Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
11Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Lucian Boia - Jocul Cu Trecutul

Lucian Boia - Jocul Cu Trecutul

Ratings: (0)|Views: 763|Likes:
Published by tibi_pl2005

More info:

Published by: tibi_pl2005 on Nov 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2013

pdf

text

original

 
LUCIAN BOIA s-a nscut la 1 februarie 1944 în Bucureşti. Studii:
ă
 Facultatea de Istorie a Universitii din Bucureşti între 1962 şi
ăţ
 1967. Doctor în istorie în 1972 cu o tez despre omul politic
ă
 transilvnean Eugen Brote. Carier universitar la Facultatea de
ă ă ă
 Istorie a Universitii din Bucureşti: asistent din 1967, lector în
ăţ
 1977 (poziia cea mai „înalt" atins sub regimul comunist);
ţ ă ă
 profesor titular în 1990. Secretar general (1980-1983) şivicepreşedinte (1983-1990) al Comisiei Internaionale de Istorie a
ţ
 Istoriografiei, creat, din iniiativa sa, cu ocazia Congresului
ă ţ
 Internaional de Ştiine Istorice desfşurat la Bucureşti (1980).
ţ ţ ă
 Fondator şi director al Centrului de Istorie a Imaginarului înfiinat
ţ
  în 1993 în cadrul Universitii din Bucureşti.
ăţ
Direcii de cercetare: mişcarea naional a românilor din
ţ ţ ă
  Transilvania şi relaiile dintre popoarele monarhiei habsbur-gice;
ţ
 istoriografia universal şi româneasc şi unele probleme teoretice
ă ă
 şi metodologice ale istoriei; istoria imaginarului (mitologiiştiinifice, politice şi istorice).
ţ
Cri publicate: Eugen Brote
ă ţ
(1
850-1912), Editura Litera,Bucureşti, 1974; Evoluia istoriografiei române, Tipografia
ţ
 Universitii Bucureşti, 1976; Relationships between Romanians,
ăţ
 Czechs, and Slovaks (1848-1914), Editura Academiei, Bucureşti,1977; Mari istorici ai lumii, Tipografia Universitii Bucureşti,
ăţ
 1978; Das Jahrhundert der Marsianer (în colaborare cu HelgaAbret), Heyne Verlag, MUnchen, 1984; Probleme de geografieistoric, Tipografia Universitii Bucureşti, 1985; L' Exploration
ă ăţ
 imaginaire de l'espace, La Decouverte, Paris, 1987; La Fin dumonde. Une histoire sansfin, La Decouverte, Paris, 1989(traducere în japonez, 1992); La Mythologie scien-tifique du
ă
 communisme, Paradigme, Caen-Orleans, 1993; Entre l'Ange et laBete. Le mythe de l'Homme different de l' Antiquite a nosjours,Pion, Paris, 1995 (traducere în spaniol, 1997); Isto
ă
rie şi mit înconştiina româneasc, Humanitas, Bucureşti, 1997.
ţ ă
Lucrri aprute sub direcia sa: Etudes d'historiographie,
ă ă ţ
  Tipografia Universitii Bucureşti, 1985; Great Historians from
ăţ
 Antiquity to 1800. An International Dictionary şi Great Historiansof the Modern Age. An International Dictionaiy, Greenwood Press,New York-Westport-Londra, 1989 şi 1991; Mituri istoriceromâneşti, Editura Universitii Bucureşti, 1995; Miturile
ăţ
 comunismului românesc, voi.
I—II,
Editura Universitii Bucureşti,
ăţ
 1995-1997; Miturile comunismului românesc (reeditare), Nemira,Bucureşti, 1998.
1
 
In pregtire: lntroduction
ă ă
V histoire de V
imaginaire şi Essai sur lemythe de la longevite.
LUCIAN BOIAJocul cu trecutul
ISTORIA ÎNTRE ADEVR ŞI FICIUNE
Ă Ţ
HUMANITAS
BUCUREŞTI
Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE© HUMANITAS, 1998 ISBN 973-28-0851-9
Ctre cititor
ă
Ceea ce urmeaz nu are mai nimic în comun cu un tratat erudit
ă
 de teorie a istoriei. Am fcut abstracie, în mod deliberat, de
ă ţ
 aproape tot ce s-a scris în materie. Nu m-a interesat s reiau
ă
 vechi argumente, ci s-mi expun pro
ă
priile idei. Puinele referiri
ţ
 bibliografice trimit la acele contribuii care mi-au oferit, în mai
ţ
 mare msur, puncte de sprijin pentru o construcie care, în
ă ă ţ
 ansamblu, îmi aparine. Este o lucrare întru totul personal, ceea
ţ ă
 ce nu înseamn c este şi întru totul original. Nu pot ndi altfel
ă ă ă
 de cum gîndesc mcar unii dintre contemporanii mei. Se va
ă
 observa lesne c m înscriu pe linia unui rela
ă ă
tivism ştiinific, tot
ţ
 mai insistent afirmat de cîteva decenii încoace. Iar în perimetrulstrict al istoriei, m asociez interpretrilor care iau în considerare
ă ă
 textul sau discursul, ca elaborri relativ autonome fa de trecutul
ă ţă
 la care se refer şi dependente totodat de structurile
ă ă
 imaginarului şi de aciunea ideologiilor.
ţ
Pornind de la istor 
ie, m rntorc la istorie dup o lung peregrinare
ă ă ă
 prin lumi imaginare. Atunci cînd m-am lsat sedus de istoria
ă
 imaginarului, nu am inclus pentru început şi istoria printredomeniile susceptibile de a fi interpretate tot prin imaginar. M-aupreocupat mai întîi ficiunile cosmice, apoi impresionantul arsenal
ţ
 al „sfîrşi-tului lumii". M-am oprit asupra experimentului comunist,
 
vzut ca mitologie ştiinific materializat. Am urmrit
ă ţ ă ă ă
 
gamaplsmuirilor biologice, regulile potrivit crora sînt inventai
ă ă ţ
 „oameni diferii" sau devin „diferii" oameni ca oricare alii. Aceste
ţ ţ ţ
 drumuri prin imaginar m-au pus în faa unor permanene ale
ţ ţ
 spiritului uman, în faa, de fapt, a unui adevr simplu, atît de
ţ ă
 simplu înt aproape nu-l mai lum în seam: acela c totul trece
ă ă ă
 prin mintea noastr, prin imaginaia noastr, de la cea mai
ă ţ ă
 sumar reprezentare pîn la cele mai savante alctuiri. Ce alt
ă ă ă ă
 surs ar putea s existe? Iar ceea ce imaginm nu este niciodat
ă ă ă ă
 gratuit. Nu exist ficiune lipsit de sens. n şi pe planetele cele
ă ţ ă ă
 mai îndeprtate proiectm speranele, prejudecile şi iluziile
ă ă ţ ăţ
 noastre, ideologiile noastre, preocuprile noastre curente.
ă
Cu atît mai mult în istorie, mijloc privilegiat de exprimare aconştiinei colective. Istoria este şi ea o construc
ţ
ie intelectual,
ţ ă
 nu un dat obiectiv. A sosit momentul s m aplec asupra ei,
ă ă
  încercînd s o aliniez la ceea ce mi se pare a fi un sistem global
ă
 de interpretare. Istoria imaginarului nu poate lsa în afar
ă ă
 imaginarul istoric. Cercul este astfel închis. Mi-am propus, într-oprim etap, în Istorie şi mit în conştiina româneasc, s
ă ă ţ ă ă
 descifrez sensurile raportrii românilor la propria lor istorie. îns
ă ă
 românii nu fac excepie, decît prin anume accente par
ţ
ticulare.Exist o logic a istoriei în genere, un mecanism propriu
ă ă
 reelaborrii şi actualizrii trecutului. Istoria îşi are condiia ei;
ă ă ţ ţ
 despre aceast condiie şi despre multe alte lucruri în legtur cu
ă ţ ă ă
 istoria, aşa cum le înelege autorul, va fi vorba în prezentul eseu.
ţ
Un cuvînt cu dou înelesuri
ă ţ
Inventm cuvinte şi apoi ne lsm subjugai de ele. Fr cuvinte
ă ă ă ţ ă ă
 nu ar exista cunoaştere, dar tot cuvintele se constituie în entiti
ăţ
 independente, obstacole care se interpun între noi şi „lumeaadevrat". Ne apropie şi în acelaşi timp ne îndeprteaz de
ă ă ă ă
 esena lucrurilor. Independena de spirit presupune o stare de
ţ ţ
 vigilen semantic, neacceptarea tiraniei acestor inevitabili
ţă ă
 intermediari.Istoria este un asemenea cuvînt derutant. Puini se gîndesc la
ţ
 sensurile lui. Istoria este istorie, o ştim cu toii. Nici istoricii, cu
ţ
 puine excepii, nu merg mai departe. Ei fac istoria mai curînd
ţ ţ
 decît o gîndesc.Ar trebui de la bun început s fim pi în gard, fiind
ă ă
c istoria, ca
ă
 „ştiin", prezint curioasa particularitate de a purta aceli nume
ţă ă
 
3

Activity (11)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
irinaclaura liked this
Misu54 liked this
Tudor Nuț liked this
Dana Dohotaru liked this
Burcan Adrian liked this
adifotea liked this
Ardei Madalina liked this
bascos66 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->