Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Zona Euro a intrat din nou in recesiune

Zona Euro a intrat din nou in recesiune

Ratings: (0)|Views: 10 |Likes:

Zona Euro a intrat din nou in recesiune

Zona Euro a intrat din nou in recesiune

More info:

Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/17/2013

pdf

text

original

 
 Zona Euro a intrat oficial in recesiune
In majoritatea statelor din Europa Centrala si de Est recesiunea s-a adancit in trimestrul trei din 2012,din cauza cererii scazute pentru exporturi si a programelor de austeritate impuse in mare parte de BCEsi FMI, in timp ce perspectivele unei redresari par indepartate, transmite Reuters.
Cu alte cuvinte, cele 17 state din zona euro au intrat oficial in recesiune in al treilea trimestru al acestuian, pentru a doua oara in ultimii trei ani, conform unei estimari preliminare publicate joi de OficiulEuropean pentru Statistica (Eurostat). Produsul Intern Brut al zonei euro a inregistrat o scadere de 0,1%in trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu perioada similara a anului trecut, dupa o scadere de0,2% in trimestrul al doilea.Definitia tehnica a recesiunii este doua trimestre consecutive de contractie a PIB-ului. In schimb,Uniunea Europeana (UE 27) a evitat recesiunea gratie unei cresteri modeste de 0,1% in trimestrul altreilea dupa o scadere de 0,2% in trimestrul al doilea.Ca exemplu,
The Economist îşi pune titlul dosarului despre Franţa, al carei rating a fost retrogradat
recent la AA1 de la AAA
, chiar pe copertă, deasupra unui poze elocvente
care circula in toate publicatiile
europene: nişte pâini, baghete tradiţionale franceze înfăşurate ca dinamita într
-
o panglică de tricolor
(francez) totul fiind legat de un fitil, care arde deja. Exploz
ia, se subînţelege, este pe cale de a se
declasa. Pentru cunoscutul
săptămânal britanic, "Franţa ar putea deveni anul viitor cel mai mare pericolpentru moneda unică europeană".
 
Publicaţia, cu
simpatii liberale declarate, este foarte
virulentă vizavi de Executivul Socialist F
rancez: "Nicidomnul Hollande, nici domnul Ayra
ult nu par a fi lideri destul de curajoşi, capabili să impună reforme
contra unei opozi
ţii generalizate", scrie autorul articolului. O publicaţie care cu toate că recunoaşte căliderii de la Paris par a fi devenit ceva mai realişti, în particular la capitolul competitivitate, consideră cărecentele orientări strategice riscă să fie "tardive şi insuficiente". Problemele Franţei sunt numeroase,notează The Economist: "o economie stagnantă, un şomaj ridicat, un deficit comercial abisal, o pondere
a statului p
rea mare şi un climat al afacerilor deteriorat". În aceste condiţii, conchide săptămânalul britanic, "chiar dacă pieţele financiare au fost indulgente pânăacum, mai devreme sau mai târziu ele îşi vor schimba părerea". Verdictul revistei este aşadar extre
m de
dur, dar de aşteptat din partea unei echipe editoriale, care în ultima campanie electorală din Franţa, îicriticase pe toţi candidaţii la preşedinţie, acuzaţi că ignoră gravitatea situaţiei din ţară.
 
 
Intre timp,
"Ilegaliştii" Uniunii Europene au planificat o uniune bancară la ultima lor întâlnire la nivel înalt. Presa internaţională încearcă să ţină pasul cu nenumăratete întâlniri, dar se pare că nu poate să
-l
depăşească pe Pristanda la număratul steagurilor. Unii spun că au fost 20 de întâlniri cruciale, alţi
i au
ajuns cu numărătoarea la 23. Indiferent de numărul acestor reuniuni inutile, ultima a avut ocaracteristică neobişnuită: noua soluţie pentru criza europeană, uniunea bancă, este ilegală.
 Întâlnirea nu s-a des
făşurat cu draperiile trase şi în jurul lumânărilor, după cum erau ilustrate reuniunilede taină ale comuniştilor din filmele de altădată, ci în lumina reflectoarelor.
 
Dar cum pot fi ilegalişticonducătorii pacificatori ai Europei?Se pare că nimic nu mai este imposibil, şi nici ilegal,
pentru birocratia europena. Financial Times scria
recent (n.a. înainte de ultimul summit al liderilor europeni) că "planul pentru crearea unei singureinstituţii de supraveghere bancară la nivelul zonei euro este ilegal", co
nform unor opinii juridiceconfidential realizate la cererea
miniştrilor de finanţe ai tarilor din Zona Euro
. În articolul din FT se mai
arată că "planul depăşeşte limitele permise pentru sc
himbarea regulilor de guvernanta ale BanciiCentrale Europene", iar crearea unei comisii de sup
raveghere a băncilor europene la nivelul BCE nu sepoate realiza fără m
odificarea tratatelor europene in vigoare. Ba mai
mult, "ţările din UE care nu sunt
membre ale zonei euro nu vor putea vota asupra deciziilor BCE" si astfel,
fără nici cea mai rudimentarăcunoaştere a condiţiilor uniunii bancare, cum pot "reprezentanţii" ta
rii noastre (Traian Basescu in fapt)
să declare, triumfători, că "am reuşit să de
venim parte a uniunii bancare"?Aceasta "realizare" nu
reprezintă decât manifestarea usurarii de pova
ra responsabilitat
ii în faţa
purgatoriului prin care ne obliga
să trecem în anii următori
 
cei care conduc Romania”
. In opinia lideriloreurope
ni, uniunea bancară va opri scurgerea
 
depozitelor bancare de la periferia Europei către "nucleul"
considerat stabil
(Germania, Franta, Olanda. Belgia…)
. Aceste argumente sunt, se pare, suficiente pentru
a ignora orice lege care stă la baza aş
a-
numitei democraţii europene.
Pe de alta parte insa, ilegalitatea
nu trebuie să ne sperie. FT mai scrie că "părţi din opinia
 
 juridică prezintă posibile compromisuri aletratatelor europene, care sunt examinate ca bază pentru ajustarea regimului de supervizare". Adică suntpregătite violări "discrete" nu doar ale legilor care reglementează curbura castravetelui, ci chiar ale b
azeilegale a Uniunii Europene.
 În aceste condiţii, cetăţenii Uniunii au dreptul şi obligaţia morală să îşi apereinteresele prin orice mijloace. Dar, pentru a nu se coborî la la nivelul celor care îi conduc, trebuie să îşiconducă afacerile pe baza principiilor morale ale unui schimb mutual avantajos, chiar dacă aceastapresupune încălcarea unei legislaţii fiscale incoerente şi ostile. Pentru că acesta este stadiul în care s
-a
ajuns ca urmare a aplicării principiilor "democraţiei" europene: nu contează corupţia şi hoţia câtă vreme"faliţii" sunt ai noştri şi ne ajută să construim Marea Uniune.
David Green, fost membru al Comitetului
de Supervizare Bancară di
n cadrul BCE, indemna recent la prudenta intr-un articol din Financial Times. El
scrie că sust
inerea p
olitică pentru uniunea bancară este pripită, deoarece încă nu s
-a stabilit cu
exactitate ce înseamnă s
upervizarea la nivelul Europei Continentale.
 
Sud Estul Europei - Romania
Seceta prelungita, turbulentele politice si stagnarea principalei piete de export - Germania - au afectat,de asemenea, economiile din regiune. Ungaria si Romania, care au raportat pentru trimestrul trei din2012 o scadere a Produsului Intern Brut de 0,5%, comparativ cu precedentele trei luni, fata de un declinde 0,3% estimat de analisti, s-au confruntat cu efectele secetei, care afectat productia agricola, duparezultatele bune obtinute in 2011. La sfarsitul anului trecut, Romania a intrat intr-o recesiune in formade 'W', pe fondul masurilor de austeritate adoptate conform acordului cu FMI. Batalia politica dintrepresedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta a dus la deprecierea record a leului si a afectatincrederea investitorilor si, probabil, rezultatele referitoare la evolutia Produsului Intern Brut intrimestrul trei.
Pentru a tine sub control cheltuielile bugetare, guvernul a fost fortat sa reduca cheltuielile de capital,cu implicatii negative asupra sectorului constructiilor si industriei. In acelasi timp, recolta slaba decereale a afect
at productia agricola”, a declarat un
economist de la Unicredit, in Bucuresti.Pe de alta parte, s
tatul român nu ştie să facă “
lobby
 
la Bruxelles şi nici nu are
controlul mecanismelornecesare pentru a realiza acest
lobby
”. De aici rezulta s
i proasta comunicare între Bruxelles si Bucuresti,
şi implicit
dezinteresul clasei politice romanesti fata de
ceea ce se întâmplă în capitalele
Europei Unite,
deşi peste 75% din legislaţia aplicată în România îşi are originea la Bruxelles, in fapt “Capitala Europei”
.
România nu a înţeles încă foarte bine că trebuie să se recalibreze pentru statutul său de membruimportant în spaţiul comunitar şi că nu s
-
a adaptat încă la jocul foarte co
mplex al afacerilor europene si
sta în condiţiile în care „România este a şaptea p
utere din UE
 –
 
ca pondere numerică a voturilor înConsiliul European şi ca număr de eurodeputaţi”. Astfel,dezinteresul politicienilor români faţă de
afacerile europene, coroborat cu slaba repreze
ntare a entităţilor româneşti la
Bruxelles ca
şi lipsa de
lobby in
stituţional, au contribuit la esecul absorbt
iei fondurilor europene.Pina una alta,
România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, care conturează poziţia a peste jumătate din statele membre cu privire la banii care trebuie alocaţi pe bugetul 20
14-2020 al UE. Chiar
dacă membrii grupului au convenit că vor agrea asupra unui punct de vedere comun în susţinerea unuibuget consistent pentru politica de coeziune, România este dată ca exemplu negativ, de către ţările
europene net contribuitoare la buget, care cer reducerea bugetului UE.
România nu se află pe o poziţie de forţă
, momentan
fiind cel mai prost poziţionată dintre toate noilestate membre. Teoretic, capacitatea de absorbţie a fondurilor UE şi negocierile bugetare nu au legătură.
Teoretic,
nici slaba capacitate administrativă şi de gestiune a acestor fonduri nu ar trebui să aibălegătură cu deficientele de absorbtie a acestor fonduri. Practic, însă, cele doua co
mponente sunt peacelasi palier, iar consecintele se vor vedea cit de curind. În
afară de reducerea, ce pare inevitabilă, afondurilor destinate agriculturii şi politicii de coeziune
-
8 miliarde euro după estimările Guvernului, 5după estimarea CRPE
-
, marea problemă a României este că propunerea de buget van Rompuysingularizează România şi îi aplică un stigmat. În articolul 45 al propunerii Van Rompuy se prevede,potrivit raportului CRPE, că „pentru statele membre a căror rată cumulată a plăţilor în perioada 2007
-
2011 raportat la alocările de care beneficiază pentru 2007
-2013 este ma
i mică de 60% din media UE 27

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->