GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE
3
TEMA
1
IMAGINEA ORGANIZA
Ţ
IILOR
Imagologia s-a afirmat ca domeniu de cercetare dup
ă
cel de-al doilea r
ă
zboi mondial, avândca obiect de studiu, la începuturile sale, modul cum se "v
ă
d" na
ţ
iunile unele pe altele. Din aceast
ă
cauz
ă
, ea a fost considerat
ă
fie o ramur
ă
a literaturii comparate, fie o ramur
ă
a istoriei sauetnologiei. În extensiunea sa maxim
ă
, se consider
ă
c
ă
"
orice reprezentare mental
ă
a realit
ăţ
ii poate fi obiectul studiului imagologic
"
1
.Studiile realizate în ultimul timp, în special de psihosociologii francezi, în domeniulreprezent
ă
rilor sociale, ne îndrept
ăţ
esc s
ă
plas
ă
m aceast
ă
disciplin
ă
ş
tiin
ţ
ific
ă
în spa
ţ
iul psihologieisociale. Putem, astfel, afirma c
ă
orice actor social individual sau colectiv are o reprezentare social
ă
,care poate fi obiectul, pe de o parte, al unui studiu psihosociologic,
ş
i, pe de alta, al unei strategii deevaluare
ş
i interven
ţ
ie cu finalitate preponderent practic
ă
. Se poate, deci, vorbi despre reprezentarea
ş
i imaginea social
ă
a unei firme, a unei colectivit
ăţ
i, a institu
ţ
iilor statului (Pre
ş
edin
ţ
ia, Guvernul,Parlamentul, Armata etc.) sau a unui personaj politic.Condi
ţ
iile aduse de evenimentele din decembrie
1
989 în spa
ţ
iul circula
ţ
iei informa
ţ
iilor publice - pluralitatea surselor de informare, accesul liber la informa
ţ
ie, afirmarea real
ă
a libert
ăţ
ii deexpresie în mijloacele de informare în mas
ă
- conduc la necesitatea unei abord
ă
ri
ş
tiin
ţ
ifice aimaginii organiza
ţ
iilor, în general,
ş
i a institu
ţ
iilor publice, în special.
1
. Imaginea social
ă
a organiza
ţ
iilor
1
.
1
. Rolul imaginilor sociale ale organiza
ţ
iilor
Cu cât organiza
ţ
iile sunt mai mari
ş
i desf
ăş
oar
ă
activit
ăţ
i mai complexe, cu atât situa
ţ
ia lor depinde mai mult de conexiunile pe care le realizeaz
ă
, cu atât imaginea despre organiza
ţ
iecondi
ţ
ioneaz
ă
mai subtil performan
ţ
ele acesteia.Se poate aprecia c
ă
imaginea unei organiza
ţ
ii este obiect de patrimoniu
2
, fie c
ă
estemo
ş
tenit
ă
(de exemplu, imaginea unor firme ce a traversat nealterat
ă
mai multe decenii, fiind în totacest timp un puternic factor de promovare a produselor firmelor respective), fie c
ă
este inclus
ă
întotalitatea bunurilor organiza
ţ
iei (imaginea unor firme este considerat
ă
mai valoroas
ă
decâtansamblul mijloacelor fixe ale acestora; spre exemplu: Coca-Cola, Rolls-Royce etc.), fie c
ă
esteconsiderat
ă
ca dimensiune nematerial
ă
, subiectiv
ă
, dar care poate fi apreciat
ă
în bani, întrucât arevaloare de pia
ţă
.O imagine bun
ă
a organiza
ţ
iei are o influen
ţă
major
ă
asupra reu
ş
itelor în afaceri, în timp ceo imagine negativ
ă
afecteaz
ă
, uneori în propor
ţ
ii incredibile, succesul organiza
ţ
iei. Acest fapt este bine în
ţ
eles de exper
ţ
ii firmelor de succes din occident
ş
i din ce în ce mai bine în
ţ
eles de oamenii deafaceri din
ţ
ara noastr
ă
.
1
Lumini]a-Mihaela Iacob,
Imagologia [i ipostazele alterit`]ii: str`ini, minoritari, exclu[i.
În: Adrian Nicolau, GillesFerred,
Minoritari, marginali exclu[i
. Editura POLIROM, Ia[i,
1
996, p. 40
2
Patrimoniul reprezint` “
totalitatea bunurilor mo[tenite de cineva de la p`rin]i, \nainta[i; totalitatea bunurilor careapar]in unei colectivit`]i; totalitatea drepturilor [i obliga]iilor cuiva [i care pot fi evaluate \n bani”.
(
Mic Dic]ionar al Limbii Rom#ne
, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti,
1
974 s.v.
patrimoniu
)
Leave a Comment
suly_cata@yahoo.com
de ce nu lasi posibilitatea de a descarca ?