Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Specificul culturii prunului

Specificul culturii prunului

Ratings: (0)|Views: 24|Likes:
Published by Butnariu Gianina

More info:

Published by: Butnariu Gianina on Nov 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2012

pdf

text

original

 
Specificul culturii prunului
 
5.1. Consideratii generalePrunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi,fiind caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campiepana in zona dealurilor subcarpatice si uneori pana la poalele muntilor.De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace deexistenta ale taranilor, contribuind totodata la faima tarii. Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sacreasca si sa produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire sivarietatea soiurilor fiind practic fara limite. In acest context, Romania adevenit tara cu cea mai mare productie de fructe din Balcani si Europa,fiind si un mare exportator de fructe proaspete sau deshidratate.Numarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depaseacifra de 2000, este rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri sepierd in antichitate.Faptul ca in peninsula Balcanica corcodusul creste in stare salbatica, iar intara noastra creste salbatic porumbarul si semicultivat goldanul sicorcodusul, sunt dovezi, ca aceste culturi dateaza si la noi inca din vechitimpuri.De la Plinius (sec. 1 i.e.n.) a ramas cunoscuta expresia - ingeus turbaprunorum - care dovedeste ca sortimentul de prun era deja foarte bogat pevremea romanilor. Se presupune, ca acest prun a fost adus in sudul sivestul Europei din Caucaz, unde ar fi avut loc formarea lui, prinincrucisarea naturala a porumbarului si corcodusului.In prima jumatate a secolului I, romanii au extins arealul de cultura alsoiurilor de pomi in Galia, Belgia, Anglia, si in Germania pana in valeaRinului. In timpul imparatilor romani Probus (Roma, 276-282) si Diocletian(Bizant, 274-305) s-au facut intinse plantatii de prun pe malurile raurilor Drava si Sava din Bosnia, care de atunci a ramas centrul cel mai insemnatde cultura a prunului comun.Intensificarea culturii prunului in Europa a avut loc abia in secolul al XVII-lea incat este de presupus, ca in aceleasi conditii ea s-a dezvoltat mai multin tarile romanesti.Se stie, ca prunele se consuma in stare proaspata dar si deshidratata(prune uscate), sunt utilizate la fabricarea gemurilor, marmeladei, dulcetei,compoturilor, jeleurilor, lichiorurilor si nu in ultimul rand vestita tuica deprune romaneasca.Florile prunului constituie o sursa melifera importanta si dau un decor inegalabil de frumusete pentru regiuni intregi.Prunele reprezinta fructele cu valoarea nutritiva cea mai ridicata, incomparatie cu celelalte fructe. Continutul fructelor in zaharuri este cuprinsintre 16-20% (acidul malic si in cantitati mici acizii citric si benzoic) pruneleavand proprietati diuretice, laxative, depurative, stimulent nervos sidescongestionant hepatic.Prunele proaspete contin toate microelementele necesare omului pentrudesfasurarea vietii normale si anume: potasiu 170 mg%, Ca 12 mg%, Mg10 mg%, P 18 mg%, Na 1mg%, Fe 0,5 mg%, Cl 1,5 mg% etc.Dintre vitaminele cele mai reprezentative sunt: vitamina C sub 4,0mg%,caroten 0,9 mg%, B 10,83 mg%, B1 0,03 mg%, PP 1,0 mg% si altele.Din lemnul de prun se construiesc in Romania cele mai valoroase fluiere sicavale din lume.Rezulta deci ca prunele ca produse naturale sunt alimente echilibrate dinpunt de vedere al vitaminelor, al elementelor minerale, glucidelor, si a altor substante nutritive sau reglatoare ale metabolismului uman.
 
5.1.1. Cultura prunului in lumePrunul este mult raspandit pe glob, in special in zonele temperate dinemisfera nordica. Specia ocupa locul al XI-lea pe glob dupa mere, citrice,banane, piersici si ananas si locul al II-lea in zonele temperate dupa mar cucirca 1,7 milioane ha si o productie totala de circa 13,5 milioane tone.Productia cea mai mare de prune se obtine in Asia urmata de Europa, America de Nord, America de Sud, Africa si Oceania (vezi tabelul 5.1.).Pe plan mondial, tari mari producatoare sunt China, S.U.A., Turcia, Argentina, Iugoslavia, Romania.In Europa, tarile mari producatoare de sunt: ex Iugoslavia, Romania,Germania, Bulgaria, Franta, etc. (tabelul 5.2.).Dupa productia medie a anilor 1987-1997 potrivit Anuarului F.A.O. vol. 51(1997) tarile cele mai mari producatoare de prune sunt: China cu 2700 miitone, S.U.A. cu 830 mii tone, Romania cu 600 mii tone, ex Iugoslavia cu619 mii tone, Germania cu 350 mii tone, Rusia cu 166 mii tone, Ucraina cu167 mii tone, Japonia cu 118 mii tone, Mexic cu 78 mii tone, Argentina cu57 mii tone.Cresteri spectaculoase in ceea ce priveste productia de prune s-auinregistrat in ultimii ani in China, S.U.A., Turcia, Spania, Iran, Chile,Japonia si Pachistan.
 
Scaderi drastice in ceea ce priveste atat productia cat si suprafeteleacoperite cu prun, s-au inregistrat in ultimii ani in tarile Europei de Est siCentrale si aici putem enumera, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria.Tendintele mondiale privind ameliorarea soiurilor sunt comune si isi propunmentinerea de soiuri valoroase, care sa raspunda exigentelor pedoclimatice si agrotehnice locale pe de o parte si a celor comerciale side consum, pe de alta parte, cu rezultate economice bune.Pomii trebuie ca produca abundent si constant inca din primii ani, cupronuntata adaptabilitate la diversele zone pedoclimatice, sa fie rustici sidestul de rezistenti la boli, fara a avea nevoie de polenizatori.Fructele trebuie sa fie mari peste 40g, atractiv colorate, cu gust placut,zaharul, aciditatea si substantele tonoide in proportie bine echilibrata, cucontinut bogat in vitamine si substante minerale utile organismului uman,cu partea necomestibila redusa la maximum si un colorit deosebit.5.1.2. Cultura prunului in RomaniaIn Romania productiile obtinute in anii de inceput ai secolului nostru au fostinsemnate si anume: 468 mii tone in anul 1925; 554 mii tone in 1927; 289mii tone in 1930. Dupa suprafata ocupata cu prun si dupa productiarealizata, tara noastra s-a situat mult timp pe locul II in Europa dupa exIugoslavia. Cum se stie, al doilea razboi mondial a lasat rani adanci si incultura prunului, mai ales ca el reprezenta specia dominanta. Astfel, in anii1940-1945 s-au pierdut circa 22 milioane de pruni.Productiile au scazut astfel: in anul 1946 s-au produs 244 mii tone; in 1948s-au produs 158 mii tone prune; in 1951 s-au produs 130 mii tone.Productiile de fructe au crescut inregistrandu-se 9620 mii tone in anul1969; 835 mii tone in anul 1984; 873 mii tone in 1985; 765 mii tone in 1989;dupa care productia a scazut in anul 1991 la 419 mii tone; in 1992 la 347mii tone; 252 mii tone in anul 1996.Desi unele dintre soiurile introduse si-au gasit la noi o a doua lor patrie,cum e cazul soiurilor Anna Spath, Agen, Vinete de Italia, iar mai recentStanley, modernizarea sortimentului de prun a inregistrat cele maispectaculoase rezultate in ultimii 40 de ani, ca urmare a activitatiidesfasurate in cadrul unui program romanesc de ameliorare geneticaavand ca suport biologic, diversitatea resurselor de germoplasmaautohtona. Este meritul profesorului Nicolae Constantinescu de a fielaborat primul programul de ameliorare a prunului, folosind ca genitori de
 
baza soiurile autohtone. De asemenea, meritul cel mai important il are dr.doc. V.Cociu, care l-a continuat si valorificat.Daca ne referim la productia de prune obtinuta pe judete, in Romania, judetul Arges ocupa primul loc, urmat apoi de judetele: Valcea, Buzau siIasi (vezi tabelul 5.3.)In prezent, sortimentul de baza din principalele centre pomicole estealcatuit din soiurile: Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Vinete Romanesti,Centenar, Valor, Pescarus, Silvia, Blue Free.
 
Pentru dealurile inalte si mijlocii sunt recomandate soiurile: Gras romanesc,Gras ameliorat, Pitestean, Albatros, Stanley, Vinete de Italia, iar pe colinesi la campie se recomanda soiurile Anna Spath, Renclod Althan, Silvia,Carpatin, Centenar si Stanley.In partea de sud si de vest a tarii rezultate bune dau soiurile: Riverstimpuriu, Ialomita, Pescarus, Diana si D'Agen.Soiurile Anna Spath, D'Agen, Tuleu gras si Rivers timpuriu, dau rezultateslabe in zonele mai inalte, iar soiul Vinete de Italia nu se adapteaza laconditiile de campie.Cultivat de sute de ani pe teritoriul tarii noastre, prunul a fost si va ramaneuna dintre cele mai populare si mai indragite specii pomicole. Faptul ca seintalneste pretutindeni, la deal si la campie, in gradini familiale sau inmasive naturale (inmultit prin samburi sau drajoni), este o dovada in plusca prunul s-a adaptat relativ usor la cele mai variate conditii de clima si soldin tara noastra.5.2. Soiuri de prun inmultite la pepiniera Sarca si polenizatorii recomandatiPepiniera Sarca, apartinand Statiunii de Cercetare - Dezvoltare pentruPomicultura Iasi, a produs si valorificat intre anii 1989-1998 circa 1058000pruni din urmatoarele soiuri: Rivers timpuriu, Tuleu timpuriu, Tuleu gras,Stanley, Centenar, Gras ameliorat, Vinete romanesti, Vinete de Italia,Valor, Centenar, Dambovita, Ialomita, Pescarus, Record, D'Agen 707, Anna Spath, Diana, Carpatin, Silvia, Minerva. In Romania, incepand cuanul 1977, si pana in anul 1989, se produceau anual circa 2,5 milioanepruni atat pentru consum, in stare proaspata cat si pentru industrializare(G. Corneanu - Teza de doctorat 1999).
 
Stanley 
 
- Soi originar din S.U.A.- Pomul de vigoare medie, cu coroana conic-rasturnata, ramuri de schelet semiviguroase,garnisite in special cu buchete de mai. Esteprecoce, productiv (25 t/ha), tolerant la Plum-pox,autofertil si foarte bun polenizator.- Fructul mediu (30-40 g), elipsoidal, asimetric,vanat-inchis, acoperit cu pruina albastruie. Fructelese coloreaza cu mult inainte de maturitatea deplina.Fructul este de calitate medie, mai ales daca esterecoltat in avans. Pulpa este galbuie, consistenta,dulceaga, slab aromata, neaderenta.- Perioada de maturare prima jumatate a luniiseptembrie, la 130-140 zile de la inflorire.
 
Tuleu Gras 
 
- Soi originar din Romania.- Pomul semiviguros, cu coroana invers-conica, curamuri de schelet fragile, unghiuri mici deramificare, se deformeaza sub greutatea rodului.Fructifica pe formatiuni scurte si mijlocii, esteprecoce, productiv (20-25 t/ha), dar inconstant.Este androsteril si incompatibil cu corcodusul. Este

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->