Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
23Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
comunicarea nonverbala

comunicarea nonverbala

Ratings:

4.75

(1)
|Views: 3,001|Likes:
Published by irenna23

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: irenna23 on Jan 24, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

12/10/2012

 
COMUNICAREA NON-VERBALA
 In contextul tipurilor de comunicare, comunicarea non-verbala (body language) prezintainteres din cel putin doua motive:
1) rolul ei este adesea minimalizat;2) intr-o comunicare orala, 55% din informatie este perceputa si retinuta prinintermediul limbajului neverbal (expresia fetei, gesturile, postura corpului, etc.).
Acest procentaj a fost stabilit pe la mijlocul anilor '70 de A. Mehrabian siM. Weiner „Decoding of inconsistent comunication”. Ei au stabilit urmatorul raport al perceptiei informatiei de catre receptor intr-o comunicare orala:7% - cuvinte38% - paralimbaj (in principal intonatia si inflexiunile vocii)55% - limbaj non-verbalO Comunicarea non-verbala are, datorita ponderii ei mari in cadrul comunicarii realizatade un individ, un rol deosebit de important. Limbajul non-verbal poate sprijini, contrazicesau substitui comunicarea verbala. Mesajul non-verbal este cel mai apropiat de realitateaemitentului si este cel caruia i se acorda de catre interlocutor atentia cea mai mare.
1. KINETICA
1.1. EXPRESIA FETEI1.2. MISCAREA CORPULUI
2. PROXEMICA1. KINETICA
Observarea tuturor gesturilor este o axa fundamentala pentru intelegerea dinamiciicomunicarii. Ea este punctul de plecare al kineticii, teorie care studiaza ansamblulsemnelor comportamentale emise in mod natural sau cultural; aceasta disciplina a aplicatmetodele lingvisticii structurale sistemelor de gesturi, fara a le disocia de interactiuneaverbala.Cartea lui Ray Birdwhisteell, Introduction to kinetics, reprezinta primul mare studiusistematic al faptelor gestuale. Fonemelor, unitati distinctive ale fonologiei le corespundkinemele, cele mai mici unitati de actiune ale gestului sau mimicii: de exemplu, „ochiulstang inchis”. Morfemelor, cele mai mici unitati semnificative ale lexicului le corespundkinemorfemele, de exemplu clipit. Kinetica devine o gramatica a gesturilor. Fondata peaceasta, se instituie o parakinetica, prozodie si poetica a gesturilor: intensitate, durata,intindere, dar si ritmuri constante, flux constant. Aceasta dimensiune mai larga seintegreaza intr-un context psihologic, social si cultural. „Accentele gestuale exprima particularitati, in functie de regiune, de mediu, ca si cele ale limbii.Kinetica se bazeaza in mare parte pe opera lui Ray Birdwhistell, care a predat inuniversitatile din Philadelphia, Washington si Toronto.
 
Apropiat din punct de vedere personal si intelectual de Margaret Mead si de GregoryBateson, el intrepinde in Statele Unite diverse lucrari etnologice in care tinuta corpului sigestica devin instrumente privilegiate. El se integreaza in echipa pluridisciplinara de laPalo Alto si devine celebru printr-un studiu minutios al unei secvente de noua minute defilm, „tigara lui Doris”. Aceasta analiza exemplara ilustreaza urmatoarea teza: gesturile,limbajul vorbitul, pipaitul, mirosul, spatiul si timpul reprezinta tot atatea moduri aleaceluiasi sistem de comunicare. De aceea, cercetatorul se afla in contact strans culingvistii, ale caror instrumente le preia si adapteaza.Analiza sa asupra comunicarii non-verbale se sprijina pe o conceptie a„stratificarii sociale” cu trei clase (lower, middle, higher), fiecare divizata in doua (upper,lower). Apartenenta la unul din aceste straturi este determinata printr-o combinatie desase caracteristici (profesie, valoarea veniturilor etc.), la care se adauga o multitudine deindicii de„stil de viata” care merge de la numarul camerelor la culoarea perdelelor din salon.Birdwhistell ii invata pe studentii sai sa observe indiciile corporale care permitclasificarea autorilor lor in aceasta tipologie. Acest tip de determinare intelectuala aapartenentei sociale, reperajul in teren al indicilor de statut, se sprijina pe o sesizarefilmica a realitatii. Dar Birdwhistell, care dorea intr-adevar sa creeze „o lingvisticacorporala”, da inapoi astazi -; corpul nu este creativ, generativ, ca limbajul: nu putemspune ca este un limbaj -; si s-a retras catre o abordare metodologica.O alta problema indelung dezbatuta este cea a clasificarii gesturilor. Majoritateacercetatorilor iau ca punct de pornire raporturile gestului cu cuvantul. Inca din1949, H.Wespi (apud Mihai Dinu,Comunicarea), impartea gesturile in substitutive, completive si de insotire a discursuluiverbal. Astazi se considera ca in relatia cu planul lingvistic, comunicarea non-verbala poate indeplini functii de accentuare, de completare, de contrazicere, de reglaj, derepetare sau de substituire.O alta clasificare mult citata este cea datorata cercetatorilor americani Paul Ekman siWallace Friesen potrivit careia gesturile pot fi: embleme, ilustratori, manifestari afective,gesturi de reglaj si adaptori.• Emblemele sunt miscari substitutive ce tin locul cuvintelor si pot, la nevoie, sa seconstituie intr-un limbaj de sine statator.• Ilustratorii indeplinesc deopotriva functia de insotire si de completare a comunicariiverbale. Prezinta un caracter mult mai putin arbitrar decat emblemele, o parte dintre eifiind chiar reactii gestuale innascute si, ca atare, universale.Gesturile de reglaj dirijeaza, controleaza si intretin comunicarea. Functia lor esteexpresiva si fatica, deoarece releveaza atitudinea participantilor fata de intreractiune siofera asigurari receptorului privind continuitatea contactului, iar emitatorului ii permit sa-si ajusteze, prin feed-back, parametrii enuntarii, in functie de reactiile interlocutorului.• Manifestarile afective comunica starile sufletesti prin care trece emitatorul. Ele se prezinta precumpanitor sub forma de indicii si numai in subsidiar ca semnale.• Adaptorii constituie clasa de gesturi cea mai putin legata de comunicare. Ea includemiscarile ce raspund unor necesitati umane si pot fi efectuate atat in prezenta, cat si inabsenta observatorilor. Sub numele de alteradaptori sunt cunoscute gesturile demanipulare a obiectelor intr-un scop practic. Autoadaptorii se refera la nevoile propriuluinostru trup si ei pot satisface necesitatile trupesti. Gesturile din aceasta categorie
 
dobandesc valoare comunicativa atunci cand sunt efectuate in scop didactic. Alminteri, pot transmite informatii despre cel care le savarseste numai in calitate de indicii, nu si desemnale.Identificati un repertoriu de gesturi care sa corespunda tipologiei de mai susLimbajul corpului contribuie la comunicare prin expresia fetei, miscarea corpului(gesturi), forma si pozitia corpului, aspectul general si prin comunicarea tactila.
1.1. EXPRESIA FETEI
Comunicarea prin expresia fetei include mimica (incruntarea, ridicarea sprancenelor,incretirea nasului, tuguierea buzelor, etc.), zambetul (prin caracteristici si momentulfolosirii), si privirea (contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, directia privirii,etc.).Fata este cea mai expresiva parte a corpului si expresia acesteia constituie un mijloc deexprimare inestimabil. In mod normal, ochii si partea de jos a fetei sunt privite cel maiintens in timpul comunicarii. Se considera, de exemplu, ca intr-o conversatie cu o femeie,ceea ce exprima ochii este mult mai important decat ceea ce exprima cuvintele.Mimica este acea parte a fetei noastre care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare, manie, frustare; sprancenele ridicate cu ochii deschisi -; mirare, surpriza; nasincretit-; neplacere; narile marite -; manie sau, in alt context, excitare senzuala; buze stranse -;nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.Zambetul este un gest foarte complex, capabil sa exprime o gama larga de informatii, dela placere, bucurie, satisfactie, la promisiune, cinism, jena. Interpretarea sensuluizambetului variaza insa de la cultura la cultura (sau chiar subcultura), fiind strans corelatacu presupunerile specifice care se fac in legatura cu relatiile interumane in cadrul aceleiculturi.PrivireaSe spune ca ochii sunt „oglinda sufletului”. Modul in care privim si suntem priviti arelegatura cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, incredere si prietenie.Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles. Privind pe cineva confirmam ca iirecunoastem prezenta, ca exista pentru noi; interceptarea privirii cuiva inseamna dorintade a comunica. O privire directa poate insemna onestitate si intimitate, dar in anumitesituatii comunica amenintare. In general, o privire insistenta si continua deranjeaza.Realizarea contactului intermitent si scurt al privirilor indica lipsa de prietenie. Miscareaochilor in sus exprima incercarea de a ne aminti ceva; in jos - tristete, modestie, timiditatesau ascunderea unor emotii. Privirea intr-o parte, sau a nu privi pe cineva poate denotalipsa de interes, raceala. Evitarea privirii inseamna ascunderea sentimentelor, lipsa deconfort sau vinovatie.Pupilele dilatate indica emotii puternice. Pupilele se largesc, in general, la vederea a ceva placut, fata de care avem o atitudine de sinceritate. Pupilele se micsoreaza ca manifestarea nesinceritatii, neplacerii. Clipirea frecventa denota anxietate.Dupa Mark Knopp (Nonverbal Communication in Human Interaction, apud MihaiDinu,Comunicarea)
functiile mai importante ale comunicarii vizuale sunt in numar de patru:
1. cererea de informatie; privirea joaca un rol determinant in realizarea feed-back-ului, eaconstituind principalul mijloc de reglare a interactiunii.2. semnalul dat altor persoane ca pot vorbi; intr-o comunicare de grup, selectarea

Activity (23)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Calin Nicoleta liked this
Gabriela Morar liked this
Lorely Fly liked this
Elena Albot liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->