Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cuscuta

Cuscuta

Ratings: (0)|Views: 221 |Likes:
Published by ioni_58108770

More info:

Published by: ioni_58108770 on Nov 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

 
Ing. Emil Che
ș
che
ș
-
Măsuri pentru combaterea cuscutelor în culturile agricole din
ț
aranoastrăcategorii:
Cuscuta este o planta superioara care parazitează lucerna, trifoiul, inul, cartoful şi multe alte plante,cunoscută şi răspândită pe tot globul. In ţara noastră este deosebit de păgubitoare, mai ales pentruculturile destinate producerii de sămânţă. Plantele de cuscută sunt anuale, rar perene, total părăsite şilipsite complet de clorofilă.Rădăcinile adevărate lipsesc iar planta îşi procură hrana prin haustorii care absorb se va elabora.Tulpina plantelor de cuscută este filiformă, cilindrică şi de culori variate în funcţie de specie, de lagalben-roşcată la verzuie sau brună şi se înfăşoară în jurul plantei gazdă.
Combaterea cuscutelor 
Din cele 17 specii de cuscută semnalate în ţara noastră, sunt deosebit de periculoase patru: Cuscutacampestris şi Cuscuta trifolii, care produc pagube enorme în culturile de trifoi şi de lucernă, Cuscutaepilinum, care face pagube mari în culturile de in, cânepă, hamei şi leguminoase şi Cuscuta monogyna,care produce pagube pomilor în pepiniere, arborilor forestieri, în pepiniere şi în perdelele de protecţie,iar după Kott, produce pagube mari viilor, împreună cu speciile înrudite: C. lupuliformis şi C.lehmanniana.Alte specii cărora trebuie să li se dea o atenţie specială sunt Cuscuta europaea, care atacă hameiul şiarborii, C. europaea var. viciae care atacă mazărichea şi bobul, Cuscuta glabrior, care s-a semnalat pelucernă şi trifoi în regiunea Timişoara, Cuscuta suaveolens, care ar putea devenii periculoasă înregiunile sudice. Aceste specii pot trece de pe plante sălbatice pe cele cultivate şi pot devenii periculoase.În combaterea cuscutelor, prima grijă pe care trebuie să o avem este să păstrăm lanurile curate, deci săaplicăm măsurile preventive de luptă cu cuscutele.Măsura principală este asolamentul corect, în care să nu succeadă plante atacate de aceeaşi specie decuscută. De exemplu, nu este admis să se pună in după trifoi sau după amestecul de ierburi perene cutrifoi când acesta a fost infectat de cuscută, pentru ca Cuscuta epilinum parazitează atât pe trifoi cât şi pe in. Seminţele de cuscută au longevitate mare şi germinaţia eşalonată şi deci după o sola care a fostinfectată, planta următoare ce este şi ea susceptibilă de a fi infectată trebuie să fie pusă după un număr de ani cât mai mare posibil.A doua măsură preventive este să avem sămânţă curată. Seminţele de cuscută se pot separa deseminţele de trifoi şi lucernă, cu ajutorul aparatelor cu site sau al trioarelor, la care alveolele suntconstruite pe mărimea seminţelor respective. Cum însă diferenţa de mărime între seminţele de lucernăşi trifoi, pe de o parte şi seminţele diferitelor specii de cuscută pe de altă parte, este foarte mică,separarea prin sită şi trioare nu este perfectă. Rămân seminţe de cuscut în trifoi şi lucernă şi se pierdedin seminţele de lucernă şi trifoi 7-27%, după constatările lui Kott.Procedeul sitelor dă rezultate satisfăcătoare numai la separarea seminţelor de cuscută în sămânţă de in.Pentru curăţirea seminţelor de lucernă şi trifoi, de cuscută avem maşini de decuscutat, bazate pe principiul separării cu ajutorul unui cilindru magnetizat prin electricitate. Seminţele de trifoi şi lucernă
 
sunt perfect netede, luciose; seminţele de cuscută au suprafaţa aspră şi cu mici ridicături şi scobituri (curugozităţi). Dacă se amestecă sămânţă ce trebuie curăţită cu o pulbere de fier foarte fină, această pulbere pătrunde în rugozităţile seminţelor şi aderă ca un înveliş la suprafaţa seminţei de cuscută; ea nuaderă însă la suprafaţa lucioasă a seminţelor de lucernă şi trifoi.Amestecul seminţei cu pulebrea de fier se face complet şi intim, în recipiente închise, în care sămânţaeste agitată continuu şi în care se picură puţină apă, pentru a asigura aderenţa pulberii. În urma acestuiamestec seminţele de lucernă se încarcă cu pulberea metalică, iar cele de lucernă, trifoi sau in rămâncurate. După această operaţie seminţele sunt trecute peste un cilindru magnetizat, care atrage seminţelede cuscută, invelite în pulberea metalică şi nu le atrage pe cele de lucernă şi trifoi.O porţiune longitudinală din suprafaţa cilindrului rămâne nemagnetizată. Când cilindrul care seînvârteşte ajunge în zona nemagnetizată, seminţele de cuscută se desprind de pe el şi cad într-unrecipient.Trebuie ştiut că aderenţa pulberii metalice la suprafaţa seminţelor de cuscută nu se face deopotrivă de bine la toate speciile. În experienţele întreprinse de Al. Buia, la unele specii de cuscută atracţia de cătreelectromagnet s-a făcut în proporţie de 100%, la altele în proporţii mai mici.La unele specii, cum este Cuscuta cesatiana, seminţele nu se acoperă cu învelişul metalic şi înconsecinţă deloc de magnet.Este deci necesar ca în staţiunile de decuscutarea se determină cărei specii aparţin seminţele de cuscutăşi când se găsesc C. campestris, C. epilinum sau C. glabrior, să se repete operaţia până la curăţarea perfectă.Seminţele de lucernă şi trifoi nu pot să circule în interiorul ţării şi nu pot fi exportate decât dupădecuscutare, în saci plombaţi cu etichetă şi certificatul de analiză emis de unul din laboratoarele decontrolul seminţelor, conform deciziei privitoare la buruienile de carantină.Metodele curative sau metodele agrotehnice de combatere constau în supravegherea culturilor şidistrugerea vetrelor de cuscută care au apărut în culturi. Cu prilejul acestei operaţii trebuie avute învedera particularităţile biologice ale fiecărei specii. Astfel, C. campestris fructifică mai mult în anul aldoilea când infecţia este masivă. Plantele părăsite din primul an adesea degeră. C. epithymum şi C.trifolii nu degeră, fiindcă se fixează pe coletul plantelor, unde sunt acoperite şi ferite de ger. Înregiunile mai calde, toate speciile de cuscută fructifică mult, din primul an.Cuscuta campestris, fiind mai iubitoare de lumină, creşte mai sus pe planta gazdă, la 12-17 cm. cândvatra de cuscută se coseşte, toată masa plantei parazite este cosită. Cositura de C. campestris nu trebuie băgată în fân fiindcă prin aceasta depreciază fânul din punct de vedera calitativ şi se accelereazărăspândirea cuscutei. Într-adevăr, planta parazită conţine seminţe care continuă să se formeze şi dupăcosit, dacă am cosit parazitul în floare.Aceste seminţe ajung în tubul digestive al animalelor, sunt eliminate odată cu fecalele, fără a-şi pierde puterea de germinaţie şi, prin intermediul balegarului ajung din nou în sol. C. trifolii şi C. epithymumcresc de jos, de la suprafaţa pământului şi adesea sunt chiar acoperite cu pămaânt. De aceea, la acestespecii nu este suficientă coasa, ci masa plantei părăsite trebuie răzuită cu sapa.
 
Aşadar, masa vegetativă, cosită sau răzuită, din vetrele de cuscută, rămâne pe loc, este lăsată să seusuce şi apoi este arsă, sau este amestecată cu paie şi arsă imediat. După ardere solul vetrei de cuscutăse sapă cu cazmaua la cel puţin 20 cm, adâncime la care seminţele de cuscută nu mai germinează.Când sunt mai multe vetre de cuscută, se arde întreaga mirişte şi se ară adânc cu plugul cu antetriupită.Când combatem Cuscuta camestris, arderea întregii mirişti ne asigură în bună măsură stârpirea plantei parazite sau, chiar fără săpat sau arat. S-a observat că după ardere lucerna se regenerează bine în anul aldoilea şi dă o producţie sporită de seminţe.În lanurile de in şi cânepă infectată de C. trifolii şi C. epilinum, combaterea se face prin smulgerea plantelor de in şi cânep atacate şi prin arderea lor. Tulpinile de in şi cânepă dintr-un lan infectat sesmulg mai devreme şi se prelucrează separat, calitatea lor fiind mai slabă.După recoltarea tulpinilor, buruienile rămase pe lan se adună şi se ard, iar terenul se ară adânc cu plugul cu antetrupiţă.Când cuscutele atacă alte plante: morcovii, cartofii, tutunul, ceapa, pătlăgelele roşii, ardeiul şi sfecla desămânţă, etc. trebuie smulse plantele atacate şi arse. O măsură importantă la plantele de grădinărie estesă nu se planteze răsaduri cu cuscuta.În pepinierile de pomi, în vii, în plantaţiile tinere de perdele de protecţie se taie lăstarii invadaţi decuscutş şi se ard. Dacă peste iarnă au mai rămas plante părăsite agitate pe ramuri, trebuie să avem grijăca în primăveră să se adune glomerulele care conţin seminţe.Solul din pepiniere, vii şi plantaţii tinere trebuie ţinut curat de buruieni şi săpat adânc. Dacă pământuleste foarte infectat cu seminţe de cuscută se răzuiesşte pe o adâncime de 5-6 cm. şi pământul adunat se bagă în gropi adânci de cel puţin 30 cm. Sub arbuşti şi sub pomii din pepinira Kott recomandă să se pună după primele prăşile, un strat de paie tocate. Plantele de cuscută răsărite se agaţă de paie, şinegăsind hrană, pier.Cuscutele se pot combate şi cu diferite substanţe chimice.Autor: Ing. Emil Chesches
Curatirea semintelor in vederea pregatirii pentru semanat 
Curăţirea seminţelor destinate însămânţărilor presupune, în primul rând, cunoaşterea indicilor decalitate care trebuiesc realizaţi şi a parametrilor pentru diferitele însuşiri fizice ale componentelor dinmasa de seminţe care sunt folosite la stabilirea schemei procesului tehnologic, după cum prezintă N.Bucurescu şi colaboratorii.De asemenea, se cere cunoaşterea modului de funcţionare a utilajelor din dotare şi a reglării acestora învederea obţinerii calităţii maxime, cu consum minim de energie şi de forţă de muncă. În timpulcurăţirii, este nevoie de o supraveghere atentă a funcţionării utilajelor şi de o analiză microscopică periodică, atât a seminţelor curăţate, cât şi a componentelor eliminate. Toate aceste operaţiuni presupun personal bine pregătit profesional, competent şi conştiincios, capabil să execute aceste operaţiuni lacele mai bune standarde. Indicii de valoare culturală, care trebuiesc realizaţi pentru diferite specii, suntstabiliţi prin standarde de condiţii tehnice sau prin contracte cu partenerii externi. Determinarea parametrilor pentru componentele din masa de seminţe care trebuie eliminate este necesară, de obicei,numai pentru seminţele străine considerate greu separabile şi se poate face pe următoarele căi: prinmăsurători directe ale dimensiunilor pe un anumit număr de seminţe, stabilind şirurile de variaţie ale

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->