Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs 1

Curs 1

Ratings: (0)|Views: 15 |Likes:
Published by Anca Draghici
delimitari conceptuale
delimitari conceptuale

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Anca Draghici on Oct 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/13/2013

pdf

text

original

 
Roxana EnachePage 131.10.2012
ELEMENTE INTRODUCTIVE
1. Etimologia
Etimologic, managementul echivalează cu
a ţine în mână şi a stăpâni, a conduce cumână forte
, ceea ce implică ideea controlului acţiunii şi orientarea sau direcţionarea ei.Cuvântul
management 
împrumutat din limba engleză sub forma verbului
to manage
 înseamnă
a administra
,
a conduce
. S-a derivat apoi în limba engle
manager 
şi
management 
ceea ce înseam
conducător şi conducere
. În limba engleză verbul
tomanage
, cu substantivul derivat
management 
a avut iniţial sensul de
a mânui, de a struni caii.
Cu timpul, verbul
to manage
a trecut din sfera sportivă a strunirii cailor în domeniul arteioperative şi a ştiinţei militare. În activităţile economice acest termen este foarte des utilizat înultimele decenii. Termenul este utilizat astăzi în toate domeniile, educaţie, sănătate, sportetc., cu semnificaţia de conducere eficientă, raţională, modernă.
2. Scurt istoric
Majoritatea teoreticienilor în management sesc începuturile manage-mentului laFrederick Taylor (1856-1915) şi la Henry Fayol (1841-1925), alţii consideră că au existat şi înaintea acestora specialişti şi practicieni care au pus în evidenţă elemente manageriale(Robert Owen, Charles Babbage, Henry Metcalfe, Henry Robinson Towne). Sunt cercetători îndomeniu care împing istoria preceptelor manageriale până în antichitate.
Frederick Winslow Taylo
(1856-1915), inginer american, promotor al curentelor deraţionalizare a muncii în scopul intensificării ei, propune o plată pentru piesele normate şi oaltă plată pentru piesele date peste normă. Sistemul taylorist de salarizare capătă o largărăspândire. În 1911, F.W. Taylor, a publicat
Principiile managementului ştiinţific 
, lucrare încare precizează cele patru principii ale managementului ştiinţific. Concepţiile sale în privinţamanagementului întreprinderilor au dat naştere la ceea ce se numeşte astăzi
Sistemul Taylor 
. Acest sistem analizează managementul activităţilor muncitorilor, bazat pe studiulmişcărilor, metodelor de contabilitate, salarizare, organizare ştiinţifică şi managementul întreprinderilor. Problemele sociale ale muncii sunt ignorate. Atenţia este concentrată exclusiv peridicarea productivităţii muncii. Taylor vede în management
arta de a şti precis ce trebuie făcut cât mai bine şi cât mai ieftin.
La baza managementului şi a organizării muncii el ia în considerareurmătoarele elemente: imagine clară despre fiecare element, crearea unui fundament ştiinţificcare să înlocuiască metodele vechi de muncă, studierea ştiinţifică a fiecărui element, alegereacelor mai potriviţi muncitori pentru fiecare operaţie, antrenarea şi instruirea lor ulterioară, întărireaşi dezvoltarea colaborării reciproce dintre administraţie şi muncitori, separarea muncii deconcepţie de cea de execuţie, eliberarea muncitorilor, în special de muncile de pregătire aproducţiei şi de calcul, încredinţarea acestor funcţii unor specialişti.
Henry Fayol 
(1841-1925) inginer şi geolog francez, a condus numeroase întreprinderiminiere, afirmându-se ca principalul promotor al mişcării europene de management al întreprinderilor. Principala sa lucrare a fost
 Administration industrielle et generale.Prevoyance, organisation, commandement, coordination, controle
. Paris, 1916. Spredeosebire de alţi teoreticieni, Fayol a privit managementul şi din prisma
organismului social 
. Alte contribuţii: a determinat funcţiile managementului (previziune, organizare, comandă,coordonare, control), a pus bazele principiilor generale de administrare a întreprinderilor (autoritate şi responsabilitate, specializare şi diviziune, unitate de comandă, ierarhie,coordonare, extinderea controlului în management) etc.
 
Roxana EnachePage 231.10.2012
MANAGEMENT, CONDUCERE,ADMINISTRAŢIE, LEADERSHIP – DELIMITĂRICONCEPTUALE
Pentru a lămuri care este semnificaţia conceptului de management ar trebui precizate şisensurile unor termeni ce au aceeaşi arie de circumscriere. Aceste concepte sunt:
conducere,administrare, leadership
. La o primă analiză aceşti patru termeni sunt sinonimi, desemnând în mare aceleaşi activităţi. Totuşi diferenţierile sunt majore:
Conducere-management 
. Potrivit opiniei profesorului american Waren Bennis
conducătorii 
 
sunt oameni care fac ceea ce trebuie să facă, în vreme ce
managerii
ac ceeace fac, aşa cum trebuie.Conducerea a existat – în forme rudimentare, desigur – încă de la începutul vieţii organizate a comunităţii omeneşti, iar managementul a apărut abia în secolulnostru.Managementul face meargă lucrurile prin oameni(Asociaţia AmericadeManagement, 1980). Managementul lucrează
cu
şi
 prin
oameni pentru a îndeplini atât
obiectivele
organizaţiei, cât şi ale membrilor ei. Managementul se centrează mai degrabă perezultatele ce urmează a fi obţinute, decât pe activităţi, iar îndeplinirea obiectivelor personaletrebuie integrate îndeplinirii obiectivelor organizaţionale.
Conducerea reprezintă uningredient esenţial al activităţii de management, după cum managementul reprezintăfundamentul şi suportul activităţii de conducere... schimbările majore produse la nivel sociaşi organizaţional în contextul societăţii contemporane revendică din ce în ce mai mulnecesitatea
 
integrării a armonizării cerinţelor şi elementelor specifice conducerii eficiente cucele caracteristice managementului" 
(Vlăsceanu, 2003, p. 290).
 Administrare-management.
 Prin
administrare
, Waren Bennis înţelege abordareaproblemelor cotidiene, convenţionale, runte, iar prin
management 
abordareaproblemelor mari, de perspectivă, se trece de la aplicare la concepere, de la structuri formaleşi proceduri la funcţii şi relaţii.
Leadership-management 
.Spre deosebire de management care este considerat oconducere formală, instituţionalizată, leadership-ul este înţeles ca o conducere realizată lanivel grupal, informal, iar liderul ca şef, conducător al acestui grup. Leadership-ul reprezintăabilitatea de a-i influenţa pe ceilalţi în vederea realizării sarcinilor.Iată ce considerau autoriidespre cele două concepte: B. P. Smith defineşte leadership-ul
acea parte a activităţii unui manager prin care acesta influenţează comportamentul indivizilor şi grupurilor în vedereaobţinerii rezultatelor dorite,
P.F. Drucker (1954):
leadership-ul – a face ceea ce trebuie,managementul – a face lucrurile cum trebuie
, Warren Bennis (1985):
leadership-ul face ceeace este bine, iar managementul face lucrurile bine
, S.R. Covey (1989):
leadership-ul stabileşte dacă scara este aşezată pe peretele potrivit, managementul este eficienţa înascensiunea pe scara succesului; leadership-ul este investirea efortului pe drumul cel bun,managementul este cantitatea de efort cheltuită.
Liderii se orientează mai pregnant după stil,echipa de conducere, abilităţi şi scopuri împărtăşite (cei 4 S în concepţia lui C.M. Watson),iar managerii spre cei 3 S – strategie, structură, sistem. Încercând o analiză comparativă
management-leadership
putem sublinia că manageriiadministrează, liderii inovea. Managerii acţioneatransformaţional, iar lideriitranzacţional. Managerul se focalizează pe sisteme şi structură, iar liderul se focalizeazăasupra oamenilor. Managerul se sprijină pe control, liderul inspiră încredere. Managerul întreabă
cum
şi
când 
, iar liderul
ce
şi
de ce
. Managementul cuprinde ansamblul sarcinilor deconducere a organizaţiei (luarea deciziilor, organizarea muncii, repartiţia sarcinilor, controlulexecutării lor şi comunicarea), iar leadership-ul presu-pune dirijarea şi mobilizarea energieipersoanelor spre un obiectiv precis, dezvoltarea unei viziuni, motivarea membrilor grupului.
 
Roxana EnachePage 331.10.2012
Leadership-ul este o
conducere psihologică,
iar managementul este o
conducereadministrativă.
Diferenţa majoră dintre leadership şi management constă în aceea că primuleste asociat mai frecvent asociat cu planul cognitiv, imaginativ, anticipativ, pe când al doileacu planul acţional. Liderul este cel care scrutează viitorul, stabileşte scopuri şi planuri deacţiune, managerul le transpune în practică. Liderul este un spirit penetrant, cu aptitudini degândire analitică, strategică şi multilaterală, cu abilităţi psihosociale, managerul dispune deaptitudini operaţionale, de capacitatea de
a şti să
 
facă
.
 
Leadership-ul ar fi mai degrabădimensiunea umană, latura de implicare şi antrenare în activitate, iar managementul,exercitarea efectia unor funcţii. Mintzberg, dund opozia dintre leadership şimanagement la extrem, considera că managementul este ceea ce fac managerii în lumeareală, pe când leadership-ul, un concept-suport cultivat de academicieni şi foarte puţin înruditcu orice practică.
 
Funcţiile esenţiale ale liderului sunt:
direcţia
 
(conducerea şi coordonarea eforturilor membrilor grupului, eliminarea incertitudinilor cu privire la ceea ce trebuie făcut),
 
motivaţia
(determinarea grupului să vrea să avanseze în direcţia stabilită, satisfacerea nevoilor indivizilor, dezvoltarea propriilor competenţe interpersonale în vederea ştirii şiconsolidării încrederii celorlalţi şi pentru convingerea lor să-l urmeze),
reprezentarea
grupului celor din afara grupului. Direcţia şi motivaţia generează sinergie, efectul total fiindsuperior sumei părţilor. Aşteptările oamenilor de la lideri sunt: capacitatea de a previziona, comunicareainformaţiilor, implicare, energie, teptări înalte, recunoaşterea rezultatelor, mişcarepermanentă individuală şi organizaţională, încurajarea diferenţelor şi a similarităţilor.O analiză comparativă manager–lider poate fi realizată astfel (Manage ment educaţionalpentru instituţiile de învăţământ, Bucureşti, 2001, p.61):
MANAGERULLIDERUL
Controlează şi optimizează ceea ceexistă dejaSchimbă ceea ce există în ceea ce estenecesar Promovează stabilitateaPromovează schimbarea Acţionează tranzacţionalAcţionează transformaţionalUrmează reguli stabilite, asigurărespectarea lor şi corecteazăabaterile de la standardeIntroduce reguli noi, încurajeazăcreativitatea şi elimină constrângerilecare determină comportamenteconservatoareReţine Eliberează Întreabă
cum?
 Întreabă
ce?, de ce?
Şi
cine?
Manifestă atitudini impersonale înstabilirea scopurilor Manifestă atitudini personale, activeCoordonează, echilibrează munca.Recurg la compromisuri valoriceStimulează munca, oferă şi creeazăposibilităţi de alegere a eiSe implică emoţional puţin în relaţiilecu alţiiSunt empatici, acordă atenţiesemnificaţiei acţiunilor şi evenimentelor Se identifică cu nevoia de a menţineordinea actuală, sunt maiconservatori Au o identitate de sine mai slabă, fiindorientaţi spre schimbare
J. Harris într-o lucrare din1995 în care analiza organizaţiile din Canada, consideră că, întimp ce leadership-ul este preocupat de stabilirea viziunii, a direcţiilor de acţiune şi aprincipalelor abordări umane, managementul are drept obiect de activitate operaţionalizarea înmod eficient a tuturor acestora.Din combinaţiile, la nivelul trăsăturilor de personalitate (mai precis în ceea ce priveştecalitatea, puterea etc.) a celor ce vor să fie şi lideri şi manageri putem desprinde patru cazuriipotetice:

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->