Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Subiecte Diaconescu

Subiecte Diaconescu

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 258 |Likes:
Published by lord_radu_2006

More info:

Published by: lord_radu_2006 on Nov 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/07/2013

pdf

text

original

 
Originea poporului roman.Teoria continuitatii,argumente pro si contra
După ce romanii au cucerit Dacia în 105–106, a început un „proces deromanizare” a populaiilor locale, dacii adoptând treptat limba i obiceiurile
ț ș
 latine. Aceasta este teoria clasică a continuiii daco-române,acceptată de
ț
 majoritatea istoricilor români.Argumente pentru:
colonizarea intensivă a Daciei.
colonitii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex
ș
 toto urbe Romano”), limba comufiindu-le tuturor colonitilo
ș
 latina. În acest mediu multietnic, latina fiind singura limdecomunicare, ar fi obinut poziia dominan.
ț ț
Argumente împotrivă:
timpul scurt de ocupaie în Dacia nord-dunăreană: 165 de ani.
ț
romanii au administrat efectiv doar o mică parte a Daciei (o parte dinTransilvania, Banatul i Oltenia, dar mai ales Dobrogea).
ș
Originea poporului roman.Teoria imigrationista,teoria admigratiei siteoria originii romano-slave.
Teoria imigrationista
Argumentul disparitiei dacilor ca popor in urma razboaielor daco-romane afost formulat de Roesler si preluat in diferite forme de adversariicontinuitatii, dar si de unii invatati romani din trecut care doreau ca originea poporului roman sa fie pur romana. Sustinerea acestei teze pleaca de laafirmatiile lui Eutropius, autor despre care s-ar putea spune ca s-a bucuratdin partea istoricilor maghiari de o credibilitate care nu a mai fost acordatanici unuia dintre istoriografii antici,dar o multitudine de dovezi contrazicafirmatiile sale, sustinand continuitatea dacica. Acesta afirma in lucrarea"Breviarum ab urbe condita" ca "Traianus, dupa cucerirea Daciei, a adus omultime foarte mare de oameni din toate colturile lumii romane pentru popularea oraselor[...], caci Dacia fusese secatuita de barbati in urmalungului razboi al lui Decebalus.Pornind de la ideile lui Eutropius, Roesler ascris teoria imigrationista, fiind argumentata de urmatoarele:
disparitia dacilor ca popor in urma razboaielor cu romanii;
disparitia vechii toponimii dacice;
 
imposibilitatea romanizarii Daciei in cei 165 de ani de stapanireromana;
 parasirea completa a Daciei in timpul lui Aurelianus;
formarea poporului roman si a limbii romane la sud de Dunare;
caracterul nomad al romanilor decurgand din ocupatia lor decapetenie-pastoritul;
inexistenta unor izvoare istorice care sa ateste prezenta romanilor lanord de fluviu inainte de secolul al XII-lea, deci inaintea veniriimaghiarilor in Transilvania.Dar, desigur, exista si contraargumente, iar cel care l-a contrazis peRoesler a fost A.D. Xenopol,care afirma:
adapostirea populatiei daco-romane in munti dovedita determinologia "muntelui"de origine romaneasca;
caracterul sedentar al romanilor dovedit de terminologia agricolade origine latina;
diferentele insemnate dintre limba romana si dialectele romanestivorbite la sud de Dunare;
originea transilvana a limbii romane dovedita de elementelemaghiare comune tuturor graiurilor romanesti;
mentionarea romanilor in izvoare istorice demne de crezare
toponimia romaneasca de origine latina coexista cu cea de originemaghiara si slava.
Teoria admigratiei
Dimitrie Onciul are un text („Scrieri istorice” 1885), care e conceput ca orecenzie a cartii lui A.D Xenopol dar care a devenit o carte de sinestatatoare, in care isi prezinta si teoria sa care a fost numita ulterior admigrare. Aceasta prezinta o solutie de compromis intre teza continuitatii siimigratiei si anume intarirea nucleului daco-roman dupa teritoriul fostei provincii romane prin migratii de mica amploare in anumite conditii istoricea unor grupe de populatie romanica sud dunareana la nord de dunare, maiales in timpul navalililor slave si bulgare. D. Onciul a căutat să explicesoarta elementelor romanice în timpul năvălirii populaţiilor „barbare”, aexaminat atent legăturile românilor cu bulgarii de peste Dunăre şi cu unguriide peste Carpaţi, a redat, folosind cuceririle istoriografice din alte ţări, cadrul
 
 politic internaţional în care s-au format statele româneşti, Ţara Româneascăşi Moldova. Cu argumente puternice de ordin lingvistic, istoric şi toponimic,el demonstreaza continuitatea populaţiei daco-romane la nordul Dunăriidupă retragerea aureliană, a admis - în opoziţie cu A.D. Xenopol - oadmigraţiune de populaţie din sudul Dunării după aşezarea slavilor şi a bulgarilor în părţile de miazănoapte ale Peninsulei Balcanice în secolul alVII-lea, până atunci locuite de populaţie romanică. Poporul român şi limbaromână s-au format - de o parte şi de alta a Dunării, în strânsă unitateteritorială. Marele fluviu n-a împiedicat ca limba română de pe ambelemaluri să se dezvolte esenţial în acelaşi fel, comunicaţia dintre ambelemaluri n-a încetat după trecerea la sud de Dunăre a legiunilor şi înalteiadministraţii romane. Perioada cuprinsă între cucerirea romană şi secolul alVII-lea constituie prima fază în istoria poporului român; ea este perioadaformării în trăsăturile ei esenţiale a limbii române cu cele trei dialecte principale, daco-român, macedo-român şi istro-român, separate prin invaziaslavă. Aceasta a determinat o parte a populaţiei romanice să se retragă spremiazănoapte. Anumite fenomene lingvistice comune dialectelor daco- şimacedo-român le explica D. Onciul printr-o admigraţiune de la sudul lanordul Dunării. Admigraţiunea din dreapta Dunării nu a alterat caracterul decontinuitate a elementelor daco-romane din stânga fluviului. Populaţiarămasă în Dacia după retragerea administraţiei romane a format elementulfundamental din care s-a născut poporul român. Adaosul primit succesiv dindreapta Dunării a contribuit la întărirea lui numerică. Întăriţi prin admigraţiade la sudul Dunării, românii din Dacia au putut absorbi cu mai multăuşurinţă elementul slav conlocuitor, de la care au rămas însă urme în limbăşi în toponimie. D. Onciul considera că admigrarea din dreapta în stângaDunării va fi continuat întrucâtva şi în timpul suzeranităţii bulgare la nordulDunării, pe care el o susţinea argumentat, românii avându-şi propriile lor formaţiuni social-politice, dependente de ţaratul bulgar.
Teoria originii romano-slave
Aici punctul de plecare devine Roma, ca inceputuri ce confereau noblete si prestigiu. Sustinut mai ales de exponentii Scolii Ardelene, care nu acceptadecat pura obarsie romana, se invoca incompatibilitatea de civilizatie intre

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
dvbiybnvufbidnbgudhf added this note
genial! big like!
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->