Revistă a sindicatului

“Cultivatorii direcŃi din

România”

Numai împreună vom reuşi!

1
 Grupurile de producători
Rolul principal al grupurilor de producători este acela de a comercializa în comun produsele fermierilor in-
dividuali. Grupurile de producători care îndeplinesc anumite condiŃii pot obŃine subvenŃii de la Uniunea
Europeană.
Grupurile de producători sunt considerate o şansă a fermierilor de a-şi întări puterea economica prin negoci-
erea preturilor produselor, diminuarea costurilor de transport, obŃinerea profitului de obicei încasat de in-
termediari.
Succesul unui grup de producători poate fi determinat de: o strategie de piaŃă sigură, de inovare, de abilita-
tea membrilor grupului de a învăŃa, de aplicarea de reguli şi sancŃiuni în interiorul grupului, omogenitatea
membrilor.

Ce este un grup de producători?

Pot fi recunoscute ca grupuri de producători sau ca organizaŃii de producători următoarele forme juridice:
a) societăŃi comerciale, conform Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare;
b) societăŃi agricole şi alte forme de asociere în agricultură, conform Legii nr. 36/1991;
c) asociaŃii şi fundaŃii, conform OrdonanŃei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatei si fundaŃii, apro-
bata cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005;
d) cooperative agricole, conform Legii cooperaŃiei agricole nr. 566/2004;
e) orice alta forma juridica de asociere, conform legislaŃiei in vigoare.
Grupurile de producători se constituie si funcŃionează la iniŃiativa libera a producătorilor, bazată pe unitatea
de interes şi acŃiune a grupului în următoarele condiŃii :
a) Sunt formate din cel puŃin 3 membri;
b) Dovedesc prin evidenŃă contabilă o valoare minima a producŃiei comercializate, pentru grupa de produs
pentru care se solicita recunoaşterea, de cel puŃin 10 mii euro, echivalent în lei; pentru grupa de legume
fructe suma este de minim 100 mii euro echivalent lei .
c) Respectă prevederile art. 6 alin. (1) din OrdonanŃa Guvernului nr. 37/2005, cu modificările şi completă-
rile ulterioare;
d) DeŃin un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare şi urmărire cantitativă, calitativă şi
valorică a producŃiei membrilor.

Grupurile de producători se pot înfiinŃa pentru comercializarea următoarelor categorii de produse:

a) Produse horticole:
1. fructe şi legume;
2. fructe;
3. legume;
4. produse horticole destinate procesă-
rii;
5. fructe cu coajă;
6. ciuperci;
7. cartofi timpurii şi de vara;
8. struguri de vin;
9. flori, plante ornamentale, plante
dendrologice;
1. cereale (porumb, grâu, orz, orzoaica
etc.);
2. orez;
3. plante oleaginoase;
4. leguminoase;
5. plante textile;
6. sfecla de zahăr;
7. cartofi;
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate
 8. plante furajere;
9. tutun;
10. hamei;
11. plante medicinale şi aromatice de cultura
Produse de origine animală
1. lapte şi produse lactate;
2. carne de bovine;
3. carne de ovine şi/sau caprine;
4. carne de porcine;
5. carne de pasăre şi ouă;
6. miere de albine şi produse apicole;
7. gogoşi de mătase;
8. lână, păr, piei şi pielicele, blănuri şi alte produse animaliere
Produse silvice
1. lemn;
2. produse din lemn;
3. răchită;
4. produse din răchită;
5. material forestier de reproducere (seminŃe, puieŃi, butaşi etc.);
6. fructe de pădure;
7. ciuperci din flora spontană;
8. plante medicinale şi aromatice din flora spontană;
9. vânat împuşcat (carne, blănuri şi produse cornoase);
10. vânat viu;
11. răşină;
12. produse apicole;
13. produse ornamentale (cetina, conuri, ferigă);
14. produse de artizanat obŃinute din lemn, corn, blănuri, fructe etc.).
Calitatea de membru al unui grup de producători poate fi dobândită de către orice producător agricol sau
silvic care deŃine legal o baza de producŃie şi îşi declară în scris intenŃia de a comercializa producŃia agricolă
ori silvică proprie în cadrul unui grup de producători şi plăteşte cotizaŃia, în conformitate cu statutul.

Cum funcŃionează un grup de producători?

- grupurile de producători se conduc pe baza unui statut propriu aprobat de adunarea generala Ńi sunt recu-
noscute în baza unei cereri de recunoaştere.
- în funcŃie de grupa de produse pentru care solicită recunoaşterea, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale acordă un aviz de recunoaştere grupului de producători.

Avantajele recunoaşterii grupului de producători

Avantajele recunoaşterii ca grup sau grup de producători de fructe şi legume în România

AVANTAJE COMERCIALE
• Posibilitatea încheierii de contracte comerciale sigure;
• Oferirea unor cantităŃi mari de produse de calitate omogenă;
• Determinarea creşterii puterii de negociere şi obŃinerea unor condiŃii financiare mai bune.
AVANTAJE TEHNICE
• Posibilitatea planificării producŃiei membrilor, în funcŃie de contractele încheiate de grup;
• Având piaŃa de desfacere asigurată şi posibilitatea capitalizării, producătorii au siguranŃa care le per-
mite să investească în tehnologii de producŃie moderne, mai eficiente care determina creşterea cantitativă şi
calitativa a producŃiilor.
AVANTAJE TEHNOLOGICE SI DE INFRASTRUCTURA
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate
• OrganizaŃiile recunoscute au deja la dispoziŃie dotările necesare pentru sortarea, ambalarea şi depozi-
tarea produselor;
• Grupurile care au obŃinut recunoaştere preliminară au un plan aprobat de autoritatea competentă care
le permite ca pe parcursul unei perioade de maxim 5 ani să realizeze investiŃii pentru asigurarea dotărilor
necesare pentru sortarea, ambalarea şi depozitarea produselor.
AVANTAJE GENERATE DE ANGAJAREA DE PERSONAL CALIFICAT
• Prin angajarea unui inginer şi a unui economist, membrii au la dispoziŃie consultanŃă economică şi
tehnica care sa-i ajute să crească producŃia şi rentabilitatea economică.
AVANTAJE FINANCIARE
• Grupurile de producători sunt susŃinute şi după aderarea României la Uniunea Europeana cu sprijin
financiar provenit de la Fondul European pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală (FEADER) în cadrul Pro-
gramului de Dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2007-2013;
• În vederea dotării cu depozite moderne şi linii de sortare şi ambalare a produselor necesare pentru
recunoaşterea ca grup de producători, grupurile de producători pot întocmi proiecte de finanŃare;
• OrganizaŃiile de producători recunoscute conform legislaŃiei româneşti şi reconfirmate după aderare
vor putea beneficia de sprijin financiar pentru mărirea fondului operaŃional destinat finanŃării de programe
operaŃionale;
Grupurile de producători recunoscute preliminar conform legislaŃiei româneşti şi reconfirmate după aderare
vor putea beneficia de ajutor financiar şi credite speciale conform legislaŃiei Uniunii Europene.

ÎNTÂLNIRI CU DIRECłIILE AGRICOLE ŞI

PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

Ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, s-a întâlnit, în perioada 29 noiembrie – 4 decembrie cu reprezentanŃi
din conducerea tuturor DirecŃiilor Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală din Ńară.
Întâlnirile, de lucru au avut loc la Bucureşti, în 29 noiembrie, Iaşi în 3 decembrie şi Cluj în 4 decembrie.
Principalele subiecte de discuŃie au fost proiectul de reorganizare a administraŃiei agricole, urmărindu-se
stabilirea rolului DADR-urilor, modalităŃile de coordonare şi comunicare între minister şi structurile din
teritoriu, precum şi proiectul privind înfiinŃarea camerelor agricole.
Totodată, au fost discutate problemele cu care se confruntat DirecŃiile Agricole şi s-au stabilit priorităŃile
pentru anul 2008.
Biroul de Presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Vineri 7 decembrie 2007, domnul Dacian

Cioloş, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale a primit vizita oficială a domnului
Michel Barnier, Ministru Agriculturii şi Pescui-
tului din FranŃa, stat care va prelua preşedinŃia
UE în semestrul II 2008.
DiscuŃiile purtate la sediul MADR au abordat
teme legate de colaborarea dintre cele două Ńări
în cadrul Uniunii Europene, precum şi de coo-
perarea bilaterală.
Dl. Barnier a exprimat disponibilitatea FranŃei
de a sprijini România în problema acreditării
APIA şi în finalizarea Planului NaŃional de
Dezvoltare Rurală, prin prezentarea experienŃei
franceze.
Unul dintre subiectele abordate a fost viitorul
Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013.
Cele două părŃi au convenit asupra necesităŃii desfăşurării unei dezbateri politice asupra obiectivelor pentru
agricultura europeană înaintea dezbaterii privind bugetul PAC. Această dezbatere ar trebui să se desfăşoare

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate

de-a lungul a circa 2 ani, având ca scop restabilirea obiectivelor Pac, înainte de alocarea bugetului pe noile
coordonate.
Cu privire la reforma organizaŃiei comune de piaŃă a vinului, părŃile au convenit să susŃină împreună că su-
primarea drepturilor de replantare ar putea fi avută în vedere la o dată mai îndepărtată (după 2015),
considerându-se utilă convocarea unei discuŃii de analiză asupra sectorului vitivinicol în 2013. România
consideră că suma care i-a fost acordată pentru restructurarea acestui sector este insuficientă şi va ridica
această problemă la următorul Consiliu al Miniştrilor agriculturii din UE. În acest sens, ministrul român
consideră că sumele transferate de la sectorul viticol din cadrul pilonului I al PAC la pilonul II – dezvoltare
rurală – trebuie reduse (pentru a permite o mai bună finanŃare a restructurării), FranŃa urmând a susŃine
această propunere.
O altă temă abordată a fost necesitatea, pentru România, de a menŃine sistemul de plăŃi directe pe hectar şi
de a amâna introducerea plăŃilor pe exploataŃii ulterior anului 2013. Un argument în favoarea acestei poziŃii
este că agricultura românească se află în plin proces de restructurare, numărul şi suprafaŃa exploataŃiilor
agricole din România nefiind încă stabilizate. Pe de altă parte producătorii agricoli au nevoie de stabilitate a
instrumentelor de finanŃare.
În ceea ce priveşte suprimarea cotei de lapte, ministrul francez a arătat că în FranŃa o astfel de măsura poate
fi implementată în condiŃiile în care se va găsi un sistem contractual de menŃinere a producŃiei în zonele
sensibile, astfel încât aceste zone să nu fie afectate de concentrarea producŃiei. În acest caz, România este
interesată de identificarea unui mecanism care să menŃină producŃia de lapte în zonele montane, mai puŃin
rentabile din punct de vedere economic.
Dl. Barnier a subliniat necesitatea protejării pieŃei UE faŃă de importul produselor din terŃe Ńări care nu res-
pectă regulile şi condiŃiile de producŃie aplicate de producătorii din UE.
În încheiere, cei doi miniştrii şi-au exprimat hotărârea de a continua bunele relaŃii de cooperare din domeni-
ul agroalimentar dintre România şi FranŃa.

Pe parcursul a 21 de luni, experŃii din Ministerul Agriculturii din FranŃa împreună cu cei din Ministerul
Agriculturii din Italia şi Polonia au sprijinit experŃii din cadrul MADR, APIA şi ANCA, să dezvolte şi să
consolideze sectorul romanesc de legume-fructe conform cerinŃelor europene, în Proiectul PHARE de înfră-
Ńire „Consolidarea structurilor administrative pentru implementarea acquis-ului comunitar în sectorul le-
gume-fructe”.

Închiderea proiectului a avut loc în data de 10.01.2008, la MADR, în prezenŃa oficialilor de la Ambasada
FranŃei, Ambasada Poloniei, ReprezentanŃa Comisiei UE la Bucureşti, Ministerul Agriculturii din FranŃa şi
Ministerul Agriculturii din Italia.
Rezultatele proiectului au fost apreciate de dnul Giorgio FICARELLI, oficial al ReprezentanŃei Comisiei
UE la Bucureşti care a menŃionat „Proiectul în valoare de 951.000 Euro şi cu o durată de cca. 21 luni, a
sprijinit structurile administrative romaneşti în preluarea acquis-ului comunitar şi elaborarea legislaŃiei
secundare conforme, precum şi în elaborarea manualelor de proceduri specifice. Este absolut necesar ca
departamentele de specialitate din cadrul MADR să asigure, în viitor, sustenabilitatea proiectului şi să spri-
jine dezvoltarea acestui sector deosebit de important pentru agricultura românească”.
Aprecieri şi felicitări pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului, pentru modul în care a fost realizat trans-
ferul de cunoştinŃe, precum şi interesul manifestat permanent de către experŃi români, au fost exprimate şi de
către reprezentanŃii Ambasadei FranŃei şi Ambasadei Poloniei la Bucureşti.
O realizare importantă a proiectului este activitatea de instruire, desfăşurată atât în Ńară cât şi în străinătate
(FranŃa, Italia, Polonia), pentru personalul din cadrul direcŃiei de specialitate din MADR, InspecŃiei de Stat
pentru Controlul Tehnic in Sectorul Legume-Fructe, APIA si ANCA.
De asemenea, a fost elaborat cadrul legislativ, conform cerinŃelor UE, pentru constituirea şi recunoaşterea
grupurilor de producători, a organizaŃiilor de producători precum şi pentru elaborarea programelor operaŃio-
nale.
În cadrul activităŃii de informare şi comunicare, în colaborare cu ANCA, au fost elaborate şi diseminate
10.000 broşuri cu informaŃii utile pentru operatorii din sector.
Cei doi lideri de Proiect, d-nul Yves VAN HAECKE din partea FranŃei şi d-nul Cornel DICU din partea
MADR, şi-au exprimat dorinŃa de a identifica noi oportunităŃi pentru continuarea colaborării în acest sector,

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate

mai ales în această perioadă când au loc anumite modificări în cadrul OCM şi a PAC în sectorul legume-
fructe.

În perioada 18 – 27 ianuarie 2008 se va desfăşura la Berlin ExpoziŃia InternaŃională pentru Industrie Ali-
mentară, Agricultură şi Horticultură "Săptămâna Verde", considerat cel mai mare eveniment de specialitate
în domeniul alimentar şi agricol din Europa.
Această manifestare se bucură de un interes major pe plan internaŃional, la ediŃia din anul 2007 fiind pre-
zenŃi 1.601 expozanŃi din 55 Ńări, care au expus pe o suprafaŃă de 115.000 m2.
Având în vedere bunele relaŃii existente între România şi Germania, cât şi dorinŃa de a intensifica şi spori
promovarea produselor agroalimentare romaneşti pe piaŃa intra şi extra-comunitara, Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale acordă o importanŃă deosebită participării firmelor de profil la această prestigioasă
manifestare rezervând un stand de 165 m2.
Cu această ocazie, firmele din Ńara noastră vor expune o gamă diversificată de produse, cum ar fi: miere şi
produse apicole, preparate din carne de vită şi oaie, preparate din carne de pasare, vinuri, conserve de fructe
şi legume, produse de panificaŃie, brânzeturi, preparate din melc, precum şi produse specifice satului româ-
nesc.
Participarea Ńării noastre la această manifestare constituie o bună oportunitate pentru firmele româneşti de a
prezenta cele mai reprezentative produse agro-alimentare şi de a dezvolta noi relaŃii comerciale, cu impact
pozitiv asupra creşterii exporturilor pe pieŃele internaŃionale.

InformaŃii suplimentare: www.greenweek.de

Biroul de Presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ciobanii trebuie sa producă la înalte standarde, chiar dacă vând ocazional

Autoritatea NaŃională Sanitară Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor (ANSVSA) promovează
o serie de acte normative care pot afecta activitatea producătorilor din industria alimentară, din cau-
za debandadei în elaborarea lor. Autoritatea obligă micii producători să respecte aceleaşi norme ca
şi marii procesatori, dar nu au voie sa vândă decât local. Pe de alta parte, vrea să mai înlocuiască un
ordin, pentru alinierea la normele comunitare in domeniu. Acest ordin a fost abrogat deja din martie
2007.
Ordinul nr. 301/2006, care vizeaza restrictionarea vanzarii produselor de origine animala de catre
micii producatori, urmeaza sa fie modificat, pentru a putea fi aplicabil de la 1 ianuarie 2008. La
inceputul anului, cand trebuie sa intre in vigoare, actul normativ a provocat reactii dure din partea
producatorilor, reprezentantii ANSVSA sustinand ca a urmarit asigurarea sigurantei alimentare,
astfel incat populatia sa consume alimente curate, a caror provenienta se cunoaste.
Prin noul proiect de act normativ, ANSVSA stipuleaza ca micii producatori care vand lapte crud
trebuie sa indeplineasca criteriile de siguranta alimentara stabilite prin Regulamentul comunitar nr.
853/2004. Mai exact, acest regulament se aplica si marilor ferme sau unitati de procesare a laptelui,
dar care nu au restrictii de teritoriu cand este vorba de comercializare. In plus, micii producatori
sunt obligati, prin noul ordin, sa respecte anumiti parametri de igiena a laptelui pe care nici marii
procesatori nu sunt obligati sa-i respecte. Din acest punct de vedere, tara noastra beneficiaza de o
perioada de tranzitie, pentru alinierea la normele de igiena a laptelui, pana la sfarsitul anului 2009.
Radu Roatis, presedintele ANSVSA, a declarat ca este multumit pentru ca unii producatori au
inteles ca trebuie sa asigure siguranta alimentara. "Exista posibilitatea ca micii producatori sa-si
inregistreze produsele ca fiind traditionale si, in aceste condii, nu vor mai trebui sa respecte toate
prevederile regulamentului comunitar, dar siguranta alimentara trebuie respectata", a spus Roatis.
Pe de alta parte, ciobanii au declarat ca restrictiile propuse de initiativa legislativa ii avantajeaza pe
marii procesatori, fiind fortati sa livreze laptele acestora.

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate

 Banii de la UE pentru fermierii ro-
mani vor veni din ianuarie 2008
Primele plati din fonduri europene pentru fermierii
romani ar putea incepe in ianuarie-februarie 2008
si vor dura aproximativ trei luni, dupa finalizarea
activitatii de control in teren a parcelelor, a anuntat
ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos.
"In paralel, vor trebui sa pregateasca si noua cam-
panie de primire a cererilor si va depinde cum isi
vor organiza activitatea. Vrem sa incepem campa-
nia de primire a cererilor de subventii din timp, sa
informam lumea ca sa evitam inghesuiala de ultim
moment", a aratat ministrul.
Potrivit acestuia, la 15 decembrie, ar trebui sa fie
terminate verificarile, dar cum exista acel esantion
suplimentar, controlul pe teren depinde si de timp.
"Noi ne planificam activitatea pornind de la un
numar de echipe care controleaza pe teren, dar,
daca sunt zone pe care nu se poate iesi la control
din cauza timpului, sigur ca sunt intarzieri", a ex-
plicat Ciolos.
Ministrul a precizat ca activitatea de control in
teren va continua, deoarece, pe langa esantionul de
6% din numarul total de ferme care au depus ce-
reri, din cauza erorilor in identificarea parcelelor
de catre fermieri a trebuit sa creasca esantionul de
control. "Este o recomandare a Comisiei Europene
pe care noi o respectam", a spus ministrul Agricul-
turii. Dacian Ciolos s-a declarat nemultumit de
activitatea desfasurata de Agentia de Plati si
Interventii in Agricultura (APIA) si a cerut reorga-
nizarea institutiei.
Serviciul european de Asistenta
pentru obtinere de microcredite
Micii intreprinzatori, somerii si persoanele de-
favorizate dornice sa-si deschida propria aface-
re dar care nu au acces la instrumentele banca-
re traditionale de creditare ar putea beneficia
de asistenta pentru obtinerea de microcredite in
vederea dezvoltarii unei afaceri.
Comisia recomanda crearea unui nou serviciu
european cu personal specializat capabil sa
ofere expertiza si sprijin in dezvoltarea
institutiilor nonbancare de microfinantare in
statele membre. Acest lucru le-ar oferi
microfinantatorilor posibilitatea de a acorda
solicitantului nu doar un imprumut, ci si un
serviciu de asistenta care sa contribuie la
dezvoltarea si reusita afacerii.
La nivelul UE, prin microcredit se intelege
orice imprumut de pana la 25.000 eur, dar, in
mod normal, media este de 10.000 eur pentru
vechile state membre si de 3.800 eur pentru
cele 12 tari care au aderat in 2004 si 2007.
Propunerea Comisiei europeana se adreseaza
microintreprinderilor cu mai putin de 10
angajati (reprezentand aproximativ 91% din
totalul intreprinderilor europene), precum si
somerilor sau persoanelor inactive care doresc
sa inceapa activitati independente, dar nu au
acces la servicii bancare.

Subventii din fonduri UE pentru fermierii care livreaza rosii

fabricilor de procesare
Cei care cultiva rosii si livreaza fabricilor de procesare productia de pe o suprafata de cel
putin 0,3 hectare, cultivata cu o
densitate minima de 30.000 de plante
pe hectar, vor primi din 2008 subventii
din fonduri UE.
Fondurile alocate de Uniunea
Europeana pentru sprijinirea
cultivatorilor de rosii care livreaza
productia spre procesare este de circa
800.000 de euro, aferenta cotei de
tomate destinate procesarii.
Acest tip de sprijin nu a fost acordat in
acest an pentru ca regulamentul euro-
pean a aparut abia in noimebrie, dar de
la anul va fi acordat.
1
 Plan pentru eradicarea pestei porcine
Comisia Europeană a aprobat planul de eradicare a pestei porcine prezentat de autorităŃile române.
Potrivit planului, în 2008 va continua vaccinarea porcilor şi exporturile în Ńările Uniunii Europene vor fi în
continuare interzise, deoarece vaccinarea provoacă la oameni o lipsă de reacŃie faŃă de unele medicamente.
Totuşi, Autoritatea Sanitar Veterinară speră că în a doua parte a anului marile ferme vor putea obŃine unele
derogări.
Preşedintele ANSVSA Radu Roatiş spune însă că,
pentru reluarea exporturilor de carne de porc, trebuie
întrunite mai multe condiŃii.
„Există această posibilitate. Noi trebuie să demonstrăm
că suntem serioşi, medicii veterinari şi instituŃia Autori-
tăŃii, proprietarii, procesatorii, administraŃia locală, care
trebuie să înŃeleagă că, atunci când se închide un târg
rămâne bun închis, ministerul de interne care, pe dru-
murile publice, are obligaŃia să urmărească controlul
mişcării animalelor. Responsabilitatea pestei porcine
revine într-un context social multor instituŃii.”
Dacă nu se vor întruni toate condiŃiile impuse de
Comisia Europeană, exporturile nu vor putea fi reluate
mai devreme de 31 decembrie 2009.
În prezent, în România mai sunt trei focare de pestă porcină, toate în judeŃul Timiş, la fermele companiei
americane Smithfield. Cele de la Igriş ar urma să fie eradicate în câteva zile, potrivit preşedintelui
ANSVSA.
Radu Roatiş spune că şi al treilea focar, de la Cenei, ar urma să fie eliminat la începutul lunii viitoare.

OrganizaŃia NaŃiunilor Unite aniversează anul acesta 60 de ani de la

adoptarea DeclaraŃiei Universale a Drepturilor Omului.
DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului este
respectată în multe state, însă în multe părŃi ale lumii este
văzută doar ca o bucată de hârtie.
Preambul
Considerând că recunoaşterea demnităŃii inerente tuturor
membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inaliena-
bile, constituie fundamentul libertăŃii, dreptăŃii şi păcii în lume.
Considerând că ignorarea şi dispreŃuirea drepturilor omului au
dus la acte de barbarie care revoltă conştiinŃa omenirii şi că
făurirea unei lumi în care fiinŃele umane se bucură de libertatea
cuvântului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mi-
zerie, a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraŃie a oame-
nilor.
Considerând că este esenŃial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul
să nu recurgă, ca soluŃie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi.
Considerând că este esenŃial a se încuraja dezvoltarea relaŃiilor prieteneşti între naŃiuni.
Considerând că în Cartă popoarele OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite au proclamat din nou credinŃa lor
în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale
pentru bărbaŃi şi femei şi că au hotărât să favorizeze progresul social şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de
viaŃă în cadrul unei libertăŃi mai mari.
Considerând că statele membre s-au angajat să promoveze în colaborare cu OrganizaŃia NaŃiunilor
Unite respectul universal şi efectiv faŃă de drepturile omului şi libertăŃile fundamentale, precum şi
respectarea lor universală şi efectivă.
Considerând că o concepŃie comună despre aceste drepturi şi libertăŃi este de cea mai mare impor-
tanŃă pentru realizarea deplină a acestui angajament.
1
 UE: fără etichete pe alimentele de la animale hrănite cu OMG
Comisia Europeana nu va obliga producatorii care utilizeazã carne, lapte si oua de la animale
hranite cu OMG sa puna eticheta OMG pe produsele destinate vânzarii.
La întâlnirea Advisory Group desfasurata la sfaritul lunii noiembrie, oficialii Comisiei au aratat ca
etichetarea nu ar fi justificata nici macar pe alimentele provenite de la animale hranite cu varietãti OMG
care nu au fost autorizate în UE.
Decizia urmeaza declaratiei EFSA, care a ajuns la concluzia ca nu existã urme de material OMG în
intestinele animalelor hranite cu furaje “bioengineered”.
Comisia a cerut EFSA sa analizeze siguranta alimentelor produse din animale furajate cu OMG
dupa ce a primit o petitie a Greenpeace cu un milion semnaturi, cerând etichetarea speciala.

Stiinta pusa sub semnul întrebarii

Decizia a fost criticata la o conferintã organizata de Reteaua Europeana a Regiunilor libere de
OMG.
Soil Association, grupul de lobby al agriculturii organice britanice a cerut de asemenea etichetarea
obligatorie a produselor animaliere în cauza si a pus sub semnul întrebarii opinia EFSA, spunând ca
probele stiintifice sunt divergente.
EFSA nu a facut nicio cercetare ea însasi, nici nu a cerut noi studii, ci s-a bazat doar pe o cautare
extensiva în literatura de specialitate, precizeaza Soil Association.

Mai multi bani pentru agricultura fara OMG

Reteaua Regiunilor libere de OMG a cerut totodatã Comisei sa aloce mai multi bani cercetarii în
directia dezvoltarii si îmbunatatirii tehnicilor de productie agricola care nu implica utilizarea OMG-
urilor.
Dr. Riccardo Russu, director al Agentiei Regionale pentru Agricultura si Alimente Tuscany, Italia, a
spus ca UE ar avea nevoie de tehnici mai eficiente, dar fara OMG, pentru a-si hrani septelul.
UE este sub presiunea importului de furaje din tari ca Argentina si SUA, unde utilizarea OMG este
larg raspândita. Dar Russu sustine ca UE ar putea deveni auto-suficientã daca finanteazã si dezvolta alte
tipuri de agricultura, fãrã OMG.

Mai multe OMG în viitor

Pekka Pesonen, Secretar general al COPA-COGECA, organizatia fermierilor UE, avertizeaza ca
producerea de alimente libere de OMG va deveni din ce în ce mai dificila, în lumina dependentei cres-
cânde a UE de importul de furaje. "Importurile sunt necesare, fie ca sunt OMG sau non-OMG, sau or-
ganice".
Potrivit Pesonen, 85% din furajele combinate importate sunt acum compuse din culturi OMG,
adaugând ca fermierii din UE înfrunta un deficit furajer în crestere si trebuie sa importe mai multe ce-
reale din state ca Brazilia si Argentina, care îsi extind rapid productia pe baza de OMG.
OMG-urile “totalitare”
Pe de alta parte, rolul viitor al OM-urilor în agricultura europeana viitoare a fost discutat la o
conferinta asupra PAC, la Bruxelles.
In timp ce unii vorbitori sustineau ca OMG-urile sunt necesare pentru a furaja animalele, altii insitau ca
Europa trebuie sa dea ascultare cetatenilor sãai (care sunt în majoritate împotriva OMG) si sa
gaseasca metode alternative.
Un delegat a pretins ca OMG-urile duc la un sistem “totalitar” care nu mai lasã loc niciunui alt tip
de agricultura.

Comunicare stiintifica
Comisia spus ca doreste cresterea acoperirii media a cercetarii stiintifice: "Media poate juca un rol
crucial ca interfata a domeniului stiintific, ajutând la cresterea suportului public si a întelegerii
necesitatii crearii unei societati bazate pe stiinta”.

1
 Porcii se pot tăia conform tradiŃiei
Ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, a declarat într-un in-
terviu acordat BBC şi Hotnews.ro că, în urma negocierilor
cu Uniunea Europeană, s-a ajuns la un acord ca de Paşti şi
de Crăciun Ńăranii să poată tăia animalele fără aşa numita
asomare, care presupunea anestezierea animalelor înainte
de tăiere.
Această derogare ar urma să dureze câŃiva ani.
"S-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca pentru perioa-
dele de Paşti şi de Crăciun, să putem aplica pentru câŃiva ani o
derogare privind modul de sacrificare a animalelor. Va fi o de-
cizie pe care va trebui să o luăm prin hotărâre de Guvern."
"Problema pe care am ridicat-o a fost de ce spaniolul poate să Ministrul Agriculturii anunŃă renunŃarea la
sacrifice taurul în arenă şi acest lucru nu este considerat ca o regula asomării
nerespectare a regulilor de bunăstare a animalelor şi noi de Paşti
şi de Crăciun să nu putem să sacrificăm animalele în mod tradiŃional", a spus Dacian Cioloş.
Cel mai probabil această hotărâre va intra în vigoare până în aprilie, lună în care credincioşii catolici şi orto-
docşi sărbătoresc Paştele.
SubvenŃii
Ministrul agriculturii a anunŃat în DiscuŃia săptămânii de la BBC şi Hotnews.ro că, în scurt timp, va începe
plata subvenŃiilor pentru agricultori.
Data preconizată: începutul lunii februarie.
"Ceea ce am convenit cu colegii de la AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie este ca până la sfârşitul lui ianuarie să
termine activitatea de control administrativ şi după ce este stabilită suprafaŃa eligibilă exactă vom putea în-
cepe plăŃile. Eu cred că acest lucru se va întâmpla la începutul lui februarie" e de părere ministrul Dacian
Cioloş.
El a precizat că nu există niciun risc ca fondurile provenite de la Uniunea Europeană să fie pierdute.
"Atâta timp cât agenŃiile sunt acreditate, noi putem face plata din punct de vedere al reglementărilor comu-
nitare până în vară. Deci nu există niciun risc"
Ministrul agriculturii este, însă, contrazis de jurnalista Ioana Morovan, de la site-ul de internet Euractiv,
invitată la DiscuŃia săptămânii. Ea crede că există riscul de a pierde cel puŃin o parte a banilor proveniŃi de la
Uniunea Europeană.
"Pierderea la care ne referim este legată de riscul de nerambursare a banilor. Mecanismul este următorul:
bugetul de stat plăteşte aceşti bani fermierilor şi este obligat să plătească toate sumele, chiar dacă există po-
sibilitatea ca acestea să nu fie rambursate integral de Uniunea Europeană" a spus Ioana Morovan.
Arenda
Ea a ridicat şi o altă problemă gravă cu care se confruntă agricultura românească, cea a arendei.
Astfel, mulŃi proprietari se plâng că arendaşii le oferă condiŃii proaste iar concurenŃa nu funcŃionează între
aceştia, contractele de arendă fiind tipizate.
În replică, ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, spune că "într-o economie de piaŃă ministerul nu poate in-
terveni între părŃi sau în stabilirea preŃurilor. L-am întrebat pe directorul meu de cabinet ce am putea face în
acest caz şi el mi-a spus că un contract de arendare are titlu executoriu. Dacă proprietarul de teren îl dă ju-
decată pe fermier pentru că nu i-a plătit arenda, atunci acesta din urmă poate fi executat. Totuşi, am putea
găsi o formă prin care fermierul atunci când vine să depună un dosar de cerere de subvenŃii să dovedească
că şi-a plătit obligaŃiile faŃă de proprietarul de teren" a spus domnul Cioloş.
O altă posibilă soluŃie a venit tot din partea jurnalistei, Ioana Morovan: statul să joace rolul de arbitru şi să
stabilească nişte condiŃii minime în favoarea proprietarilor.
Între timp, însă, cei care vor să-şi deschidă o mică afacere nu pot accesa fondurile europene deoarece Planul
NaŃional de Dezvoltare Rurală nu a fost aprobat.
Dacian Cioloş a spus că proiectul corectat a fost depus pe data de 20 decembrie şi urmează ca în zilele ur-
mătoare să primească avizul tehnic al Comisiei Europene.
"Însă, la sfârşitul lui februarie, începutul lui martie" a mai spus ministrul, "eu îmi asum responsabilitatea şi
am această posibilitate prin regulament să dau drumul la primirea de proiecte şi la semnarea de contracte".

1
În fine, ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, invitat la DiscuŃia Săptămânii de la BBC, a acuzat Autoritatea
Sanitar Veterinară de exces de zel, în sensul că aplică normele europene, fără a informa, însă, Ńăranii de in-
troducerea acestor norme.
Domnul Cioloş a făcut referire, în mod special, la cazurile crescătorilor de porci care nu pot să exporte car-
nea din cauza pestei porcine, dar şi la fermierii mai mici care creşteau câŃiva porci, pentru a vinde o parte la
târguri, dar care acum nu mai pot face acest lucru. O posibilă soluŃie, a spus ministrul, ar fi înfiinŃarea unor
abatoare sau centre de sacrificare la nivelul comunelor. Astfel, s-ar evita circulaŃia necontrolată a animale-
lor, iar micii producători ar avea posibilitatea de a-şi valorifica surplusul de producŃie pe care îl au.
http://www.bbc.co.uk

FERMIERII ROMÂNI PRIMESC SUBVENłII MULT MAI MICI

DECÂT CEI EUROPENI
ră, urmând ca, la sfârşitul anului, agenŃia să îşi
Sectorul agricol ro- recupereze banii de la Uniunea Europeană. Româ-
manesc va avea la dis- nia este încă departe de Ńările europene în ceea ce
poziŃie anul acesta peste priveşte subvenŃiile în agricultură.
3 miliarde de euro, po- Potrivit Antena3, un agricultor roman primeşte
trivit unui articol publi- circa 50 de euro pe hectar, in timp ce unui fermier
cat de site-ul Antena3. francez îi sunt alocate aproape 400 de euro, iar
Fondurile vin atât de la unuia din Ungaria circa 200 de euro.
Uniunea Europeană cât Ministerului Agriculturii i-au fost alocate în
şi de la bugetul de stat şi sunt destinate fermierilor 2008 aproximativ 2,66 procente din PIB, adică
care îşi vor cultiva terenurile. În 2008, agricultorii 11,7 miliarde de lei. O mare parte din bani va fi
vor primi 50 de euro de hectar din fonduri europe- direcŃionată în programe de sprijin pentru fermieri.
ne, plus 30 de euro pe hectar din fondurile naŃiona- http://www.agroazi.ro
le.
La început, subvenŃiile vor fi virate prin inter-
mediul AgenŃiei de PlăŃi şi IntervenŃii în Agricultu-

Negocieri pentru sprijinul financiar destinat sectorului zootehnic in 2008

Ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Dacian Ciolos, se intalneste saptamana aceasta cu
reprezentantii crescatorilor de animale pentru a cadea de acord asupra sprijinului financiar pe care ministerul
il va acorda in acest an, a anuntat secretarul de stat in probleme de agricultura, Ghe-
orghe Albu.
Acesta a precizat ca vor exista discutii cu toti crescatorii de animale pentru a
identifica o forma de sprijin financiar care sa-i avantajeze. Secretarul de stat spera ca
aceste negocieri sa s finalizeze pana la sfarsitul saptamanii in curs, pentru ca actul
normativ să intre în şedinŃa de Guvern de săptămâna viitoare.
Pentru sectorul zootehnic, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), poate poa-
te acorda sprijin financiar pentru susŃinerea ameliorării populaŃiilor de animale şi pentru îmbunătăŃirea cali-
tăŃii produselor de origine animală, arata notificarea catre Comisie. In ceea ce priveşte ameliorarea popula-
Ńiilor de animale, MADR a alocat 685.000 de lei pentru registrele genealogice pentru ovine, caprine şi bovi-
ne. MAPDR a repartizat 500.000 de lei pentru introducerea în ferme a practicilor moderne de reproducŃie la
animale. Pentru îmbunătăŃirea calităŃii produselor de origine animală, MAPDR a rezervat 600 de milioane
de lei. Astfel, MADR a prevăzut suma de 200 de milioane de lei pentru susŃinerea implementării sistemului
de clasificare a carcaselor, în cazul porcinelor, respectiv de cinci milioane de lei, pentru bovine. Crescătorii
de păsări pot beneficia, în 2008, de un sprijin financiar de 1,6 lei pentru un pui si 0,05 lei pentru un ou. Mi-
nisterul Agriculturii urmăreşte şi îmbunătăŃirea producŃiei de miere, astfel încât pentru fiecare familie de
albine este prevăzut un sprijin de 20 de lei.
http://www.agroazi.ro

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate

 Certificate de compententa profesionala necesare
tranportatorilor de animale
Şoferii care vor să transporte animale pe un drum mai lung de 65 kilometri sunt obligaŃi, să deŃină un
certificat de competenŃă profesională, eliberat în urma absolvirii unor cursuri de pregătire pentru bunăstarea
animalelor, arata un ordin emis de Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentara
(ANSVSA).
Pana in prezent doar 150 de persoane au absolvit cursurile de pregatire necesare soferilor care vor sa
transporte animale pe o distanta mai mare de 65 de kilometrii, informeaza ANSVSA. Din cele 150 de
absolventi doar unul a venit la sediul ANSVSA pentru a-si ridica certificatul de competeta profesionala.
Institutia informeaza ca restul absolventilor acestui curs pot veni sa-si ridice personal aceste certificate, sau
in cazul in care in care o firma de transport a trimis mai multe persoane la cursuri, un reprezentant poate
ridica certificatele pentru toti absolventii.
Potrivit unui ordin al ANSVSA, toti conducatorii si insotitorii de pe vehiculele rutiere care transporta
animale vii in scop economic, pe distante mai mari de 65 km sunt obligati sa aiba un certificat de
competenta profesionala.
Certificatele sunt eliberate de directa generala sanitara vete-
rinara din cadrul ANSVSA, pe baza unei cereri insotite de ates-
tatul obtinut la absolvirea cursului. La cursurile de pregatire
profesionala soferii invata despre intervalele de hranire si
adaparea animalelor, durata transportului si perioadele de repa-
us, aspecte practice de manipulare a animalelor, impactul con-
ducerii auto asupra bunastarii animalelor transportate si asupra
calitatii carnii. Alte teme abordate sunt conditiile generale pen-
tru transportul de animale, documentatia de transport, conditii
pe care trebuie sa fie indeplinite de mijloacele de transport.
http://www.agroazi.ro

20 de lei subventia pentru familia Ghidurile pentru agricultura gata

de albine
Secretarul de stat, Gheorghe Albu a decla-
rat ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
(MADR) incearca sa gaseasca si alte forme de
sprijin financiar pentru fermieri fata de cele noti-
ficate anul trecut Comisiei Europene, care sunt
valabile pana in 2009 si nu se pot modifica in
acest an.
Formele de sprijin financiar notificate
Comisiei sunt valabile pana in 2009 si valoarea
acestora nu poate fi modificata.
Valoarea unei subventii nu poate sa creasca in
acest an. Ministerul incearca sa gaseasca scheme
alternative pentru a veni in sprijinul
producatorilor agricoli.
Ministerul Agriculturii urmareste si
imbunatatirea productiei de miere, astfel incat
pentru fiecare familie de albine este prevazut un
sprijin de 20 de lei.
http://Finantare.ro
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate
in februarie
Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos sustine
ca proiectele pentru banii din Programul
National de Dezvoltare vor putea fi depuse in
prima jumatate a lunii martie.
Pana la sfarsitul acestei luni va fi definitivat
ghidul solicitantului, pentru masurile privind
investitii in ferme, in untitati de procesare si
renovarea satelor, urmand ca in luna februarie
sa fie publicate pe pagina de internet a
institutiei.
Ministrul a mai declarat ca aprobarea oficiala
din partea Comisiei n-o sa vina decat in
primavara, pentru ca ei trebuie sa isi aprobe bu-
getul pe 2008.
La sfarsitul lui februarie, inceputul lui martie,
imediat ce programul intra in Comitetul pentru
dezvoltare rurala al Comisiei si el este aprobat
acolo, ministrul isi asuma responsabilitatea de a
da drumul la primirea de proiecte si la semnarea
de contracte.
http://Finantare.ro
 Peste 200 milioane de euro de la UE alocati PO pentru Pescuit
Comisia Europeana a aprobat recent Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei pentru perioada
2007-2013. Cheltuiala publica totala eligibila a programului este de 307,6 milioane de euro, din care asisten-
ta Uniunii Europene prin Fondul European pentru Pescuit (FEP) este de 230,7 milioane de euro.
Programul se aplica pe intreg teritoriul Romaniei, care este desemnat in totalitate regiune de convergenta.
Investitia UE vizeaza cresterea competitivitatii sectorului pescaresc, precum si incurajarea crearii de noi
locuri de munca si dezvoltarea sectorului de acvacultura.
Axele prioritare are programului sunt:
Axa prioritara 1: Adaptarea flotei de pescuit comunitare;
Axa prioritara 2: Acvacultura, pescuit in ape interioare, prelucrarea si comercializarea produselor din pescu-
it si acvacultura;
Axa prioritara 3: Masuri de interes colectiv;
Axa prioritara 4: Dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti;
Axa prioritara 5: Asistenta tehnica.
http://Finantare.ro

Crescătorii de oi vor rute pentru transhumanŃă

Crescătorii de oi au solicitat Ministerului Agriculturii să stabilească drumuri pentru practicarea
transhumanŃei, astfel încât să fie eliminate problemele ciobanilor
legate de deplasarea turmelor, a declarat, luni, preşedintele
AsociaŃiei Crescătorilor de Ovine şi Bovine, Andrei Marcel, citat de
NewsIn.
„Am solicitat MADR să identifice zonele unde este permisă
transhumanŃa, pentru că suntem obligaŃi să trecem cu turmele peste
anumite proprietăŃi şi s-a întâmplat să avem discuŃii cu proprietarii
terenurilor din această cauză. Apoi, atât timp cât nu sunt stabilite
rutele, avem greutăŃi cu obŃinerea certificatelor sanitar-veterinare", a
spus Marcel.
Secretarul de stat în MADR, Gheorghe Albu, a declarat ca rutele pentru transhumanta se vor definitiva
în cel mult 10 zile, pâna la sfârsitul lunii ianuarie.

Eurodeputatul Maria Petre: Agricultura, o activitate prea putin eficienta

România este al doilea mare producător agricol din Europa Centrală şi de Est după Polonia şi doar utilizarea
fondurilor europene poate recupera şi valorifica inteligent acest potenŃial, a declarat eurodeputatul român
Maria Petre, citat de AmosNews.
Ea a intervenit luni seară, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg (PPE-DE), pentru a aduce
în atenŃie situaŃia în care se află astăzi fermierii români la un an de la aderarea la Uniunea Europeană.
"Agricultura este, încă, în România o activitate ineficientă sau prea puŃin eficientă şi cu toate acestea, vitală
pentru o mare parte a populaŃiei, iar România are o pondere mare a agricultorilor în totalul populaŃiei ocupa-
te, dar şi un număr mare de fermieri în vârstă", precizat Petre.
În acest context, deputatul român a salutat decizia Comisiei de a nu activa clauza de salvgardare pe
acest domeniu; acest lucru însă nu este suficient. "PlăŃile care se vor face din fondurile europene vor fi în
anul 2008 doar de 25% din media europeană. Sunt necesari 9 ani pentru a o atinge. În ultimii ani România a
transpus accelerat aquisul comunitar în domeniul calitativ, sanitar şi fitosanitar. Costurile de adaptare pot fi
o piedică semnificativă în calea obŃinerii avantajelor politice agricole comune de către fermierii români", a
explicat Maria Petre.

1
 România trebuie să creeze ferme comerciale
Comisarul european pentru agricultură, Marianne Fischer Boel, spune că pentru a creşte competitivi-
tatea produselor agricole România trebuie să mărească suprafaŃa culturilor agricole.
Legat de problemele din agricultura românească comisarul
european a mai menŃionat că este nevoie de o restructurare în
domeniul fermelor, de rezolvarea deficienŃelor din sectorul
veterinar şi de controlarea felului în care se cheltuiesc fondurile
Uniunii Europene.
Agricultură de subzistenŃă
În România sectorul agricol este dominat de terenuri cultivate pe
suprafeŃe mici, cu alte cuvinte se face o aşa numită agricultură de
subzistenŃă.
Numărul total de gospodării Ńărăneşti este de circa 4,5 milioane
dintre care, conform estimărilor ministerului Agriculturii, circa
trei milioane de proprietăŃi au suprafeŃe mai mici de un hectar.
Mărirea suprafeŃei agricole medii este un obiectiv urmărit şi de ministerul agriculturii şi asociaŃiile de pro-
ducători.
Comisarul Marianne Fischer Boel consideră că mărirea competitivităŃii produselor agricole româneşti de-
pinde de comasarea terenurilor în asociaŃii mai mari care să permită crearea unor ferme comerciale.
"Am mai menŃionat nevoia de restructurare a sectorului fermelor din România. Recentele reforme ale Politi-
cii Agricole Comune au ca scop creşterea competitivităŃii producătorilor noştri. Acesta este cazul în special
în România, unde suprafaŃa medie a unei ferme
rămâne foarte redusă," spune Marianne Fischer
Boel.
Renta viageră
Ministerului Agriculturii are un program prin care
să mărească suprafeŃele agricole.
E vorba de aşa numita renta viageră prin care
Ńăranii care îşi vând pământul vor primi o sumă de
bani pe hectar, de-a lungul vieŃii.
Ministrul agriculturii Dacian Cioloş este de părere
că acest program de rentă viageră nu este de ajuns
pentru extinderea terenurilor cultivate.
"Pentru comasarea terenurilor nu e suficient acest
program. Eu cred că principala problemă care stă şi
în calea comasării este organizarea pieŃelor agricole
pentru că un agricultor atâta timp cât nu are certitudinea direcŃiei de comercializare şi a nivelului preŃului de
comercializare a produselor agricole îşi va asuma destul de greu riscul să crească suprafaŃa fermei," spune
Dacian Cioloş.
Progrese 'lente'
Comisarul european Marianne Fischer Boel a mai afirmat că în domeniul agricol, România a făcut progrese
lente în prima parte a anului 2007, care s-au acelerat însă spre sfârşitul anului, evitând astfel activarea clau-
zei de salvgardare.
Aplicarea clauzei ar fi însemnat pierderea a 25% din valoarea fondurilor alocate pentru plăŃile fermierilor
pentru anul agricol 2007.
România va începe din luna februarie a acestui an distribuirea plăŃilor din fonduri europene pentru agricul-
tori.
Suma totală alocată României pentru aceste subvenŃii este de 440 de miilioane de euro, ce revin anului agri-
col 2007.

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate

 Agricultorii vor primi banii europeni din februarie
Platile acordate agricultorilor din fonduri europene vor fi efectuate gradual, incepand din februarie. Acest
lucru se va intampla numai pe acele suprafete care au fost deja verificate si certificate de catre auditori
independenti. Plata directa din fonduri UE se ridica la circa 50 de euro pe hectar pentru fiecare fermier, la
care se adauga alti 30 de euro, plati complementare de la bugetul de stat. Suma totala alocata pentru platile
aferente anului 2007 este de 440 de milioane euro.
http://www.finantare.ro

Granturi de 7,5 miliarde de euro pentru dezvoltare rurala

Prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala tara noasta beneficiaza de
fonduri nerambursabile in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro pana in 2013. Autoritatile
considera ca primele finantari vor putea fi accesate in martie.

Domeniile prioritare ce vor fi finantate sunt:

- cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic: 3,17 miliarde de euro;
- imbunatatirea mediului si a zonelor rurale: 1,88 miliarde de euro;
- calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale: 1,98 miliarde de euro.

Acesti bani pot fi folositi pentru modernizarea exploatatiilor agricole, achizitionarea de utilaje,
constructia sau modernizarea unor depozite, laboratoare, fabrici, cresterea valorii adaugate a produ-
selor agricole si forestiere, constructia sau imbunatatirea drumurilor forestiere, demararea unor
activitati non-agricole la tara, incurajarea activitatilor turistice sau renovarea si dezvoltarea satelor.
Beneficiarii pot fi persoane fizice, juridice, microintreprinderi, consilii locale, ONG-uri, asezaminte
culturale sau institutii de cult.

Finantare.ro,

Granturi de 7,5 miliarde de euro pentru dezvoltare rurala

Prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala tara noasta beneficiaza de
fonduri nerambursabile in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro pana in 2013. Autoritatile
considera ca primele finantari vor putea fi accesate in martie.

Domeniile prioritare ce vor fi finantate sunt:

- cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic: 3,17 miliarde de euro;
- imbunatatirea mediului si a zonelor rurale: 1,88 miliarde de euro;
- calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale: 1,98 miliarde de euro.

Acesti bani pot fi folositi pentru modernizarea exploatatiilor agricole, achizitionarea de utilaje,
constructia sau modernizarea unor depozite, laboratoare, fabrici, cresterea valorii adaugate a produ-
selor agricole si forestiere, constructia sau imbunatatirea drumurilor forestiere, demararea unor
activitati non-agricole la tara, incurajarea activitatilor turistice sau renovarea si dezvoltarea satelor.
Beneficiarii pot fi persoane fizice, juridice, microintreprinderi, consilii locale, ONG-uri, asezaminte
culturale sau institutii de cult.

Finantare.ro,

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate

 LegislaŃia la zi

L. nr.345/03-12-2007
LEGE privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 66/2007 pentru
modificarea şi completarea art. 35 din Legea zootehniei nr. 72/2002
L. nr.342/03-12-2007
LEGE privind modificarea alin. (2) al art. 30 din Legea pomiculturii nr.
348/2003
L. nr.1/08-01-2008
LEGE pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activităŃii sanitar-veterinare şi pentru siguranŃa alimentelor
O. nr.6/09-01-2008 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea nivelu-
lui comisioanelor de garantare pentru anul 2008
L. nr.3/09-01-2008
LEGE pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 44/2007 privind
utilizarea în condiŃii de izolare a microorganismelor modificate genetic
O. nr.9/10-01-2008 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea alin.
(1) al art. 15 din anexa F la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltă-
rii rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
acordare a sprijinului financiar pentru activităŃile din sectorul vegetal, zootehnic,
al îmbunătăŃirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi
condiŃiile de eligibilitate
L. nr.9/11-01-2008
LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 privind protecŃia
animalelor

Bancul lunii

Veterinarul are zi de insamantat artificial vaci. Baga mana pana la cot in

prima, a doua, a treia, etc… La un moment dat isi sterge ceasul, vede ca e ora
cinci si hotaraste ca e cazul se inceteze lucru. Se uita in spate.. intr-un colt o sin-
gura vacuta.
Ii spune: e lasa ca mai e timp si maine, te rezolv atunci.
Isi strange lucurile si porneste catre masina. Aude in spatele lui tropa-trop, tropa-
trop.. se uita in urma... vacuta!
- Ce faci mai vacuta, stii, ti-am zis... maine...
- Mmmmmm macar un pupic?!

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate