sau alte metode similare ci s dm
ă ă ă ă
 trupului doar cât este nevoie şi necesar pentru a supravieui şi a exista. Ne gândim mai mult
ţ
 decât orice la ceea ce am putea denumii iubirea de frumos sau filocalie care şi ea este otrstur a ascetismului.
ă ă ă
Dac ascetul şi eroul sunt dou persofinicri ale unor concepte, ascetismul şi eroismul
ă ă ă
 sunt cele dou concepte în sine înseşi. Ascetismul şi eroismul sunt dou trsturi care de mai
ă ă ă ă
 multe ori se compenseaz pe sine. Compensaia pe care o avem între ascetism şi eroism este
ă ţ
 una cât se poate de strâns. Limitele dintre ascetism şi eroism sunt cât se poate de apropiate
ă
 de şi cât se poate de mult capabile de a se intersecta una între alta. Drumului ascetului este undrum anevoios cu multe cderi, rsturnri neteptate de situaie, ispite şi momente limit.
ă ă ă ţ ă
 Orice ascet simte aceste lucruri. Cu cât ascetul se aproprie de desvârşire cu atât mai mult el
ă
 resimte ceea ce am putea denumii greutatea înaintrii spre Dumnezeu.
ă
Sublimitatea ascetismului const în capacitatea lui de transfigurare sau mai mult decât
ă
 orice în eroismul su. Ascetul este am putea spune eroul prin excelen. Eroismul su const în
ă ţă ă ă
 iubirea lui pentru Dumnezeu. Ascetul este cel care se avânt în abisurile iubirii de Dumnezeu.
ă
 El pleac de pe pmânt şi se opreşte la vederea lui Dumnezeu. Eroismul şi ascetismul sunt mai
ă ă
 mult decât orice ceea ce am putea denumii dou dimensiuni similare dar nu identice: în timp
ă
 ce ascetismul este mai mult det orice mortificarea patimilor trupului şi eradicarea rutii
ă ăţ
 din suflet. Drumului ascetului este unul dificil şi plin de greuti. Figura ascetului o întâlnim în
ăţ
 mai multe mari religii ale lumii la fel cum figura eroului se întâlneşte în mai multe ri ale
ţă
 lumii. Eroul şi ascetul au anumite puncte de convergen dar trebuie s spunem c chemarea
ţă ă ă
 ascetului este mai înalt decât cea a eroului. Aceste forme de eroism se cunosc în special în
ă
 rzboi. Foarte multe dintre rzboaiele lumii au secerat din nefericire foarte multe vieii
ă ă ţ
 omeneşti. Dar trebuie s ştim c şi asceii sunt într-o stare de rzboi. Lupta sau rzboiul lor
ă ă ţ ă ă
 nevzut dup Sfântul Nicodim Aghioritul este mai mult decât orice unul de ordin spiritual.
ă ă
 Sfântul Pavel ne spunea în vechime c lupta noastr nu este împotriva trupului şi a sângerului
ă ă
 ci împotriva diavolului şi a puterilor întunericului.Ascetul gseşte sensul vieii în asceza sa în timp ce eroul gseşte sensul vieii în
ă ţ ă ţ
 eroismul su. Ambii sunt oameni de excepie dar drumului lor sunt separate sau mai mult
ă ţ
 det orice diferite. În timp ce ascetul îşi propune pe termen lung s ajung la Dumnezeu,
ă ă ă
 eroul nu vrea neaprat acest lucru. Au existat din acest punct de vedere mai muli eroi atei
ă ţ
 care nu au ajuns la nici un fel de credin în Dumnezeu. Vastitatea eroilor este mare atunci
ţă
 nd o abordm în special în marile religii ale lumii. Yoghinii sunt asceii hinduşi, sufii sunt
ă ţ
 asceii islamici, monahii sunt asceii ortodocşi şi taoistul este ascetul în daoismul chinez.
ţ ţ
Noiunea de ascet şi ascetism este întâlnit la mai toate marile religii ale lumii. Dar
ţ ă
 aceast noiune este din nefericire pervertit şi deformat. Aceasta fiindc dup cum am spus
ă ţ ă ă ă ă
 mai multe mari religii sunt false şi departe de adevr. Falsitatea religiilor este dincolo de orice
ă
 ceea ce am putea denumii absena unui program bine stabilit al ascezei şi al ascetismului.
ţ
 Plecând de la o lume a afirmaiilor ascetul v-a ajunge într-o lume a negailor. Ascetul este
ţ ţ
 simbol al apofatismului din teologia ortodox.
ă
2

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->