Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CUVÂNT LA ÎNCEPUTULUI POSTULUI CRĂCIUNULUI DIN ANUL 2012

CUVÂNT LA ÎNCEPUTULUI POSTULUI CRĂCIUNULUI DIN ANUL 2012

Ratings: (0)|Views: 27|Likes:
Published by Radu Teodorescu

More info:

Published by: Radu Teodorescu on Nov 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

 
CUVÂNT LA ÎNCEPUTULUI POSTULUI CRCIUNULUI DIN ANUL 2012
Ă
ABANDONUL ÎN PRONIA ŞI VOIA LUI DUZMNEZEU Teolog Radu TeodorescuAnii trec unul dup altul şi parc odat cu trecerea lor ne simim tot mai btrâni şi mai
ă ă ă ţ ă
 slbii. În ciuda temporalitii şi a caracterului tranzitoriu al existenei şi al vieii omului,
ă ţ ăţ ţ ţ
 Biserica ne-a spus din cele mai vechi vremuri s nu ne pierdem sperana şi ndejdea. Dup
ă ţ ă ă
 cuvintele Sfântului Siluan Atonitul,
1
o caracteristic a vremurilor contemporane şi moderne
ă
 este starea de dezndejde şi nu numai starea de relativism şi incertitudine [Albert Einstein].
ă
 Înc odat în acest an ne aflm la începutul postului crciunului perioad rânduit de
ă ă ă ă ă ă
 Biserica Crtin Ortodox pentru post şi ascez. Mai muli din zilele noastre gsesc aceste
ă ă ţ ă
 rânduieli ale Bisericii demodate şi lipsite de actualitate în faa torentului de senzaionalism
ţ ţ
 şi de senzualitate a lumii din jur.Adevrul este c vrem nu vrem suntem saturai de multe ori pân la refuz de
ă ă ţ ă
 spectacolul senzual, de alcool, de lcomia sau eroticul al lumii din jur, care este unul cât se
ă
 poate de ieftin. Goana dup plceri şi dup senzaii erotice sau luxul exacerbat nu face
ă ă ă ţ
 det s îl afunde pe om în mltina patimilor. Mai multe familii s-au destrmat şi s-au
ă ă
 dezmembrat din cauza fugii iraionale dup plcerea desfului şi a adulterului. Pcatul
ţ ă ă ă
 dup cum ne spun sfinii prini este la început seductor şi atractiv, dar în spatele lui vom
ă ţ ă ţ ă
 descoperii la final murdria şi degradarea uman. Atunci în inima omului se naşte un mare
ă ă
 conflict sau o mare lupt. Este ceea ce psihologia şi psihanaliza modern denumeşte
ă ă
 confruntarea cu propriul ego sau cu propriul sine. Pe bun dreptate Domnul Iisus Hristos ne
ă
 spunea c dinuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfnrile, hoiile,
ă ă ă ţ
 uciderile, adulterul, lcomiile, vicleniile, înşelciunea, neruşinarea, ochiul pizm, hula,
ă ă
 trufia, uşurtatea.” (Marcu 7, 21-22).
ă
În aceast perioad de iarn în care unii resimt asprimea gerului şi imediat a
ă ă ă
 viscolului, Biserica a rânduit 40 de zile de post începând cu data de 15 noiembrie şiterminând cu data de 25 decembrie. Evident, nu toi pot postii toat perioada aceasta
ţ ă
 având în vedere c muli sunt în spitale, alii sunt bolnavi, alii sunt în azile şi alii sunt cu
ă ţ ţ ţ ţ
 serviciu. Dar trebuie s ştim c dac postim, ne nevoim sau facem ascez pentru
ă ă ă ă
 Dumnezeu şi mântuirea noastr o facem. Faptul c nu exist om fr de pcat a fost
ă ă ă ă ă ă
 afirmat în special de Sfântul Ioan Teologul care spunea c „dac spunem c pcat nu avem
ă ă ă ă
 ne amgim pe noi înşine şi adevrul nu este întru noi.” (1 Ioan 1, 8).
ă ă
Pentru a putea birui în lupta cu pcatul şi patimile trebuie în primul rând s
ă ă
 recunoaştem acest lucru. Aceasta fiindc odat ce pcatul s-a stabilit în noi el devine o a
ă ă ă
 doua natur. Odat stabilit în noi pcatul ne orbte de a mai vedea virtutea şi faptele
ă ă ă
 bune. Beivul vede numai butura, desfrânatul vede numai satisfacerea poftelor, houl vede
ţ ă ţ
 numai prilejuri pentru a fura, lacomul vede numai momente pentru a se stura de mâncare
ă
 sau a mânca cât mai mult, iubitorul de bani vede numai prilejuri pentru a aduna cât maimulte bogii, orogliosul vede numai prilejuri pentru a fii slvit şi ludat.
ăţ ă ă
Fr doar şi poate patimile şi pcatele ne rzboiesc. Sfinii prini ne spun c ele sunt
ă ă ă ă ţ ă ţ ă
 „momeli” ale diavolului care prin seducia lor vrea s atrag sufletele noastre în iad.
ţ ă ă
 Atracia pcatului este nenatural pentru om. Ea vine de la o surs supranatural. Este
ţ ă ă ă ă
 
1
Sfântul Siluan Atonitul,
Între iadul dezndejdii şi iadul smereniei
ă
(Deisis: Sibiu, 1991).
1
 
vorba de ceea ce sfinii prini spuneau de diavol. Conştient de faptul c omul este creaia
ţ ă ţ ă ţ
 sau fptura lui Dumnezeu, prin intermediul pcatelor şi al patimilor diavolul vrea s ne
ă ă ă
 trag sau mai bine s deraieze” drumul nostru spre Dumnezeu şi s ne atrag s ne duc
ă ă ă ă ă ă
 de partea sa. Sfinii prini ne spun c diavolul opereaz prin seducie ştiind c nu are nici o
ţ ă ţ ă ă ţ ă
 şans în faa omului din cauza rutii şi a hidoşeniei sale.
ă ţ ă ăţ
Prin urmare, diavolul nu se prezint ochilor noştri într-o form vizibil ci prin diverse
ă ă ă
 patimi şi pcate care ne atrag spre calea lui. Lupta dintre bine şi ru este una stns în
ă ă ă
 lumea noastr. Ea a început mai înainte de creaia lumii, a omului şi a universului atunci
ă ţ
 nd în ceruri o partea din îngerii lui Dumnezeu s-au rzvrtit împotriva creatorului lor.
ă ă
 Lipsii de prezena lui Dumnezeu diavolii au fondat ceea ce religia şi ortodoxia denumeşte
ţ ţ
 iadul sau infernul. În acest infern ei vor s atrag toat umanitatea. Buntatea lui
ă ă ă ă
 Dumnezeu a fost mult prea mare fa de om şi lume care este creaia Sa şi Dumnezeu ne-a
ţă ţ
 promis un mântuitor. Dumnezeu nu numai c ne-a promis un mântuitor în vechime dar s-a
ă
 şi inut de acest cuvânt.
ţ
Acest Mântuitor avea s se nasc la anul 1 în era noastr [dup Hristos] în localitatea
ă ă ă ă
 Betleem din Palestina de azi. Istoria naşterii Domnului Iisus Hristos este arhicunoscut şi nu
ă
 o voi mai repeta în rândurile da fa. Naşterea Domnului Iisus Hristos avea s fie cunoscut
ţă ă ă
  în termeni populari ca şi Crciun [în limba englez Christmas, în limba francez Noel, în
ă ă ă
 limba elen
ă Ηριστουγενν
]. Smerit şi discret mântuitorul Iisus Hristos se v-a naşte în
α
 Betleem pentru ca chiar în cuvintele Sale „s ştearg pcatele lumii.” Ce înelegem la nivel
ă ă ă ţ
 profund prin faptul c ntuitorul [sau Mesia în limba ebraic] a venit s „ridice pcatele
ă ă ă ă
 lumii”? Ceea ce este cel mai important în toat viaa şi activitatea Domnului Iisus Hristos
ă ţ
 este c El are puterea de a ne elibera de iad.
ă
Iadul dup cum am spus a fost fondat de diavoli care s-au rzvrtit împotriva lui
ă ă ă
 Dumnezeu. Seduşi de rutatea şi perversitatea lor, diavolii au cutat de la începuturile
ă ă
 umanitii s atrag cu sine lumea şi pe om în iad. Încend cu protoprinii noştri Adm şi
ăţ ă ă ă ţ
 Eva toi strmoşii noştrii au fost duşi de diavoli în iad. Domnul Iisus Hristos îns a schimbat
ţ ă ă
 cursul istoriei acesteia. Prin puterea Sa el a zdrobit iadul şi tria lui. În acest sens, Domnul
ă
 Iisus Hristos ne-a eliberat de diavol şi de iad. Pentru ca s fim cu adevrat liberi din iad
ă ă
 trebuie îns s Îl acceptm pe Domnul Iisus Hristos ca şi mântuitor al nostru.
ă ă ă
Cum am spus, Domnul Iisus Hristos nu este un mântuitor politic, artistic sau social ciEl este un mântuitor care are puterea de a ne elibera de iad. Pentru a restaura naturauman corupt şi pervertit, Domnul Iisus Hristos a asumat natura uman. În acest sens, El
ă ă ă ă
 s-a fcut om şi s-a nscut pentru mântuirea noastr. Sfinii prini ne spun c tot ceea ce a
ă ă ă ţ ă ţ ă
 fcut Domnul Iisus Hristos a fost pentru mântuirea şi binele omului.
ă
Naşterea Domnului Iisus Hristos nu a fost numai un fapt istoric ci şi unul de natur
ă
 cosmic. Acest lucru a fost artat în cuprinsul paginilor Noului Testament de steaua care li
ă ă
 s-a artat înelepilor sau filosofilor care au prevestit naşterea Domnului şi Mântuitorului
ă ţ ţ
 Iisus Hristos. Aceast stea dup cum ne spune Noul Testament le-a artat drumul
ă ă ă
  înelepilor pân deasupra localitii Betleem. Semnificaia acestui lucru este c Domnul
ţ ţ ă ăţ ţ ă
 Iisus Hristos nu este numai o realitate istoric ci şi una cosmic.
ă ă
Dup cum vedem, crciunul nu este numai o srbtoare în care cei mici primesc
ă ă ă ă
 daruri ci este o srbtoare ampl şi profund. Din aceast cauz şi pentru aceste motive
ă ă ă ă ă ă
 Biserica a rânduit o perioad pregtitoare care dup cum am spus dureaz 40 de zile. În
ă ă ă ă
 aceast perioad suntem îndemnai s gândim mai mult la Dumnezeu, s postim, s
ă ă ţ ă ă ă
  încercm s fim mai buni, s renunm la ceart, la scandal şi la patimi, s fim mai ierttori
ă ă ă ţă ă ă ă
 
2

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->