Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
12Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Lucian Boia - Jocul Cu Trecutul

Lucian Boia - Jocul Cu Trecutul

Ratings: (0)|Views: 87 |Likes:
Published by tibi_pl2005

More info:

Published by: tibi_pl2005 on Nov 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/22/2014

pdf

text

original

 
LUCIAN BOIA s-a nscut la 1 februarie 1944 în Bucureşti. Studii:
ă
 Facultatea de Istorie a Universitii din Bucureşti între 1962 şi
ăţ
 1967. Doctor în istorie în 1972 cu o tez despre omul politic
ă
 transilvnean Eugen Brote. Carier universitar la Facultatea de
ă ă ă
 Istorie a Universitii din Bucureşti: asistent din 1967, lector în
ăţ
 1977 (poziia cea mai „înalt" atins sub regimul comunist);
ţ ă ă
 profesor titular în 1990. Secretar general (1980-1983) şivicepreşedinte (1983-1990) al Comisiei Internaionale de Istorie a
ţ
 Istoriografiei, creat, din iniiativa sa, cu ocazia Congresului
ă ţ
 Internaional de Ştiine Istorice desfşurat la Bucureşti (1980).
ţ ţ ă
 Fondator şi director al Centrului de Istorie a Imaginarului înfiinat
ţ
  în 1993 în cadrul Universitii din Bucureşti.
ăţ
Direcii de cercetare: mişcarea naional a românilor din
ţ ţ ă
  Transilvania şi relaiile dintre popoarele monarhiei habsbur-gice;
ţ
 istoriografia universal şi româneasc şi unele probleme teoretice
ă ă
 şi metodologice ale istoriei; istoria imaginarului (mitologiiştiinifice, politice şi istorice).
ţ
Cri publicate: Eugen Brote
ă ţ
(1
850-1912), Editura Litera,Bucureşti, 1974; Evoluia istoriografiei române, Tipografia
ţ
 Universitii Bucureşti, 1976; Relationships between Romanians,
ăţ
 Czechs, and Slovaks (1848-1914), Editura Academiei, Bucureşti,1977; Mari istorici ai lumii, Tipografia Universitii Bucureşti,
ăţ
 1978; Das Jahrhundert der Marsianer (în colaborare cu HelgaAbret), Heyne Verlag, MUnchen, 1984; Probleme de geografieistoric, Tipografia Universitii Bucureşti, 1985; L' Exploration
ă ăţ
 imaginaire de l'espace, La Decouverte, Paris, 1987; La Fin dumonde. Une histoire sansfin, La Decouverte, Paris, 1989(traducere în japonez, 1992); La Mythologie scien-tifique du
ă
 communisme, Paradigme, Caen-Orleans, 1993; Entre l'Ange et laBete. Le mythe de l'Homme different de l' Antiquite a nosjours,Pion, Paris, 1995 (traducere în spaniol, 1997); Isto
ă
rie şi mit înconştiina româneasc, Humanitas, Bucureşti, 1997.
ţ ă
Lucrri aprute sub direcia sa: Etudes d'historiographie,
ă ă ţ
  Tipografia Universitii Bucureşti, 1985; Great Historians from
ăţ
 Antiquity to 1800. An International Dictionary şi Great Historiansof the Modern Age. An International Dictionaiy, Greenwood Press,New York-Westport-Londra, 1989 şi 1991; Mituri istoriceromâneşti, Editura Universitii Bucureşti, 1995; Miturile
ăţ
 comunismului românesc, voi.
I—II,
Editura Universitii Bucureşti,
ăţ
 1995-1997; Miturile comunismului românesc (reeditare), Nemira,Bucureşti, 1998.
1
 
In pregtire: lntroduction
ă ă
V histoire de V
imaginaire şi Essai sur lemythe de la longevite.
LUCIAN BOIAJocul cu trecutul
ISTORIA ÎNTRE ADEVR ŞI FICIUNE
Ă Ţ
HUMANITAS
BUCUREŞTI
Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE© HUMANITAS, 1998 ISBN 973-28-0851-9
Ctre cititor
ă
Ceea ce urmeaz nu are mai nimic în comun cu un tratat erudit
ă
 de teorie a istoriei. Am fcut abstracie, în mod deliberat, de
ă ţ
 aproape tot ce s-a scris în materie. Nu m-a interesat s reiau
ă
 vechi argumente, ci s-mi expun pro
ă
priile idei. Puinele referiri
ţ
 bibliografice trimit la acele contribuii care mi-au oferit, în mai
ţ
 mare msur, puncte de sprijin pentru o construcie care, în
ă ă ţ
 ansamblu, îmi aparine. Este o lucrare întru totul personal, ceea
ţ ă
 ce nu înseamn c este şi întru totul original. Nu pot ndi altfel
ă ă ă
 de cum gîndesc mcar unii dintre contemporanii mei. Se va
ă
 observa lesne c m înscriu pe linia unui rela
ă ă
tivism ştiinific, tot
ţ
 mai insistent afirmat de cîteva decenii încoace. Iar în perimetrulstrict al istoriei, m asociez interpretrilor care iau în considerare
ă ă
 textul sau discursul, ca elaborri relativ autonome fa de trecutul
ă ţă
 la care se refer şi dependente totodat de structurile
ă ă
 imaginarului şi de aciunea ideologiilor.
ţ
Pornind de la istor 
ie, m rntorc la istorie dup o lung peregrinare
ă ă ă
 prin lumi imaginare. Atunci cînd m-am lsat sedus de istoria
ă
 imaginarului, nu am inclus pentru început şi istoria printredomeniile susceptibile de a fi interpretate tot prin imaginar. M-aupreocupat mai întîi ficiunile cosmice, apoi impresionantul arsenal
ţ
 al „sfîrşi-tului lumii". M-am oprit asupra experimentului comunist,
 
vzut ca mitologie ştiinific materializat. Am urmrit
ă ţ ă ă ă
 
gamaplsmuirilor biologice, regulile potrivit crora sînt inventai
ă ă ţ
 „oameni diferii" sau devin „diferii" oameni ca oricare alii. Aceste
ţ ţ ţ
 drumuri prin imaginar m-au pus în faa unor permanene ale
ţ ţ
 spiritului uman, în faa, de fapt, a unui adevr simplu, atît de
ţ ă
 simplu înt aproape nu-l mai lum în seam: acela c totul trece
ă ă ă
 prin mintea noastr, prin imaginaia noastr, de la cea mai
ă ţ ă
 sumar reprezentare pîn la cele mai savante alctuiri. Ce alt
ă ă ă ă
 surs ar putea s existe? Iar ceea ce imaginm nu este niciodat
ă ă ă ă
 gratuit. Nu exist ficiune lipsit de sens. n şi pe planetele cele
ă ţ ă ă
 mai îndeprtate proiectm speranele, prejudecile şi iluziile
ă ă ţ ăţ
 noastre, ideologiile noastre, preocuprile noastre curente.
ă
Cu atît mai mult în istorie, mijloc privilegiat de exprimare aconştiinei colective. Istoria este şi ea o construc
ţ
ie intelectual,
ţ ă
 nu un dat obiectiv. A sosit momentul s m aplec asupra ei,
ă ă
  încercînd s o aliniez la ceea ce mi se pare a fi un sistem global
ă
 de interpretare. Istoria imaginarului nu poate lsa în afar
ă ă
 imaginarul istoric. Cercul este astfel închis. Mi-am propus, într-oprim etap, în Istorie şi mit în conştiina româneasc, s
ă ă ţ ă ă
 descifrez sensurile raportrii românilor la propria lor istorie. îns
ă ă
 românii nu fac excepie, decît prin anume accente par
ţ
ticulare.Exist o logic a istoriei în genere, un mecanism propriu
ă ă
 reelaborrii şi actualizrii trecutului. Istoria îşi are condiia ei;
ă ă ţ ţ
 despre aceast condiie şi despre multe alte lucruri în legtur cu
ă ţ ă ă
 istoria, aşa cum le înelege autorul, va fi vorba în prezentul eseu.
ţ
Un cuvînt cu dou înelesuri
ă ţ
Inventm cuvinte şi apoi ne lsm subjugai de ele. Fr cuvinte
ă ă ă ţ ă ă
 nu ar exista cunoaştere, dar tot cuvintele se constituie în entiti
ăţ
 independente, obstacole care se interpun între noi şi „lumeaadevrat". Ne apropie şi în acelaşi timp ne îndeprteaz de
ă ă ă ă
 esena lucrurilor. Independena de spirit presupune o stare de
ţ ţ
 vigilen semantic, neacceptarea tiraniei acestor inevitabili
ţă ă
 intermediari.Istoria este un asemenea cuvînt derutant. Puini se gîndesc la
ţ
 sensurile lui. Istoria este istorie, o ştim cu toii. Nici istoricii, cu
ţ
 puine excepii, nu merg mai departe. Ei fac istoria mai curînd
ţ ţ
 decît o gîndesc.Ar trebui de la bun început s fim pi în gard, fiind
ă ă
c istoria, ca
ă
 „ştiin", prezint curioasa particularitate de a purta aceli nume
ţă ă
 
3

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
irinaclaura liked this
Misu54 liked this
Tudor Nuț liked this
Dana Dohotaru liked this
Burcan Adrian liked this
adifotea liked this
Ardei Madalina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->