Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Educatia Estetica (pedagogie)

Educatia Estetica (pedagogie)

Ratings: (0)|Views: 233 |Likes:
Published by 19681972

More info:

Published by: 19681972 on Nov 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

 
Educatia estetica
 
Ce inseamna educatia estetica? Dezvoltarea capacitatii copilului de a recepta,evalua, trai si crea valorile frumosului.In aceasta lume in care kitsch-ul este atat de des intalnit, o astfel de educatieeste chiar foarte necesara. Din pacate in zilele noastre, sintagma “generatiasupermarket” a devenit dintr-o gluma, o ingrijoratoare realitate. Mult si ieftin, camasta pare sa fie “motto-ul” din ce in ce mai multor oameni. Cantitatea poate sadauneze calitatii si in cazul contactului cu arta daca nu exista o educatie esteticafacuta corect si temeinic. Asa cum exista analfabetism scolar, asa putem vorbi si de un “analfabetismestetic”, acea insensibilitate fata de frumos, fata de valoare.Receptivitatea fata de arta trebuie educata:In functie de idealul estetic al epocii, se formeaza gustul estetic, ceea cenumim “bunul gust”, care, desi are caracter spontan si subiectiv, iar “de gustibusnon disputandum”, este totusi rezultatul educatiei si al climatului cultural in caretraieste omul. Tot educatia estetica se mai ocupa si de sentimentele estetice side convingerile estetice, acele mobiluri interne ce orienteaza preocuparea omuluipentru introducerea frumosului in modul sau de viata. Judecata estetica, deasemenea este un alt obiectiv al educatiei estetice, si consta in apreciereamesajelor estetice pe baza unor criterii de evaluare, adica, este un rezultat alinteractiunii dintre cultura estetica a persoanei si experienta sa estetica. In cadrul judecatii, putem vorbi de subiectivism (imposibilitatea emiterii unor criteriigenerale de apreciere) si obiectivism (existenta unor criterii general valabile,negand in acelasi timp participarea subiectiva a celui ce face apreciarea).Subiectivismul si obiectivismul, desi pot denatura, daca sunt exagerate, totusicoexista ca principii in judecata estetica. Si nu in ultimul rand, educatia esteticaare ca obiectiv si simtul de creatie estetica, mai precis capacitatea si abilitatea dea imagina si crea frumosul. Tinerii au un potential creativ deosebit, asa incat,aceste calitati pot fi educate, dezvoltate si valorificate.Educatia estetica trebuie facuta urmand anumite principii: se folosesc doar valori autentice (pentru a invata corect un copil ce este valoarea, nu poate fifolosit un kitsch); receptarea valorilor estetice este creatoare, activa (copilultrebuie invatat sa interpreteze personal mesajul artistic, sa fie activ, deschis inreceptarea artei); unitatea dintre forma si continut (forma si fond) si intelegerea sisituarea contextuala a fenomenului artistic (interdependenta dintre opera, autor,creator si conditiile social-istorice in care opera este creata)
1
 
O educatie estetica poate apropia copilul de arta, de frumos, in cazul in careeste facuta tinand cont de etapele de dezvoltare a respectivului copil. Deexemplu: A duce un copil prea mic la o piesa de teatru dificila, pentru adulti,suna mai mult a chinuiala decat a educatie: copilul nu va intelege nimic (enormal), se va plictisi, si va ramane cu ideea ca teatrul e ceva plictisitor la carese duc doar “oamenii mari”. Evident ca, acel copil, cand va fi adult, va fipredispus spre indepartarea de teatru. Am auzit de parinti care, nu numai ca audus copilul la o manifestare artistica (teatru, expozitie, opera, concert) multdeasupra capacitatilor lui de intelegere si digerare, dar si l-au pus in situatia de araspunde la intrebari de genul: “ce ai inteles tu din...” , sugerandu-i, fara sa-sidea seama, in mesaj ascuns, ca “esti prea prost ca sa intelegi” si, mai rau, “nu osa intelegi niciodata”. Copilul, bineinteles ca se simtea penibil nestiind ce saraspunda la respectivele intrebari puse oarecum savant, si... a ramas ani buniusor recalcitrant la anumite manifestari artistice. In cazul acesta, norocul lui a fostfaptul ca era totusi un om inteligent care s-a autoeducat si a ajuns in final saredescopere arta. Un alt exemplu de genul acesta il mai pot da chiar dinexperienta mea de actrita, cand, in sala, au fost adusi, la o piesa dificila, in iidish,copii din clasa a-6-a, de catre profesorii lor. Recunosc, piesa era dificila chiar sipentru mine, asa ca nu stiu ce au inteles acei copii.Educatia estetica pregateste terenul intalnirii omului cu valoarea, dar si cunonvaloarea. Astfel incat el sa stie sa deosebeasca ce e cu adevarat valoros dekitsch.Dupa ce este pregatit terenul, incepe formarea culturii estetice, structurat, peetape de varsta si pe categorii de manifestari artistice. Cultura estetica obiectivapresupune un ansamblu de cunostinte si capacitati estetice ce sunt transmise siformate in procesul educational din scoala. Aceasta cultura estetica obiectiva areca rezultat spiritual o cultura estetica subiectiva, momentul in care au fostasimilate, digerate, integrate toate cunostintele estetice.O cultura estetica obiectiva nu se formeaza adunand informatii de-a valma, si, nuse face adunand doar informatiile placute in functie de gustul estetic al fiecaruia.Un profesor de la actorie mi-a zis odata “ca sa poti spune ca nu ti-a placut opiesa, trebuie intai sa o vezi toata, nu sa pleci la pauza”.Printre modalitatile de realizare a educatiei estetice si implicit a culturii esteticesunt revelate: educatia literara, muzicala, coregrafica, plastica, cinematorafica,etc. Toate acestea pot fi realizate atat in cadre formale de educatie, cat sinonformale sau informale.In scoala copilul are parte de discipline de profil, iar educatia se rotuneste si prinvizitarea de muzee, expozitii, vizionare de spectacole, concerte etc, insa trebuietinut cont si de influentele estetice provenite, in cadru informal, din campulpsihosocial al mediului inconjurator: strada, cartierul, familia, grupul de prieteni,locul de munca; mass.media, in general, sistemele de televiziune prin cablu, inmod special. Aceste influente, multiplicate de progresul tehnologic al mass-mediei, intretin un risc apreciabil la nivelul formarii-dezvoltarii personalitatii.Instrainarea sau falsificarea valorilor prin perpetuarea unor fenomene de "kitsh",
2

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->