Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1.2KActivity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gramatica limbii engleze

Gramatica limbii engleze

Ratings:

4.95

(95)
|Views: 99,307 |Likes:
Published by nashujean

More info:

Published by: nashujean on Jan 20, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/24/2014

pdf

text

original

SUCCES IN INVATAREA LIMBII ENGLEZE !

<titlu> Gramatica limbii engleze,pentru uz \u015fcolar </titlu>
Autori:
Georgiana G\u0103l\u0103\u0163eanu

Ecaterina Comi\u015fel
Editura didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103 \u2013 Bucure\u015fti
1982
<coperta I>
Sanda Retinschi - asistent universitar
Referen\u0163i: Alexandra Vasiliu - profesoar\u0103
Anca Iliescu - profesoar\u0103
</coperta I>

Contribu\u0163ia autoarelor la elaborarea lucr\u0103rii a fost urm\u0103toarea:
G. G\u0103l\u0103\u0163eanu: cap. I.O.; 1-2.3; 3.1.-3.6; 7-10; II.0; 43; 18; 19; 22; 23; III.0.; 24-26.
E. Comi\u015fel: cap. 2.4.-2.5; 3.7.-3.10; 4-6; 11; 12; 14-17; 20; 21.

Redactor: Simona Bosetti
Tehnoredactor: Constantina Velcovici
Coperta: Ion Hacik

Pag. 003
<titlu> CUV\u00ceNT \u00ceNAINTE </titlu>
Lucrarea de fa\u0163\u0103 a fost conceput\u0103 ca un material de referin\u0163\u0103 pentru elevi, profesori \u015fi alte categorii de
persoane interesate de studiul limbii engleze.

\u00een tratarea problemelor, s-a avut \u00een vedere modul \u00een care acestea sunt prezentate \u00een majoritatea manualelor \u015fi gramaticilor de limb\u0103 englez\u0103 din \u0163ara noastr\u0103. Au fost de asemenea \u00een aten\u0163ia autorilor progresele \u00eenregistrate \u00een analiza fenomenului lingvistic \u00een general, nu numai \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een \u0163\u0103rile unde se vorbe\u015fte limba englez\u0103, precum \u015fi caracteristica limbii engleze contemporane de a aplica regulile flexibil \u015fi nuan\u0163at, \u00een func\u0163ie de scopul comunic\u0103rii, de interlocutor (limbaj oficial sau familiar) \u015fi de aspectul limbii (scris sau oral).

Lu\u00e2nd \u00een considera\u0163ie toate aceste aspecte, Gramatica limbii engleze pentru uz \u015fcolar prezint\u0103
fenomenele gramaticale \u00een mod descriptiv.

\u00cen cadrul p\u0103r\u0163ii I, Morfologia, sunt studiate regulile privitoare la forma cuvintelor. Aceast\u0103 prim\u0103 parte este considerat\u0103 ca deosebit de important\u0103 pentru cel care studiaz\u0103 limba englez\u0103, deoarece primul lucru care se \u00eenva\u0163\u0103 \u00een gramatica unei limbi str\u0103ine este cum se formeaz\u0103 categoriile gramaticale de baz\u0103: timpurile verbului, pluralul substantivelor, compara\u0163ia adjectivelor etc.

Partea a II-a \u015fi partea a III-a, Sintaxa propozi\u0163iei \u015fi Sintaxa frazei, cuprind regulile privitoare la \u00eembinarea cuvintelor \u00een propozi\u0163ii \u015fi a propozi\u0163iilor \u00een fraze. Aceast\u0103 parte este considerat\u0103 de. asemenea important\u0103, deoarece ea arat\u0103 celui care studiaz\u0103 limba englez\u0103 cum s\u0103 foloseasc\u0103 formele gramaticale pe care le-a \u00eenv\u0103\u0163at. In descrierea formei cuvintelor (\u00een cadrul morfologiei) \u015fi a func\u0163ion\u0103rii lor \u00een comunicare (\u00een cadrul sintaxei), lucrarea reia afirma\u0163iile con\u0163inute \u00een manualele \u015fcolare \u00een vigoare.

Ceea ce aduce \u00een plus Gramatica limbii engleze, pentru uz \u015fcolar este o imagine func\u0163ional\u0103, de ansamblu, asupra fenomenului gramatical contemporan, prin specificarea at\u00e2t a unor posibile abateri de la reguli, c\u00e2t \u015fi a situa\u0163iilor \u00een care se folosesc formele gramaticale: \u00een vorbirea curent\u0103 sau \u00een limba scris\u0103, \u00een stilul oficial sau \u00een literatur\u0103, \u00een varianta britanic\u0103 sau cea american\u0103 a limbii engleze.

\u00een elaborarea lucr\u0103rii, s-a pornit de la explica\u0163iile gramaticale \u015fi compendiile de gramatic\u0103 cuprinse \u00een
manualele de limb\u0103 englez\u0103 actualmente \u00een uz \u00een \u015fcolile din \u0163ara noastr\u0103 \u015fi de la experien\u0163a personal\u0103 \u015fi a
altor cadre didactice \u00een predarea limbii engleze.

\u00cen primul r\u00e2nd, autoarele s-au bazat pe tradi\u0163ia creat\u0103 de gramaticile elaborate de: Leon Levi\u0163chi, Ioan Preda - Gramatica limbii engleze, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 1967; Alice B\u0103descu - Gramatica limbii engleze, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, 1963; Catedra de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 englez\u0103. Universitatea din Bucure\u015fti - Gramatica limbii engleze, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, 1962; Ioana \u015etef\u0103nescu - Lectures in English Morphology, Univ. din Buc., 1978. Av\u00e2nd \u00een vedere tendin\u0163ele recente din limba englez\u0103 contemporan\u0103, au fost folosite \u015fi lucr\u0103ri publicate \u00een Marea Britanie \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri (vezi cap. Bibliografie); iar pentru a oferi cititorului un cadru de referin\u0163\u0103 familiar \u015fi posibilitatea de a face compara\u0163ii cu structura limbii rom\u00e2ne, defini\u0163iile generale, structura lucr\u0103rii \u015fi terminologia au fost elaborate pe baza unor gramatici ale, limbii rom\u00e2ne: Academia R.S.R. - Gramatica limbii rom\u00e2ne, Ed. Academiei R.S.R., 1966; C. Dimitriu - Gramatica limbii rom\u00e2ne explicat\u0103. Morfologia, Junimea, 1979; I. Iordan, VI. Robu - Limba rom\u00e2na contemporan\u0103, E.D.P., 1978.

Trimiterile la sursele folosite -rom\u00e2ne\u015fti sau str\u0103ine -nu au fost de regul\u0103 men\u0163ionate pe parcursul lucr\u0103rii
pentru a nu \u00eengreuia lectura, materialele de referin\u0163\u0103 fiind specificate la sf\u00e2r\u015fitul lucr\u0103rii.

Datorit\u0103 caracterului practic al lucr\u0103rii, faptele de teorie gramatical\u0103 con\u0163inute \u00een Gramatic\u0103 au fost expuse succint \u015fi \u00eenso\u0163ite de numeroase exemplific\u0103ri. Exemplele prezente \u00een lucrare sunt dintre cele mai simple, a\u015fa cum sunt ele folosite \u00een vorbirea curent\u0103 sau prezentate \u00een alte gramatici ale limbii engleze, fiind. construite pe baza unui vocabular redus \u015fi accesibil, u\u015for de \u00een\u0163eles pentru elevi.

Situa\u0163iile \u00een care deosebirile dintre cele dou\u0103 limbi prezint\u0103 dificult\u0103\u0163i pentru elevul rom\u00e2n au fost subliniate \u00een lucrare \u015fi practicate \u00een exerci\u0163iile care urmeaz\u0103 fiec\u0103rui capitol. Rezolvarea unui mare num\u0103r de exerci\u0163ii a fost inclus\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul volumului.

Autoarele doresc s\u0103-\u015fi exprime gratitudinea fa\u0163\u0103 de autorii gramaticilor limbii engleze men\u0163iona\u0163i anterior, care au pus bazele unei solide tradi\u0163ii de anglistic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia; mul\u0163umirile noastre se \u00eendreapt\u0103 de asemenea c\u0103tre asist. univ. Sanda Retinschi de la Universitatea din Bucure\u015fti, prof. Alexandra Vasiliu, de la liceul de art\u0103 \u201eGeorge Enescu" \u015fi prof. Anca Iliescu, de la \u015fcoala general\u0103 nr. 50 din Bucure\u015fti, pentru competen\u0163a \u015fi r\u0103bdarea cu care au parcurs lucrarea \u00een' stadiul de elaborare, oferind binevenite sugestii critice.

\u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, autoarele \u0163in s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 redac\u0163iei de specialitate de la Editura didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103 pentru recomand\u0103rile pre\u0163ioase date \u015fi munca desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een preg\u0103tirea volumului pentru publicare.

Elaborarea unei asemenea gramatici prezent\u00e2nd numeroase dificult\u0103\u0163i' autoarele a\u015fteapt\u0103 eu interes sugestii \u015fi recomand\u0103ri din partea cititorilor, \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii lucr\u0103rii, pentru o eventual\u0103 reeditare.

G. G. \u015fi E. C.
pag: 005

Partea I
MORFOLOGIA
(Morphology)

I.0. GENERALITA\u0162I
0.1. Morfologia \u015fi sintaxa
Cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i constitutive ale gramaticii tradi\u0163ionale sunt mofologia \u015fi sintaxa.
Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor \u015fi la modific\u0103rile formale ale
cuvintelor studiate pe p\u0103r\u0163i de vorbire; s i n t a x a cuprinde regulile privitoare la \u00eembinarea cuvintelor \u00een
propozi\u0163ii \u015fi fraze*.1
<note>
1. Gramatica limbii rom\u00e2ne, vol. I, Ed. Acad. R.S.R., Bucure\u015fti, 1966, p.11.
</note>
0.2. Criterii de utilizare \u00een definirea p\u0103r\u0163ilor de vorbire
Unitatea de analiz\u0103 \u00een gramatica tradi\u0163ional\u0103 este cuv\u00e2ntul.

Gramatica tradi\u0163ional\u0103 grupeaz\u0103 cuvintele \u00een zece clase mari, numite p\u0103r\u0163i de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepozi\u0163ia, conjunc\u0163ia \u015fi interjec\u0163ia.

\u00cemp\u0103r\u0163irea cuvintelor \u00een zece p\u0103r\u0163i de vorbire se bazeaz\u0103 de folosirea concomitent\u0103 a trei criterii:
a) criteriul semantic = sensul lexical cel mai general al claselor de cuvinte;
b) criteriul morfologic = schimb\u0103rile ce au loc \u00een forma cuvintelor pentru exprimarea categoriilor
gramaticale de gen, num\u0103r, caz, persoan\u0103, compara\u0163ie, mod, timp, aspect \u015fi diatez\u0103;
c) criteriul sintactic = posibilitatea cuvintelor de a \u00eendeplini func\u0163ii sintactice \u00een cadrul propozi\u0163iei.
Definirea p\u0103r\u0163ilor de vorbire se bazeaz\u0103 pe toate cele trei criterii, un singur criteriu fiind
insuficient.
0.2.1. Din punct de vedere semantic, p\u0103r\u0163ile de vorbire se disting dup\u0103 ceea ce exprim\u0103 ele:

numele unui obiect (substantivul, indirect \u015fi pronumele, care \u0163ine locul unui substantiv), o \u00eensu\u015fire a unui obiect (adjectivul), un num\u0103r sau o determinare numeric\u0103 (numeralul), o ac\u0163iune sau o stare (verbul), o caracteristic\u0103 a unei ac\u0163iuni, st\u0103ri sau insu\u015firi (adverbul), exteriorizarea unui sentiment, a unei st\u0103ri fizice, a unui act de voin\u0163\u0103 sau imitarea unui sunet (interjec\u0163ia)*2

<note>
2. Ibid., p. 12.
</note>
pag: 006
Din punct de vedre al criteriului semantic, p\u0103r\u0163ile de vorbire se \u00eempart \u00een:
a) p\u0103r\u0163i de vorbire cu sens lexical de sine st\u0103t\u0103tor, \u015fi care pot fi p\u0103r\u0163i de propozi\u0163ie: substantivul,
adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul \u015fi interjec\u0163ia;
b) p\u0103r\u0163i de vorbire care nu au \u00eentotdeauna sens lexical de sine st\u0103t\u0103tor, exprim\u00e2nd raporturi \u00eentre
no\u0163iuni, \u015fi care nu pot fi p\u0103r\u0163i de propozi\u0163ie: prepozi\u0163ia, conjunc\u0163ia \u015fi articolul.
0.2.2. \u00cen func\u0163ie de criteriul morfologic, cuvintele din limba englez\u0103 \u00ee\u015fi modific\u0103 forma pentru
exprimarea categoriilor gramaticale de gen, num\u0103r,caz, persoan\u0103, compara\u0163ie, timp, mod, aspect \u015fi
diatez\u0103.Schimb\u0103rile \u00eem forma cuvintelor care exprim\u0103 categoriile gramaticale alc\u0103tuiesc flexiunea.
\u00cen func\u0163ie de prezen\u0163a sau absen\u0163a flexiunii, cuvintele se \u00eempart \u00een:
a) cuvinte flexibile, care au cel pu\u0163in o categorie gramatical\u0103, pentru exprimarea c\u0103reia \u00ee\u015fi
modific\u0103 forma;
1 Gramatica limbii rom\u00e2ne, vol. I, Ed. Acad. R.S.R., Bucure\u00e7ti, 1966, p. 11.
2 ibid., p. 12

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->