Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Eliade, Mircea - Nostalgia Originilor.rtf

Eliade, Mircea - Nostalgia Originilor.rtf

Ratings: (0)|Views: 7|Likes:
Published by robert_catalin_4

More info:

Published by: robert_catalin_4 on Nov 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

 
Field1Field2MIRCEA ELIADE. NOSTALGIA ORIGINILOR Istorie
i
є
semnifica
ю
ie
n
о
religie Traducere de CEZAR  BALTAG HUMANITAS BUCUR 
E
Є
TI,1994Coperta IOA NADRAGOMIRESCU MARDARE MIRCEA ELIADETHE QUEST History and. Meaning in Religion Licensed by the University of Chicago Press, Chicago,Illinois, © 1969 by The University of Chicago. All rights reserved ©Humanitas,1994, pentru  prezenta versiune rom
в
neasc
ISBN
г
973-28-0468-8PREFA
 
ЮГ
Este regretabilfaptulc
 
г
nu dispunern de un cuvint rnaiprecisdecit acelade„religie"  princaresa numim experien
ю
a sacrului. Termenulare
 
о
istorie indelungat
г
, de
є
i intrucitv
 
г
limitat
din
г
 
 punctdevederecultural. Ne  putem intreba dac
 
г
 poate fielaplicat 
г
 
г
discriminareOrientului Apropiatantic,iudaismului, cre
є
tinismului
i
є
islamului sau hinduismului,  budismuluisiconfu-cianisrnului,  precumsi popoarelor  asa-zisprimitive.« Dar este poate  prea tirziu su cautamalt cuvint si „religie" poate fiincauntermen util cu conditiasa ne amintim mereuca el nu implicanecesarmente credinta intr-un Dumnezeu,inzeisau in spirite, ci se referala experienta sacrului si prinurmarearelegaturacuideiledefiinta.. sens siadevar. Intr-adevar,estegreusa neimaginamcumar putea functiona s pirituluman faraconvingereacaceva ireductibilrealexistainlume, dupacum esteimposibilsa ne inchipuirncum ar fi putut aparea constiintafara aconferiun sens pulsiuni-lor si experientelor  omului.Constiintaunei lumi realesisemnificativeestestrins legatadedes- 6/ MIRCEA EUADE \ coperirea sacrului. Prin experienta sacrului, spi- i ritui ornenesca surprins deosebirea dintre ceea ; ce serevelacareal, putemic,  bogatsisemnifl-cativ,si ceea cenu  poseda aceste calitati, adica ' fluxul haoticsi primejdios al lucrurilor, aparitiile sidisparitiilelor intiinplatoaresilipsite desens. Amdiscutat dialecticasimorfologia sacrului inlucrarile rnele anterioaresi nu mi se parenecesar sa mai reiau discutia. Ma marginesc saspundoar ca„sacrul" este unelement instructura consti-intei,nu unstadiuin istoria constiintei.0lume semnificativa-iar  ornulnu poate traiin„haos"-esterezultatui unui  procesdialectic care poatefl denumit drept manifestarea sacrului.Viata umana capatasens prinimitarea unor  modele  para-digmatice revelatedeflinte supranaturale. Imitarea unor modeletransumane constituie unadin primele caracteristicialevietii „religioase",
 
о
 ca-racteristica esentiala structurala, independentadeculturasiepocain care apare.De lacelemaiarhaice documentereligioase carene sint accesi-bile  pinala crestinismsiislam, imitatio deicanormasilinie directoareaexistentei umanenus-a intrerupt niciodata.si, defapt, nici n-ar  fi pututfialtfel.Lanivelurilecele mai arhaice de cultura, a trai ca Junta umana este de la sine un actreligios, caci hrana,viatasexualasi munca au valoare sacramentala.Altfelspus,a fi -sau,maidegraba,adeveni-om inseamnaa fl „religios".Astfel, reflectia filozoficaafost confruntatade la buninceput cu
о
lume asensuluicare era, structural si genetic,„religioasa"- siacest lucruesteadevaratla modulgeneral, si nu doar inlegaturacu„primitivii", orientaliisi presocraticii.Dialectica sacrului a precedatsi aservitdreptiPreSata /7 jmodel pentru toate miscarile dialectice descope-iritedupa aceeadespiritui uman. Revelind flinta, sensulsiadevarul intr-olumenecunoscuta, haotica' siamenintatoare,experienta sacrului anetezit calea gindirii sistematice. Aceasta ar   puteafi deajunsca satrezeasca interesul fliozofilor pentru muncaistoricilor sife-nomenologilor  religiilor; exista insasialte aspectealeexperientei religioase nu mai putin intere-sante. Hierofaniile- adicamanifestarilesacruluiexprimatein simboluri, mituri,flinte supranaturale etc. - sint perceputecastructurisi constituie un
 
limbaj  prereflexiv cerind
 
о
 herme-neutica speciala.De mai bine de unsfertdesecol, istoriciisifenomenologiireligiilor incearcasaelaboreze
 
о
 asemenea hermeneutica.Acest tip dedemersnu arenimic de-aface cuactivita-tea cercetatoruluideantichitati, desiel  poateutilizadocumente provenindde laculturide multdisparutesi de laetnii foarte indepartate. Re-curgindla
 
о
hermeneuticaadeevata,istoria religiilor inceteazade a fi un muzeudefosile, ruinesi demirabuia invechitepentru a deveni ceea ce ar fitrebuitsa fie  pentruorice cercetator:
 
о
seriede„mesaje" asteptindsa fiedescifratesiintelese.interesul  pentru asemenea „mesaje" nu esteexclusiv istoric. Elenunurnaica ne„vorbesc" despreun trecutcare amuritdemult,cinedescopera situatii existentiale fundamentalecare sint directrelevantepentruornulmodern.Asadupa cum amsubliniat intr-unuldincapitolele acestei carti,dinefortui hermeneuticdedesci-frareasemniflcatiei miturilor, simbolurilor  si aaltor structuri religioasetraditionale rezulta
 
о
1 8/ MIRCEA EUADE-{ considerabila imbogatireaconstiintei: intr-un f anumitsensse  poate chiar  vorbi de
 
о
 transfor- )mareinterioaraacercetatoruluisi,sa speram,1 chiar si a cititorului atrasdesubiectuiindis- '•.• cutie. Ceea cesenurneste fenomenologiesiistorie \ areligiilor poatefi considerat ca facind  partedinacel numar  restrinsde disciplineumaniste caresint totodata tehnici spiritualesi propedeutice. intr-o societateincontinua desacralizare, aceste studii vor  deveni  probabilsimai relevante. i Vazuta dintr-o  perspectiva iudeo-crestina, secula- ' rizareapoate fi,eel putinin parte,gresit inter-pretata. Eapoate ficonsiderata,de pilda,
 
о
 con-tinuarea procesuluidedemitologizare, continuare care poate fi vazuta eainsasica
 
о
  prelungire tirzieastradaniei  profetilor de agolidesacru Cos-rnosulsiviata cosmica. Dar  acestaspectnu acopera intregul adevar.insocietatile cele maidesacralizatesi printre miscarile tinerilor cele maiiconoclaste (precum miscarea „hippie", de pilda), putem 
аДа
 unnumar defenomeneaparentne-religioasein care putem descifra valorizari noisioriginalealesacrului-desi, sintemde acord,elenu sint recognoscibileca atare dintr-o perspectiva iudeo-crestina. Numarefer la„religiozitatea" careaparecaevidentainnumeroase miscari  pollticesisociale,cumar fi miscarea pentru drepturi civile, manifestatiile antirazboiniceetc. Si maisemni-flcative incasintstructurile sivalorile (inca inconstiente) religioasealeartei modeme,aleanumitor  flime importantesi de mare popu-laritate,aleunor fenomeneraportindu-selaculturatinerilor, in special recistigarea dimen-siunilor religioase aleunei „existente umanein Cosmos",autenticesi semnificative (redescope-1. ' Prefata /9rirea  Naturii, moravuri sexuale neinhibate, ac-1centuipus pe „trairea  prezentului", eliberareade, „proiecte"siambitii sociale etc.).): Majoritatea acestor  recuperariale sacruluire-i amintescun tip dereligie cosmicadisparut dupa triumful crestinismuluisi care a maisupravietuit ; nurnailataranii europeni. Redescoperirea sacra-litatii Vietiisi Naturiinuinseamnain modnecesar 
 
о
 
intoarcerela„paginism" sau „idolatrie". >Desireligiacosmica ataranilor dinsud-estui Europeipoateapareaca
 
о
 formade paginism inochii unui  puritan.ea nuepi-inaceasta mai putin
 
о
 „liturghiecosmicacrestina".Un proces asemanator  s-a desfasuratiniudaismul medieval.Gratiemaicu seamauneitraditiiincorporate in Cabbala,
 
о
 „sacralitatecosmica", ce pareasa fifost iremediabil  pierdutainurma reformei rabinice,a fost recuperatacusucces.Acesteremarcinuintentioneazasademonstreze caracterul cripto- crestin al unora dintrecele mairecente expresiidin cultura tinerilor. Ceea cevreausa subliniez esteca intr-o perioadadecriza religioasanu se potanticipa solutiile creatoare-si  prin urmare greurecognoscibile - care se vor daacestei crize.in plus, nu se pot prezice expresiilepe careie poatelua
 
о
 experienta potentialnouaa sacrului.„Ornultotal" nu este
 
niciodata complet desacralizat,siavem toate motivelesane indolmchiar ca
 
о
 
desacralizaretotalaeste posibila. Secularizarea repurteazasucces lanivelulvietii constiente: vechile idei teologice, dogmele, credintele, ritualurile, institu-tiileetc. sint vidate treptatdesemnificatie.Dar niciunomnormal nu poatefl reduslaactivitateasa constienta, rationala, caci omulmoderncon-- -1 10/ MIRCEA EUADE tinua sa viseze, sa se indragosteasca, sa asculte muzica,samearga lateatru,savada flime,saciteasca- pe scurt,elnu traieste nurnai intr-o lume istoricasi naturala, cisi intr-olume existentiala,  privatasiintr-un univers imaginar. Istoriculsi fenomenologul rellgiilor  este eeldintii chematsarecunoascasi sadescifreze structurilesi semnificatiile „religioase"aleacestor  lumi personale sau universuri imaginare. Ar  fl inutil sareluaminaceasta  prefata ar-gumentelepe careiedezvoltamincuprinsul cartii.Pe scurt, vom spune doar  ca interesul analizei religiilo'r  arhaicesiexoticenu selimiteazala sernnificatialor istorica.Filozoful, teologulsicriticul literar pot, inegala masura,  profita depeurma descopeririiacestor iumidesemnificatie,lumiuitate, rau interpretatesau neglijate.Dinacest motiv,amincercatsa prezintsi sadiscut documente apartinind unor  religii mai  putin fa-miliare. Progrese importante au avut locrecent inintelegerea celor  trei religiimonoteiste,a budis-muluisichiar afilozofiilor religioase aleIndiei. Multe lucrari  binecunoscutecareabordeaza aceste teme stau astazi la.indemina cititorului interesat. Eseurile adunatein aceasta carte nu aufostsense pentru „specialisti",ci pentru cititorul in- teligentsi de bunacredinta,pentruhonnete homme.Deaceea,nu amezitatsacitez exemple cunoscute.saueel putinaccesibile, istoricului religiilor, antropologuluisau orientalistului, dar caresint  probabil necunoscutecititoruluinespe-cialist. Sper  totusica dinconfruntarea omuluioccidental modernculumi desemniflcatienecunoscute sau mai  putinfamiliareseva nastePrefata 1 11
сееа
 
се
am putea numi un „nou umanism".Acesteeseuri,lafelca silucrarile mele ante-rioare, isi  propunsasublinieze functia culturala pe careistoriareligiilor 
 
о
  poate aveaintr-osocietate desacralizata: ele cautadeasemeneasadezvolte
 
о
 hermeneuticu sistematicaasacruluisi amanifestarilor  saleistorice. Majoritatea eseurilor din aceasta carte auaparutin diverse publicatii, flind maiapoi corec-tatesidezvoltate.Sintfertcitsaaduc multumirt fostilor  mei studenti, dl HarryPartin,care atradusdinfrancezaun prim conceptal capi-tolului3,diuiAlfred Hiltebeitel,care acorectatsistilizat capitolele5,7 si 8, precumsi diui NormanGirardot. MIRCEAELIADE1Un
 
пои и
In pofida rnanualelor.  p fiilo decaredispun asta; ce mai greu sa te tii1 inregistrateintoatedor ilor. 'Dinacest motiv estsadevii istoric al religiiloi curegretca se
аПа
insitiin specialistnurnai intr-o intr-o singura  perioada particular alacelei religii. Aceasta situatie ne-a nouarevista.* Scopulno; de a punelaindeminc Capitoluldefata reprezinta
 
о
 v unui articol intitulatInitial„HHumanism", publicat  pentruReligions. 1 (1961): 1-8. © 1961 ' Deoarece Religionslvissens J alta limba, ne vedem siliti s „istoriea religillor"in sens laistoria  propriu-zisa. cisisti precumsimorfologiasifenome*Este vorbade HistoryoJ< nal or Comparative Historical Eliade,JosephM. Kitagawas (University of Chicago Press), 1'1umanism periodicelor si bibliogra-azi savantii.este din ce in lacurentcu progresele imeniilede istoriareligi-stedin ce in ce mai dificilor.Savantui isidasearna ituatiade a setransforma
о
singurareligie,  ba chiar i sau unsingur aspecti. . determinatsaeditam
 
о
ostru n-a fost doar  acela ~ia specialistilor  inca unversiune revazutasi adaogitaa „History of Religions and a New•u  prirna oarain History of 61 by the University of Chicago.-lschaftestegreudetradusin saintrebuintam

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->