Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Titus Popovici - Passacagalia

Titus Popovici - Passacagalia

Ratings: (0)|Views: 105|Likes:
Published by soricelus
Titus Popovici - Passacagalia
Titus Popovici - Passacagalia

More info:

Published by: soricelus on Nov 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/05/2013

pdf

text

original

 
Schifa dedecorde Liviu Ciulei pentru,,Passacaglia"  PopovlctTeatrulMunicipal di Tltus
PASSACAGLIA
PIESĂ ÎN TREI ACTE
de TITUS POPOVICI
PERSONAJELEProfesorulAdaAndreiMihaiLocotenentul KnappCavatemi „Crucii deFieLegionarul
45-50de ani;17-18ani;25-26de ani;25-26de ani;45-50de ani;17-18ani;
indiferent.
 Acţiuneapiesei se petrece in timpul lui23August1944,undeva in tara.
 
ACTU
L I
Scenareprezinholul foartemare
al
uneiclădiricare
n-a
fostnicioda'.â completispră-vită.
In
fund,
ouşă
mare
de
sticlăpatataşiopaca
dăpe o
terasă năpădită
de
 bălării.Cîtevascanne
de
 paie,rupte.Usi
 — 
foste albe
 —în
stìnga
şiìn
dreap-ta.
E un
talmeş-balmeş
de
lucrurifărănoimă
:
etajere
cu
cărţi,borcane, colivii
de
 păsări,goale
,o
arma veche
;o
stropitoaremare, verde
;
cutia deschisa
a
unui violon-cel, plină
cu
cartofi
şi
ceapă
;un
ficusagonizìnd
;
într-uncuier,
o
haină
de ca-
tifeaunsuroasă
şio
vastapălărieboema, patata
;un
armoniu acoperit
de
maldărede note
şide
rochii
de
vara, vesele
şi
necălcate
;o
mască
de
duzlnă
a lui
Beet-hoven
:pe
pereti, tablouri colective
de
sfìr-şit
dean...mai
depar'.e,
o
diploma
in
latineşte
şi — 
vizibil
 — 
 portretul unei femeisplendide, realizat
în
tonuri palide.cenuşii
;
o fata
de
culoarea ivoriului vechi, uimitor detînără
şide
fără vîrstă
în
acelitimp.In mijlocul holului,
o
ladă irftensă,
aco-
 perită
cu
scoarte.
Iar 
într-un'colt
— 
distonìndtotal
cu
restul
 — 
ceva
ce s-ar 
putea numi„odaia vlsurilor" uneifete
:
multe perneînculori
vii, un
covorgros
in
tonuri nobile,oblană
de ursalb cam
năpîrlită
;unde-
senstìngaci, foarte ciudat,alstrui,
re-
 prezentìnd
un
tînăr 
cu
barbascur^ă
şi
ascutită,
cu
ochiimenşi,
cu
degeteneobişnuitde lungi, puse
pe
piept
;
deasupra serieAndrei
şie
semnat
ADA.
Pe
un
perete
al
acestui colt.
o
rochiefoarte veche,
cu
turnură,
o
 pălăriemaredepaie
şio
pereche
de
mănuşi
de bai,
lungi, negre
şicu
toa'e degeteleurite...Coltul"
e
izolat
de
restul lumii printr-osfoară roşie.
cu
noduri,
de
care sìnt prinsenenumăratepene
de
curcan
şide
cocoş.La ridicarea cortinei,
in
„coltul"
ei, Ada
sfoieştedistrat ieancuri
de
reviste vechi,din care,
la
fiecare ìntoarcere
de
fila,
se
ridica
un
praf 
alb, ca
faina.
E
frumoasă,cupărullung,negru-albăstrui. Zveltă,bron-zala tare,
cu
gratianoalan
şi
incon-ştientprovocatoare
a
vìrstei. Intr-o rochiedestamroşie, t'toare, scur,vecheşi ruptă. Descultă. Citind, mănîncă stru-guri
şi
scuipă semintele
şi
pielitele
în
toaie partile.
Din
cînd
în
cînd, atît
devag
încîtnupotisă-ţi
dai
seama dacă
eîn
reali-tate
saunu, se aud
acorduri
de
pian,
ve-
nind dintr-un
loc
nedefinit.De-afară
ră-
sunătuseagroasă
a
unui
om
otrăvit
de
tutun, apoi
pe
terasăapareProfesorul.Poarun
felde
salopetă albastră, rup'.ă,
emur-
dar 
de
 pămînt
şidevar pe
mîini.
Pe cap,
o vastă pălărie
de
paie,
de
damă, destră-mată.
Are
mustaţamare,cenuşie
ca de
foca,
şi
 privirea opaca
a
unui
om
careîşi
seama
căîn
interior, undeva,
s-a
rupt
un
resort
;
 poate
uneori
i se
parecă ştie
ce ar 
trebuifăcut
ca
totul
săse
îndreple,
dar e
prea obosit
şi
crede
totul trebuie primit
aşacume,
fără
nă-
dejdi,disperări,
cu un fel de
austeri-iate
a
renunţării.In clipacîndintra,de-afară
se audcî-
tevabubuituriînfundate,apoirafale...
El
trage perdeaua
de
catifea grea,albast,auşiicare
dăpe
terasă.Se face brusc aproape ìntuneric.Profesorul aprinde lumina.
PROFESORUL:Se petrece ceva in
oraş.
nuştiuce.
(Foarte grav, pentrulucrul iese din ordinea lumii.)
Seîmpuşcă...
(Mergeşise spala pemîiniîntr-unlighean.)
Ştii căn-osăavemvaranul acesta?Toateţînilesìnt roase, ciuruite.
(îngîndurat.)
fieiepurii?
(Aşteaptăinutilunrăs- puns.Sever,profesoral.)
Ada!Amîntrebat :crezicăiepurii?ADA:Nu ìncape nici un fel de ìn-doială.
(Evident,n-a auzit ìntreba-rea.)
PROFESORUL:In cazul acesta,voiezalandă şivoi prindeţiva.Mîncareade iepure eexcelentă.Tuştiicumsegăteşteiepurele?ADA:Habar n-am. Sìnt o ignorante,tu faci totul ìn casaşi pe cinsteameafoarte bine...PROFESORUL:Ada!Număsilisărepetexpresia „pe cinstea mea"e totalmentenefemini.Dar iepu-rele segătte împănatcuslănină.ADA: Datorităfericitei rime, amìn-două observaţiiles-auîntipăritpevecieînminteaşi-n conştiinţamea.
(Profesorul seîndreaptăspre un du-lap vechi, ìntinde minasă-l deschidă, priveştela ceasul din perete care,evident, mergeaiurea,ezită, oftează,renunţă.)
Tata!Cumarătaufemeileîn1921 ?PROFESORUL:Splendid.ADA:Cu rochiile astea, caniştesaci?Fărătalie? Fărăpiept?Cupălăriilecanişteoale de noapte trase pe ochi?Măfacisărìd.PROFESORUL: Binevoieşte a-ţinotaplasticitatea unei imagini nu im- plica expresiavulga.
(Seîndreaptă spre dulap,hotărît.)
Credcăun panade rachiu mi-ar face bine.ADA:Tata!Nu s-aînserat încă...PROFESORUL
(stînjenit)
: Intr-adevăr...ai dreptate... Trebuiepăstrămri-tualul!
(Stăoclipă,apoi se bosum- flă.)
Pofteşte şi ieşide acolo!ADA:De ce?Eaşade bine...Şiapoi.aşteptovizită.PROFESORUL:A cui?ADA:Ata.
(Elopriveştelung,da-tine dincapcuamărîtă duioşie,of-tează,apoisurîzîndse apropie,bateîntr-o ă imagina.Ada striga
22 
 
intra"şi-şicompune fataprefăcuamabilăa celor ce primesc;el seapleacă,trece pe subsfoară şiseaşazăUnga fata, peblană.)
PROFESORUL:Nureuşesc să-miima-ginezce-reprezintăpenele astea.ADA:Zborul. Infinitul.
(A spus-o cucea mai mare seriozitate.)
PROFESORUL:Da...Intr-adevăr...cu puţină bunăvoinţă,infinitul...
(Tragecu urechea, apoi ìncet de tot, in şoaptă.)
Lucrează ?
(Adadădincap, subitdevenită şiea grava.)
Da... Maiare o ora...
(Departe, un bubuit ìn- fundat.)
Iţispuncăseîntîmplăcevaînoraş... Ţi-ospuncutoată seriozi-tatea...Azidimineaţăatrecut prinfaţa grădinii şeful postuluide man-darmi dincartier... şimi-a spus:sătraiti!"Amprofitât de ocazieşim-am plînsiar mi-a fost mînjitgardul eu inscriptii injurioaseşieuameninri... Şiatunci,ascultăAda,ede necrezut:a spuscăva luamă-suri,căeoporcărie...A not chiaîntr-un carnet,oris-aprefăcut cănotează... Săracii oameni !Cecompli-catesă trăieşti cînd aştepţitottimpul schimbăricare-ti răstoarneviata, sau să ti-o împlinească.
(Ri-dica dinumeri,rìdestins. în clipaaceea, o nouă bubuitură.)
Auzi ?
(De-venind grav, aproape speriat.)
nu-i spui nimic... nuafle.El nutrebuie să afle... lucrezecalm,de-taşat, senin... înmodsigurseîn-tîmplă ceva în oraş,darel nu tre- buieştie şi seneliniştească...ADA:Desigur,tata...PROFESORUL:Cîtdespre noi,fetiţamea, lucrurilentmult maisimple.Poatesăseînmpleorice...ine, euamenorm de lucru. Prunelesînta- proape coapte. Oia,sper,15— 20de sticle deţuică...Trebuievădce se poate faceşicu verzele acelea...In cel mairăucaz,amsăle vìnd.
(Oînluie într-oprivire calda, ne-liniştită şitrista.)
Iar tu,dacăseterminazboiulacesta nenorocit, omergi laşcoală...
(Zîmbind.)
Eşitimpul. Imiînchipui căînmateriedefizică,dechimie,de matematica,trebuieştiitot atìt de mult ca otînără hotentotă...iar la istorie,încel maibuncaz,cumse imbracamadame dePompadour...
(Sever.)
Care e capitala Paraguayului?ADA:Copacabana.PROFESORUL
(dìnd dincap.Nici enu stie):
Dar a Boliviei?ADA:Tot Copacabana.PROFESORUL:Cumtot" Copaca- bana?ADA:Pentrucă sunăfrumos.
(Se ri-dica, iese din „odaie",mergela bufet.)
PROFESORUL:Ce faci?ADA: îţiaduc deut.Nu-mi placendte simt trist. Tu trebuiefiifioros tot timpul.mă cerţi vorbesc ca un golan,emisen-tinte,drept de apel...PROFESORUL
(foarte trist)
:Crezi?Apoi, atunci-misticla aceea pecare serie
1941...
Aceealbuie...ADA
(la fel):
In care eînchisăesentatoamneloramărui...PROFESORUL:Da.Şiculoarea...ADA
(imediat, continuind):
...ceruluichinez.
(Sîntformule pe careşile-a spusde atìtea ori,înt audevenit un fedeautomatism,care-idispensează să se mai explice. Ada se ìntoarce cu o sticlă şiun pahar. Onouă bubuitură, parca mai aproape, o rafalà. Profe- sorul face„ţţţţţ"mai mult plictisit,îşiumple un pahar mare, degusta, plescăiecu ochiiînchişi,il pestecapşi-şiumpleîndatăaltul. Ada seaşazăUnga el,îşipune capul peumă-rul lui.)
PROFESORUL
(inviorat)
:Daaa,fetiţamea. Veimergelaşcoală,veiînvăţacuînnare,încadrul unei dis-cipline riguroase. Programul ìl voiîntoemi eu.Epoca aceasta,ducecoşmarulprezent va fi trecut,acorfemeii un alt rol, o altaimportanţă...Va fi nevoie de multafrumuseţe şi puntate, caputem uita... Te veispecializaîn ştiintă.ADA
(carecunoaştepiesa", dà dincap,extrem deserioasă) :
Infizică.Psupra Mlapătrat, parantezăra-dical de Q peV,oriL pe G, ceeaceexplicăînmod evidentzborulavioanelor, depildă.PROFESORUL
(privind îngol)
: Şi ştii ?Aşa zburdalnică, nebună puţin,cu părulpe umeri,o fiirăpitoareînhalat alb, într-ocitadeplinădeaparatefantastice,preciseca uncreier... Un laborator unde se nasclucruri pecareacum nici nu ni le putem închipui... Osă-ţistea foarte bine... Rolulbărbaţilors-a terminât.ADA:Tata!
(H umple paharul.)
Mai bine, spune-micumofie la pri-mulrecitalal luiAndrei!PROFESORUL
(dupăce abăut,so-lemn,atentsănu-iscapeun detaliu):
Aaaa!
(Mîna lui deseneazâ în aer unafiş,litere.)
Ateneul Romîn. Con-cert unie al pianistuluiAndrei...îna-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->