• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • 4
    CommentGo Back
Download
 
 
Istoriografie pozitivist
ă
 
În concep
Ń
ia filosofilor analitici, „pozitivul” este definit ca ansamblul „faptelor”care cuprind în parte „întâmpl
ă
ri”
ş
i „evenimente”, în parte ordon
ă
ri structurate dedurat
ă
, adic
ă
„institu
Ń
ii”
ş
i „st
ă
ri”.Cercetarea istoric
ă
pozitivist
ă
este orientat
ă
 
ş
i se regleaz
ă
în func
Ń
ie de ceea ceeste „dat” respectiv faptul istoric „pur”. Cunoa
ş
terea istoric
ă
este posibil
ă
în m
ă
sur
ă
încare este reflectare fidel
ă
, purificat
ă
de orice factor subiectiv, a faptelor trecute.Istoria nu este „ suma faptelor” sau „evenimentelor” unui timp care sunt ca atarede descris sau explicat conform legilor de desf 
ăş
urare; ea este mai curând cuno
ş
tin
Ń
adespre eveniment
ş
i cele petrecute
ş
tiute astfel sau, <<s
ă
se arate cum s-au petrecut înrealitate>> (citat dup
ă
http://www.actrus.ro/biblioteca/carti/filosofie/macovei/).Orientarea pozitivist
ă
se întemeiaz
ă
pe urm
ă
toarele premize:1. Se presupune mai întâi c
ă
nu exist
ă
nici un fel de interdependen
Ńă
între subiectulcunosc
ă
tor (istoricul)
ş
i obiectul cunoa
ş
terii.2.Se presupune apoi o rela
Ń
ie cognitiv
ă
conform modelului mecanicist potrivit c
ă
ruiaobiectul cunoa
ş
terii ac
Ń
ioneaz
ă
asupra aparatului perceptiv al subiectului, care esteconsiderat ca un element pasiv, contemplativ-receptiv. Produsul acestui proces -cunoa
ş
tere, cuno
ş
tin
Ń
a - trebuie s
ă
fie reflectarea obiectului cunoscut.3. Se presupune, în final, ca istoricul, ca subiect cunosc
ă
tor este capabil deimpar
Ń
ialitate nu numai în sens curent, adic
ă
capabil s
ă
dep
ăş
easc
ă
emo
Ń
ii, fobii, saupredilec
Ń
ii atunci când are de prezentat evenimente istorice, ci s
ă
dea la o parte
ş
ui s
ă
 dep
ăş
easc
ă
orice condi
Ń
ionare social
ă
din perceperea sa asupra acestor evenimente.Teza-program a
ş
colii pozitiviste a fost formulat
ă
de istoricul german Leopoldvon Ranke (1795-1886) în anii treizeci ai secolului trecut.Epoca în care Ranke î 
ş
i formula programul de istoriografie pozitivista eramarcat
ă
de o revolt
ă
general
ă
împotriva filosofiei speculative. Din acest punct de vedere,istoriografia pozitivist
ă
a constituit un progres
ş
tiin
Ń
ific considerabil
ş
i a condus la overitabil
ă
revolu
Ń
ie în acest domeniu al
ş
tiin
Ń
ei, în ceea ce prive
ş
te tehnicile de cercetare,de adunare a datelor
ş
i de utilizare a lor.
 
2
Pozitivism social
ş
i pozitivism evolutiv
Pozitivismul ca „filosofie analitica” a istoriei î 
ş
i are sorgintea în orientarea cuacela
ş
i nume în cadrul filozofiei anglo-saxone.Termenul de „pozitivism” a fost folosit pentru prima oara de Henri, contele deSaint-Simon pentru a indica metoda
ş
tiin
Ń
ifica
ş
i leg
ă
tura ei la filosofie. Adoptat în celedin urm
ă
de Auguste Comte, acesta devine un puternic curent filozofic ce a influen
Ń
atdiferite domenii ale
ş
tiin
Ń
ei, începând cu secolul al XVIII-lea.Sursele filozofice principale ale pozitivismului sunt lucr
ă
rile lui Francis Bacon,ale empiri
ş
tilor englezi, dar
ş
i cele ale filosofilor ilumini
ş
ti; iar climatul cultural ce adeterminat apari
Ń
ia lui a fost revolu
Ń
ia industrial
ă
din secolul al XVIII-lea
ş
i marele valde optimism care a dat na
ş
tere primelor succese industriei tehnologice. Pozitivismul acreat din acest climat un program filosofic,
ş
i anume, un proiect universal pentru via
Ń
auman
ă
.Se disting dou
ă
forme principale ale pozitivismului,
ş
i anume:-
 
pozitivismul social cu un caracter predominant practic-
 
pozitivismul evolutiv, cu un caracter teoretic.Ambele forme urm
ă
resc ideea de progres, unde pozitivismul social deduceprogresul considerând societatea
ş
i istoria, iar pozitivismul evolutiv se bazeaz
ă
pedomeniile
ş
tiin
Ń
elor exacte, fizica si biologia.Comte
ş
i John Stuart Mill sunt principalii reprezentan
Ń
i ai pozitivismului social,iar Herbert Spencer al pozitivismului evolutiv. Metafizica materialista
ş
i cea idealistasunt adesea asociate cu pozitivismul evolutiv.
Pozitivismul social
a ap
ă
rut mai întâi in Fran
Ń
a prin lucr
ă
rile lui Saint- Simon
ş
ial
Ń
i scriitori sociali
ş
ti precum Charles Fourier, iar in Anglia prin lucr
ă
rile utilitarilorJames Mill
ş
i Jeremy Benham. Pozitivismul social a c
ă
utat s
ă
promoveze cu ajutorulmetodelor si rezultatelor
ş
tiin
Ń
ifice o organizare social
ă
mai exact
ă
. Potrivit lui Saint-Simon, oamenii tr
ă
iesc într-o epoc
ă
critic
ă
deoarece progresele
ş
tiin
Ń
ifice, distrugânddoctrinele teologice
ş
i metafizice, au eliminat organizarea social
ă
a Evului Mediu. Secerea o nou
ă
epoc
ă
, în care filozofia pozitiva sa fie baz
ă
pentru noi sisteme politice,religioase
ş
i etice. Cu ajutorul acesteia societatea î 
ş
i recâ
ş
tiga unitatea
ş
i organizarea
 
3bazându-se pe o nou
ă
putere spiritual
ă
– cea a oamenilor de
ş
tiin
Ńă
–
ş
i o puteretemporal
ă
– cea a industria
ş
ilor.
Pozitivismul evolutiv
împ
ă
r
Ń
ea credin
Ń
a în progres a pozitivismului social intr-omanier
ă
diferit
ă
. Pozitivismul evolutiv nu se bazeaz
ă
pe societate sau istorie, dar penatur
ă
, domeniul fizicii
ş
i a biologiei. Premerg
ă
toarele acestui curent au fost lucr
ă
rilegeologului Charles Lyell
ş
i doctrina evolu
Ń
iei biologice. Lyell, în opera sa „Principiilegeologiei” (1833) a demonstrat c
ă
starea actuala a p
ă
mântului nu este rezultatul seriilorde cataclisme , cum argumenta Cuvier, ci mai degrab
ă
a ac
Ń
iunii lente, imperceptibileale acelora
ş
i cauze care se petrec înaintea ochilor no
ş
tri. Teoria evolu
Ń
inist
ă
a triumfat în1859 odat
ă
cu publicarea „Originea speciilor” a lui Darwin care a adus pentru primaoara dovezi concrete despre evolu
Ń
ia biologic
ă
, formulând teoria într-o manier
ă
 riguroas
ă
.Pozitivismul evolutiv a l
ă
sat drept mo
ş
tenire folosofiei contemporane ideea uneievolu
Ń
ii progresive necesar
ă
, continu
ă
 
ş
i universal
ă
.Pozitivismul marcheaz
ă
abord
ă
rile metodologice de mari dimensiuni utilizate înevaluarea programelor de dezvoltare socio-economic
ă
.Curentul pozitivist porne
ş
te de la premisa c
ă
este posibil
ă
ob
Ń
inerea cunoa
ş
teriiobiective prin observa
Ń
ie. Astfel, diferite persoane, aplicând acela
ş
i tip de instrumente deobservare, ar trebui s
ă
ob
Ń
in
ă
rezultate identice, rezultate care, atunci când sunt analizatefolosindu-se acelea
ş
i tehnici obiective ar trebui s
ă
conduc
ă
la acelea
ş
i descoperiri, f 
ă
r
ă
aavea importan
Ńă
persoana care a aplicat respectivele tehnici.Curentul pozitivist avea ca obiectiv descoperirea principiilor
ş
i a regulilor(asem
ă
n
ă
toare celor existente în
ş
tiin
Ń
ele naturii). Explica
Ń
ia se bazeaz
ă
pe agregareaelementelor individuale
ş
i a comportamentelor
ş
i interac
Ń
iunilor dintre acestea. Aceastaconstituie de altfel
ş
i baza reduc
Ń
ionismului, unde întregul este în
Ń
eles prin analizareap
ă
r
Ń
ilor componente, cât
ş
i a metodelor bazate pe chestionare
ş
i a modeleloreconometrice utilizate în evaluare. În cel mai bun caz, aceste metode pot oferi dovezicuantifiabile privind rela
Ń
iile dintre resursele alocate unor interven
Ń
ii
ş
i rezultateleob
Ń
inute în urma acestor interven
Ń
ii. Limit
ă
rile curentului pozitivist în contextul evalu
ă
riidezvolt
ă
rii socio-economice sunt eviden
Ń
iate de dificult
ăŃ
ile presupuse de modul decuantificare al multora dintre rezultatele care prezint
ă
interes, de complexitatea
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
Marsik3004

*** pot sa downloadez?am nevoie mare...

reply03 / 04 / 2010
doolcika__93

da *** sa-l scot????????? ma ajuta cineva?>

reply02 / 21 / 2010
calator1

super

reply11 / 16 / 2009
starUka

multumesc. ti-a fost de ajutor?

11 / 16 / 2009
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...