ASOCIATIA LOGOPEZILOR DIN ROMANIA

logopezi.ro


Motto: Prax'a fora teoria e orba, teori'a fora proxa e morta Basiliu Petri, 1872 LOGOPEDIA din ROMANIA in PERIOADA MODERNA SCURT ISTORIC Primele preocupari privind disciplina logopediei care incepuse sa se impuna in activitaea educationala a tulburarilor de vorbire si limbaj - au aparut la Cluj, in anii 1948-1950, cand s-a introdus in programa facultatii de psihologie cursul lemenete de defectologie Autorul cursului si a manualului de logopedie a fost prof. G. Gutu. In anul 1949, ministrul sanatatii , doamna Florica Bagdasar a infiintat la Bucuresti Centrul de higiena mintala cu sediul in str. Vasile Lascar 14, cu un program dupa un proiect american si a cerut decanului facultatii de psihologie, prof. dr. M. Ralea, trei studenti pentru a face practica in domeniul logopediei. Unul din cei trei studenti am fost eu si asa am descoperit minunata lume a logopediei. Institutul a fost repede desfiintat, sub acuzatia ca introdus in tara documente stiintifice americane. Ca urmare, facultatea de psihologie este integrata in istorie- filosofie, si abia dupa 11 ani se reinfiinteaza (dupa vechea programa) ca psihopedagogie speciala. Incepusera si timide preocupari in activitatea stiintifica privind tulburarile de voce, vorbire si limbaj impuse ca o necesitate reala cu diligente pentru infiintarea unui cabinet de neuropsihiatrie infantila la Spitalul Gr. Alexandrescu, singurul din tara unde se puteau adresa copiii cu probleme logopedice. Seful cabinetului, in persoana eminentului doctor Toncescu Nicolaie, alaturi de C. Calavrezo si psihologul Ela Almajan au format o minunata techipa interdisciplinara. Aici am invatat si eu problematica practicii logopedice. Deoarece functia de logoped nu era introdusa in statul de functii, m-am implicat personal in tratativele cu Directia Sanitara a municipiului Bucuresti, finalizate abia in 1957. In acelasi an s-a infiintat un cabinet de practica logopedica pentru cazurile copiilor cu malformatii congenitale labio-maxilo-palatale la Spitalul Coltea, precum si un curs despre functiile fonetice ale vorbirii si limbajului specifice rhinolaliei la facultatea de stomatologie. In 1960-1961 au luat fiinta prin ordinul nr.3450/1960 al ministrului invatamantului primele cabinete logopedice interscolare in Bucuresti si in unele centre regionale, care functionau pe lang scoli generale, scoli medii si gradinite. In 1964 se infiinteaza din initiative personale clasa pentru copii alalici, condusa de d-na Stanica Cornelia, la centrul experimental de logopedie de pe langa scoala bulgara din Bucuresti, condusa de prof.dr. C. Paunescu. Acest centru avea in schema specialisti din domenii conexe logopediei, care asigurau examinarea si terapia complexa si completa copilului logopat. De asemeni a inceput sa functioneze in cadrul spitalului de neuropsihiatrie la sectia pentru copii cabinetul de logopedie condus de dr.psih. Sen Alexandru. Desi exista un Institut de Stiinte Pedagogice si se inregistrau cercetari de logopedie, pedagogie si defectologie, locul si rolul logopedului practician nu se clarificau, domeniul fiind revendicat atat de ministerul sanatatii cat si de ministerul invatamantului. In timp ce pregatirea si activitatea logopedului nu se clarifica, crestea presiunea numarului copiilor care aveau nevoie de acesta. Rezultatele politicii in domeniul serviciilor publice pentru persoanele cu nevoi speciale din sanatate si invatamant s-au vazut la adevarata lor dimensiune dupa decembrie 1989. In iunie 1990 a luat fiinta Asociatia Logopezilor din Romania, care prin relatiile personale cu specialisti din strainatate, cu asociatii din domenii adiacente au ridicat nivelul de pregatire al logopedului, dar locul si statutul sau intre ceilalti specialisti din domeniul socio-uman nu s-a clarificat. Mutati dintr-o structura in alta, cu posturile desfiintate in clinicile de neurochirurgie si neurologie, cu conducerea sau subordonarea schimbate de trei ori pana cum in unitatiile de invatamant, logopezii au o ocupatie, dar nu o profesie. Insuficienti ca numar si in concurenta neloiala cu practicieni fara calificarea profesionala necesara, ei trebuie sa faca fata unui numar in crestere alarmanta pe toate tipurile de logopatii, mai ales cele grave si asociate. Toata lumea a auzit de copii autisti - dar nimeni nu a auzit ca fara un logoped terapia acestuia nu se poate incheia; nu se stie ca in acest moment afazicii nu mai au un afaziolog calificat caruia sa i se adreseze in Romania; nu se stie ca nu mai avem logopezi specializati in alalie si apartinatorii acestor copii nu au cui sa se adreseze; la fel pentru dizartrie; la fel pentru dislexie si discalculie; la fel pentru debilitatea mentala care prin stimulare poate fi adusa in limitele normalului; putina lume cunoaste situatia copiilor cu malformatii congenitale ale aparatului fonator, si mai putina lume stie ca logopezii care ar trebui sa se ocupe de ei se apropie de pensionare si altii nu se formeaza;

putina lume stie ca din scolile speciale au fost orientati catre invatamantul de masa un procent insemnat de copii cu dizabilitati senzoriale si mentale considerate usoare, dar nimeni nu stie ca numarul logopezilor din centrele logopedice interscolare a crescut extrem de putin ca sa faca fata acestui val masiv de cazuri redirijate. Nimeni nu stie ca in mediul rural nu s-a auzit de logopedie, dupa cum nici in localitatile urbane mici. In conditiile in care ar trebui sa se asigure sanse egale la educatie si realizare profesionala si sociala pentru toti copiii, aceste drept nu poate fi accesat deoarece nu exista specialistii care sa-i dea viata. Nici persoanele adulte cu nevoi speciale nu au beneficiul specialistului logoped. Nici segmentul social de preventie si educatie precoce nu este prezent in societatea noastra. Logopedia se afla acum, din punct de vedere juridic, sub linia de orizont a reglementarilor legislative. In toate tarile din Uniunea Europeana exista profesiunea de logoped pentru ca exista facultatile unde ei se formeaza si se specializeaza si pentru ca exista legi ce le reglementeaza activitatea . Daca luam in considerare nivelul si gravitatea cazuisticii logopatice, timpul nu mai are rabdare: o decizie trebuie luata. Va invitam sa va ganditi la toate persoanele care au nevoie de logopezi si care nu sunt doar cei cu nevoi speciale - si fiti de partea lor: sprijiniti acest proiect, deoarece astfel se va deschide drumul unei asistente sigure si calificate pentru ei, le oferiti sansa unei reale si maxime recuperari si dezvoltari personale, ceea ce le ofera sansa unei reale integrari in viata sociala! PRESEDINTE DE ONOARE ALR Logoped. dr. psih. TOMESCU MARGARETA

Motto: Cercati tote, si ce e mai bunu alegeti! Basiliu Petri, 1872 LOGOPEDIAINROMANIA
Inceputurile logopediei in tara noastra sunt legate de nevoile practice de a rezolva problemele vocii in profesiunile de actor si interpret de opera, dar si ale familiilor cu copii cu probleme senzoriale; terapeutii erau persoane mai mult cu bunavointa decat cu pregatire profesionala. La 1828, la Dumbraveni, cu particulari, si la Focsani, din 1865 cu primul asezamant organizat pentru senzoriali, Romania se inscrie in cursul vremii pe linia logopediei aplicate. In Bucuresti, la 1883 se infiinteaza asezamantul pentru deficientii senzoriali de auz, asezamant care devine apoi azilul lena Doamna. Dar inca de la trecerea la scrierea latina, invatatorii si mentorii lor au descoperit si practicat principii care au devenit temelia interventiei logopedice de astazi, incepand cu necesitatea dezvoltarii auzului fonematic, cu elaborarea orientarii spatiale, a pozitiei lucrurilor in spatiu, cu elementele pregrafice si mai ales cu fonatia clara, mergand pana la a indica pozitia buzelor si folosirea suflului de aer in emiterea si articularea lor. Lucrari ca: Scriptologia seau modulu de a invetia cetitulu scriendu- Petre Basiliu, 1872, Calauza invatatorului pentru a introduce pe copilul nou venit la scoala in citire si scriere- Gillorteanu Paun, 1889, Povatuitor spre intrebuintarea tabelelor de parete pentru scris-citit - Boeriu Gheorghe si Codrea Gheorghe, 1892, Instructiunea metodei sunetelor vii a lui I. Gabel- Vuia Iuliu, 1906, Dictiunea in scoala - Livescu Ioan, 1911, Cateva cuvinte despre orbi - Tasu Ion, 1913, Pedagogia medicala Butureanu Constantin, 1920, In lumea in care nu se vede si nu se aude- Rusceac Dimitrie, 1925, etc. dovedesc conectarea intelectualilor nostri la fluxul ideatic al continentului european si un deosebit simt al vorbirii si comunicarii ca instrument catre cugetare si dezvoltare a personalitatii. Aceasta nota defineste logopedia practica si astazi in tara noastra, si este abordarea cea mai completa a personalitatii umane, trasatura construita in timp si definitorie pentru prezent prin comparatie. Ca urmare, era firesc ca in 1919, la Cluj, apoi in alte centre sa se infiinteze la universitatile de literefilosofie cate o catedra de specialitate. In paralel cu dezvoltarea abordarii universitare, incepand cu 1924 se organizeaza invatamantul special pentru senzoriali, intai sub forma unor clase speciale in scolile de masa, apoi ca scoli separate. In 1934, tot la Cluj, se pune pentru prima data problema infiintarii unei catedre de logopedie, in cadrul facultatii de medicina, cu scopul de a se pregati specialisti care sa se ocupe de patologia vocii, vorbirii si comunicarii la copii si adulti. Catedrele au ramas insa la litere si filosofie, iar atunci cand literele s-au despartit de filosofie, s-au transformat in sectii de defectologie/psihopedagogie speciala in cadrul facultatilor de filosofie, separat de psihologie. Intre institutiile medicale si universitare, domeniul a ramas disputat si pana la urma abandonat.

Rezultatul: nu exista facultatea/sectia de logopedie. Deci logopedul nu se formeaza in cadrul universitar, ci dupa aceea cu exceptia celor care lucreaza cu logopatii senzoriali si mentali. De la infiintarea catedrelor si apoi a sectiilor de defectologie/psihopedagogie speciala, absolventii acestora au devenit prima resursa de logopezi pentru invatamantul special, pentru invatamantul integrat de masa, pentru policlinici si clinicile/sectiile de neurologie si neurochirurgie. In timp, formarea logopezilor specialisti nu numai ca a ramas mult in urma necesitatilor vietii, dar nici nu a mai avut loc. Din aceasta cauza, posturile din clinici si policlinici au inceput sa dispara, iar posturile din invatamant au ramas sub necesar. S-a ajuns la situatia ca nu mai exista afaziologi, logopezi pentru alalici, logopezi pentru autisti, se reduce numarul logopezilor audiologi, precum si al celor care lucreaza cu persoanele cu malformatii congenitale, etc. Aceasta situatie este dezavantajoasa in primul rand pentru persoana cu nevoi speciale, deoarece cazuistica a devenit cu fiecare deceniu mai complicata si complexa, si logopezii, asa cum sunt pregatiti astazi, nu pot acoperi tot spectrul logopatiilor pe care trebuie sa le rezolve. Facultatea de psihopedagogie speciala pregateste in principal cadre didactice pentru invatamantul special si pentru centrele logopedice, dar activitatea logopedica nu incapenumai in aceste doua sisteme de organizare. Si sa amintim ca in sistemul medical nu se mai stie exact ce este cu posturile, caci nu a avut cine sa le mai ocupe, dupa pensionarea specialistilor. Cumuland realitatea ca sunt foarte putini specialisti (aproximativ 520 data incerta) cu cererea imensa din viata reala, rezultatul a fost ca o multime de persoane ofera servicii de terapie logopedica, fara sa aiba pregatirea universitara necesara si nici practica asistata. Efectul este deprofesionalizarea meseriei de logoped, demolarea imaginii logopedului si nesolutionarea problemelor persoanelor cu nevoi speciale precum si a celorlalte care au nevoie de logoped fara sa faca parte din aceasta categorie. Asociatia Logopezilor din Romania-ALR, in fata acestei situatii, si-a asumat cautarea si propunerea solutiei care sa o rezolve: reglementarea prin lege a profesiunii de logoped, in interesul si beneficiul persoanelor cu nevoi speciale. PRESEDINTE ALR Logoped, Ene Cornelia

ASOCIATIALOGOPEZILORDINROMANIA SCURTISTORIC
Asociatia Logopezilor din Romania s-a constituit la initiativa unui grup de 22 de specialisti in domeniul recuperarii tulburarilor de voce, vorbire si limbaj, in scopul de a reuni intr-o organizatie profesionala nonguvernamentala si apolitica pe toti cei care conlucreaza in recuperarea persoanelor cu handicap de comunicare. Primeste personalitate juridica prin sentinta civila nr. 1860 din 06.07.1990. Asociatia isi propunea ca prin eforturile comune ale tuturor membrilor sai care sunt implicati in ingrijirea copilului cu nevoi speciale sa constituie o activitate concertata in care toti specialistii psihologi, logopezi, medici, sa coopereze in spirit de echipa pentru atingerea obiectivului comun in colaborarea cu familia. Programul mondial de actiune privind persoanele cu handicap, prin rezolutia 37 a Adunarii Generale a ONU din 03.07.1982, are ca obiective promovarea unor masuri eficiente pentru prevenirea si tratarea handicapului, reabilitarea si realizarea participarii persoanelor cu un anumit grad de handicap la viata sociala cu sanse egale cu consemenii lor. ALR are ca scop asigurarea informarii privind manifestarile stiintifice la nivel national si interna tional; sa organizeze sesiuni de referate si comunicari, seminarii, simpozioane, conferinte si congrese nationale si internationale, schimburi de experient, editarea unei reviste, recenzii, procurare de carti si reviste de specialitate. Rolul Asociatiei a fost pana acum de formator, de constituire de programe, cursuri de informare speciala de a asigura schimburi de experienta, practica asistata, etc, intr-un cuvant, a ridicat gradul de pregatire profesionala al celor ce lucreaza cu persoanele cu nevoi speciale. Colaborarea cu celelalte ONG -uri si institutii a fost in atentia permanenta a Asociatiei: Asociatia pentru copii cu handicap psihic Liga Romana pentru sanatatea mentala, Centrul de abilitare Speranta din Timisoara, Caminul pentru copiii autisti dr. Urziceanu Rodica, gradinita pentru hipoacuzici Ciubotica cucului, Institutul pentru copil si familie sub egida edicines du monde, Institutul pentru ocrotirea mamei si copilului precum si participarea la manifestari organizate in strainatate - sunt doar cateva

exemple la acest capitol. Adunarile Generale ALR au prezentat rapoarte de activitate si programele de perspectiva tinand evidenta participarii membrilor sai, din care a rezultat interesul celor ce participau la cursuri de a se forma/perfectiona in domeniul logopediei. Asociatia a editat revista Logos, care a ajuns la nr. 20, si a fost distribuita gratuit pentru participarea activa la viata Asociatiei. Este prezenta si in biblioteci. A fost stimulata munca de cercetare prin crearea cadrului de a prezenta de comunicari si publicatii. S-a oferit mentorat gratuit. Permanentele schimburi la care a fost supus domeniul logopediei a facut imposibila consolidarea si dezvoltarea Asociatiei si pe alte obiective propuse initial, iar diminuarea numarului profesionistilor prin desfiintarea posturilor a creat mari dificultati de a ne dezvolta. Efectul asupra profesiei este dezastruos, deoarece golul creat de disparitia profesionistilor a fost invadat de persoane care isi atribuie o pregatire pe care nu o au, oferind servicii fara acoperire. Impostura este la ea acasa demo land imaginea sociala a profesiei. Proiecte de marime nationala nu se pot desfasura pe un teritoriu profesional in permanenta modificare si restringere din toate punctele de vedere si in conditii de dizolvare a acestei munci specializate. Fata de cresterea numarului de copii care prezinta tulburari de dezvoltare, de scaderea varstei la care se produc accidentele vasculare cerebrale, de cresterea cazurilor patologice care au printre rezultate pierderi de voce, vorbire, comunicare, de descarcare a cazurilor usoare din institutii catre unitatile din comunitate si chiar catre comunitate impune reconsiderarea locului si rolului pe care trebuie sa-l aiba logopedul. Logopedia practica reprezinta prima resursa in demersul de recuperare si integrare a persoanei cu nevoi speciale, indiferent de varsta. Noi suntem constienti de rolul nostru si de responsabilitatile ce ne revin. De aceea, prin modificarile statutare si prin prezentul demers, dorim sa asiguram permanenta serviciilor logopedice catre concetatenii nostri, ca prin munca noastra de inalta calificare sa jutam ca numarul persoanelor cu nevoi speciale recuperate si reintegrate in viata sociala sa fie din ce in ce mai mare, iar costurile sociale sa fie din ce in ce mai mici. PRESEDINTE DE ONOARE ALR MEMBRU FONDATOR Logoped, dr. psih.MARGARETA TOMESCU

ASOCIAIA LOGOPEZILOR din ROMANIA (cronologia activitatilor) *1992: Bucureti, Seminarul Naional de Logopedie, cu participare internaional cu tema Handicapul de limbaj la copil *1993: Iai, Seminarul National de Logopedie, cu tema: tiologia logopatiilor; *1994: Timioara, Seminarul Naional de Logopedie, cu participare international, cu tema 'Tendine actuale n teoria i practica logopedic *1995: Bucureti, Curs de perfecionare Rhinolalia; *1996: Bucureti, Curs de perfecionare cu tema Alalia; *1996: Bucureti, Curs de perfecionare cu tema Logonevroza; *1996: Timioara - Bucureti, Seminar Naional cu tema Tulburarile de auz la copil; *1996: Bucuresti: Sesiunea de comunicri naionale cu participare internationala timularea timpurie a copilului cu cerine speciale; *1996: Schimb de experient tematic etodologia logopedica; *1996: Bucureti: Masa rotunda ALR - GRLA, cu tema Sugestii de cercetare referitoare la limba romana; *1996: Bucureti: Cursuri de perfecionare: - Tehnica relaxrii n terapia logopedic i xamenul psihologic la varsta prescolar i preadolescent; *1997: Iai, Seminarul International de logopedie cu tema: Abordarea conceptului de interdisciplinaritate n terapia logopedic; *1998: Iai-Bucureti , cursul de perfecionare Dislexia; *1998: Bucureti, cursul Actualiti n evaluarea i terapia logopedica; *1998: Cluj, Simpozionul cu participare internationala Auzul fonematic, concept i metodologie *1998 - 2000, Bucureti, Curs de perfecionare cu programa pentru tinerii logopezi;

*2000-2009 Cursuri anuale de perfecionare i mentorat pentru noii tineri intrai n domeniul terapiei logopedice *editarea revistei Logos *colaborari cu alte organizaii *mese rotunde cu cadrele didactice din nvatamantul de masa. Din 2009 pana in prezent, Asociatia Logopezilor din Romania-ALR: *a functionat in baza parteneriatului cu Scoala Centrala din Bucuresti, orgnizand cursuri de perfectionare si intalnirea cu specialisti din domeniul ortodontiei, psihologiei, lingvisticii; *a oferit cursuri de logopedie practica in cadrul AITA Bucuresti si Psihosomatica din Constanta; *a deschis un site propriu, logopezi.ro; *a participat la activitati ale ONG-urilor din comunitate cum ar fi Don Orione(Voluntari); *a organizat in parteneriat cu Audiosofia un curs (teorie si practica) pentru implantul cohlear; *membrii sai au participat la cursuri organizate de alte NG-uri; *a continuat editarea revistei Logos; *a asigurat elaborarea proiectului de lege privind reglementarea profesiunii de logoped. PROIECTE PE TERMEN MEDIU I LUNG Potrivit Statutului i Hotrarilor Adunrilor Generale din noiembrie 2009, ASOCIAIA LOGOPEZILOR din ROMANIA i-a asumat realizarea urmatoarelor obiective : *promovarea Legii privind reglementarea profesiunii de logoped *organizarea Centrului Naional LOGOS, conform statutului ALR *deplasarea ateniei ctre prevenia manifestarilor logopatice prin servicii specializate; *extinderea serviciilor de specialitate/de sprijin ctre persoanele adulte cu nevoi speciale; *organizarea serviciilor de sprijin pentru aparintorii persoanelor cu nevoi speciale; *organizarea i desfurarea cursurilor de formare n logopedie; *organizarea i desfurarea cursurilor de formare continua n logopedie; *organizare i desfurarea cursurilor de specializare n logopedie; *organizarea i desfurarea cercetrii tiintifice n domeniu, pentru: cunoaterea caracteristicilor fenomenului logopedic n Romania; *elaborarea de proiecte de acte normative necesare mbuntirii activitaii logopedice pentru o mai bun i eficient protecie logopedic a persoanelor cu nevoi speciale; *proiectarea de aparate, materiale i suport de lucru n terapia logopedica; standardizarea documentelor de lucru n logopedie, elaborarea de jocuri pentru stimularea dezvoltarii armonioase a copiilor de toate vrstele i colaborarea cu producatorii de profil pentru diseminarea lor; *conectarea logopediei romanesti la nivelul i calitatea serviciilor logopedice din Uniunea Europeana, prin atingerea standardelor europene; *crearea de programe de colaborare i aplicarea lor n relaiile cu organismele internationale din domeniu; *crearea cadrului institutional de colaborare ntre ALR i celelalte organisme de stat i private privind mbuntirea serviciilor adresate persoanelor cu nevoi speciale; *programe privind abilitatile viitorilor prini de a observa i evalua corecta dezvoltare a propriilor copii, n educarea adresabilitatii corecte atunci cnd apar abateri de la dezvoltarea tipica; *programe de dezvoltare a abilitii cadrelor didactice de a lucra cu copii cu nevoi speciale; *organizarea de ntalniri tiintifice. *aderarea la CPLOL, confederatie a logopezilor din Europa, si in care numai Romania si Ungaria nu sunt membre. Iata datele principale despre CPLOL, traduse din documentele sale: Tarile membre si denumirea profesiunii de logoped in acestea sunt: Austria - diplomierter/e, logopade/in Belgia - logoped/logopedist Bulgaria - logoped/logopedist Cipru - logopathologon/logotherapeuton Danemarca - talepaedagog/logopaed/audiologopaed Elvetia - logopedist/diplomierter/e logoppade/in Estonia - logopeed Finlanda - puheterapeutti/talterapeut Franta - orthophoniste Germania - logopade/in

Grecia - logopedikos/logopathologos/logotherapeftis Italia - logopedista Irlanda - speech and language therapist Letonia - skolotais logopeds and audiologopeds Lituania - logopedica Luxemburg - orthophoniste Malta - speech-language pathologist/speech therapist Norvegia - logoped Tarile de Jos - logopedist Polonia - logoped Portugalia - terapeuta da fala Republica Ceha - logoped Regatul Unit al Marii Britanii - speech and language therapist Slovacia - logoped Slovenia - profesor defektolog za osebe z motnjami sluha in govora Spania - logopeda Suedia - logoped In Europa, dupa cum se constata, termenii cu care se denumeste profesionistul sunt: ortofonistlogoped-terpeut al limbajului. Acesti trei termeni acoper acelai concept n toate rile, cu mici diferene n fiecare ar reflectate n domeniile de competen sau practic profesional. Logopedul este preocupat de comunicare i limbaj, i trateaz toate tulburrile de vorbire, voce i comunicarea scris , indiferent de etiologie, la copii, adolesceni, aduli i vrstnici. Logopedul este responsabil cu prevenirea , evaluarea, tratamentul i studiul tiinific al comunicrii umane ia tulburrilor asociate. n acest context, comunicarea cuprinde toate aceste procese asociate cu nelegerea i producerea limbajului vorbit i scris, precum i forme adecvate de comunicare nonverbal. Logopezii din Europa ofer tratament n urmtoarele domenii: - Tulburri de articulare - Tulburri de vorbire - Tulburri de voce (cu o cauza functionala, ca urmare a unui traumatism sau organice, de dezvoltare sau dobndite) - Tulburri limba vorbita - Tulburri n scris a limbii (dislexie, dysorthographia, disgrafia) - Tulburri ce afecteaz raionamentul matematice si logic - Educaie timpurie i tratamentul pentru o varietate de handicap la copii mici - lecturii de pe buze la persoanele cu deficiente de auz, educarea copiilor surzi s vorbeasc, i terapia limbajului pentru persoanele cu deficiene de auz - Tratamentul afaziei i corectarea vorbirii n alte tulburari de limbaj, cu origine neurologic, i tulburari de deglutiie - Terapie pentru tulburrile care afecteaz trompa lui Eustachio - Meninerea comunicarii pentru persoanele cu tulburri cerebrale asociate odata cu mbtrnirea. Din ce n ce mai mult, terapeuii vorbirii i ai limbajului sunt implicai n activitatea de prevenire (in domeniul sntii i promovarea sntii) i n screening (depistare precoce pentru tulburari de limbaj la copii). Prin munca lor, terapeuii vorbirii i ai limbajului ajut oamenii s se ntoarc la educaie, viaa profesional, social i cultural. Ei sunt, de asemenea, implicai in ameliorarea si chiar vindecarea tulburarilor care apar la populaia adult i la persoanele n varsta, i n domeniul analfabetismului (prin domeniile lor specifice de competen). Ei colaboreaz cu medicii pacientului, cu familia acestuia i colecteaz date educaionale, de munc sau date sociale. Ei realizeaz urmatoarele : o evaluare preliminar, examinarea i evaluarea tulburrilor observate, identific, pe ct posibil, cauza lor: face diagnoza i prognoza cazului depistat si decid ulterior dac tratamentul este necesar. Utilizarea terapiei individuale sau de grup de catre logopezi se bazeaz pe experiena lor terapeutica s foloseasc tehnici, care vor permite tuturor clienilor maximizarea potenialul lor verbal sau nonverbal de comunicare.

Practica profesional in Europa Terapeutii-logopezi din Europa pot practica n diferite sectoare, n funcie de anumite condiii socioeconomice n propria lor ar: - n sectorul sntii, n special n: spitale, centre terapeutice i de reabilitare medicale speciale; - n instituiile de nvmnt; - centre speciale pentru copii cu dizabiliti (surzi i deficieni de auz, persoane cu dizabiliti motorii, nevztori i cu dizabilitati de invatare; - uniti de psihiatrie pentru copii; - case de copii. Practica privata are loc de asemeni in sectorul educatiei, in unitati speciale, in domeniul prevenirii (servicii speciale de prevenire si de screening pentru probleme sociale si de sanatate) si in zona de combatere a analfabetismului. Istoria profesiei in Europa Logopedia, ca domeniu al tiinelor comunicrii i tulburrilor st la intersecia dintre lingvistic, psihologie si medicina. Evolutia sa a fost influenat de tendinele din aceste discipline de-a lungul timpului (Sonninen & Damst, 1971). Din formarea profesionitilor care lucreaz n tiinele comunicrii i tulburrilor s-au dezvoltat diferite puncte de plecare i n diferite contexte filosofice n diferite ri. Filozofia i paradigma de formare i practic este un element important n abordarea terminologic care a fost adoptat. Termenii i conceptele in care noi nvm, determina forma noastra de dezvoltare profesional si identitatea noastr profesional, astfel c sistemele terminologiei specifice reflect formarea profesionala (Kjaer, 2005). Noi acceptam termenii care au fost utilizati n timpul nostru de formare i nu identificam aceti termeni ca o posibil surs cu privire la orice problem (Hewitt, citat la Johnson,1968). Terminologia este, de asemenea, influenat de bunstarea social i diverse sisteme private de asigurri n rile n curs de dezvoltare (Patterson,2005). Evoluia diferit a profesiei, filosofia de formare, precum i practica dominant de paradigme n cadrul i ntre ri au fost factorii majori care contribuie la variabilitatea n terminologia din domeniul tiinelor comunicrii i tulburrii. Cu toate acestea, Goldstein a fost preocupat de faptul c lipsa de autodefinire a nsemnat c definirea profesiei noastre a fost efectuat de ctre alii, cum ar fi personalul medical sau administrativ. In ultimele doua decenii, s-au facut eforturi colective pentru clarificarea domeniului logopediei, a limbajului comun de comunicare stiintifica interprofesionala si intraprofesionala, de stabilire a procedurilor si tehnicilor de interventie, de stabilire a competentelor si standardelor in logopedie, de organizare legislativa si profesionala. Logopedia este recunoscuta ca stiinta, recunoscuta ca profesie si practica liberala, reglementata la nivel universitar si juridic, terapeutii-logopezi fiind organizati in asociatii profesionale, atat pe plan european, cat si international. Procesul acesta continua si pe plan mondial, deoarece se cristalizeaza in puternice organizatii continentale (Europa, America de Nord, America de Sud, Africa de Sud-Est, Australia, Japonia), dar si la nivel planetar Asociatia Internationala a Logopezilor si Foniatrilor.

Concluziile studiilor, lucrarilor de cercetare, evaluarilor statistice privind necesitatea prezentului proiect
Concluziile studiilor si lucrarilor de cercetare. Din 1934, de cand s-a solicitat, pentru prima data, infiintarea unei catedre de logopedie la Cluj, subiectul privind infiintarea unei facultati/sectii de logopedie a ramas suspendat intre medicina si litere/filosofie/psihopedagogia speciala pana astazi. Asa cum in TRATATUL DE LOGOPEDIE domnul prof.dr.Emil Verza subliniaza, in prezent, sfera logopediei se extinde asupra tuturor tulburarilor de limbaj, inclusiv a celor de voce, ca si asupra

studiului comunicarii in cadrul relatiilor comportamentelor adaptabile (p.27).

interumane

pentru

dezvoltarea

personalitatii

si

Pregatirea specialistilor care sa intervina in terapia logopedica este departe de dezvoltarea logopediei ca stiinta, aceasta fiind atestata inca de la jumatatea secolului trecut. In Romania, nevoia practica de logopezi a fost suplinita prin diverse acte normative,care au tratat rezolvarea problemei fragmentar, in fiecare zona a tarii altfel, in fiecare etapa altfel. Neexistand o facultate/sectie de sine statatoare, au devenit logopezi absolventii facultatilor de psihopedagogie speciala, pedagogie, psihologie, romana, filosofie, sociologie, etc. Ei nu au beneficiat de pregatire postuniversitara in domeniul logopediei, iar formarea practica a fost limitata din diverse cauze obiective. Situatia este valabila atat pentru cei care au lucrat in sanatate, cat si pentru cei din sistemul de invatamant. In centrele universitare fiecare catedra, fiecare facultate, se straduieste sa-si pastreze status quo-ul. La nivelul national, nu exista o viziune, un program, o politica educationala unitara si coerenta in domeniul logopediei. Singurii care au avut un mediu de formare stabil, cu reguli clare si ferme au fost specialistii din defectologie/psihopedagogie speciala (deficientele senzoriale si mentale), pentru ca,aici, deja sistemul avea vechime, norme, experienta si respect din partea celorlalti, fiind sub patronajul universitar al facultatilor de psihopedagogie speciala/defectologie. Dar probleme logopedice nu au doar persoanele cu deficiente senzoriale si mentale, spectrul este mult mai larg: pornind de la necesitatea preventiei (asigurarii bunei dezvoltari a copilului inca din primele luni de viata), trecand prin populatia prescolara si scolara (unde apar o multitudine de probleme de vorbire, de invatare, de citit, scris si socotit) si continuand cu adultii (care ei insisi sunt expusi aparitiei unui intreg inventar de deficiente/dificultati de voce, vorbire, limbaj,comunicare dobandite in diferite moduri), practic orice persoana este expusa si poate avea nevoie de un logoped intr-un moment al vietii sau altul. De aceea, in CPLOL (Comitetul Permanent de Legatura a Ortofonistilor si Logopezilor Uniunii Europene), aprecierea statistica a ariei de interventie a logopedului se calculeaza la intreaga populatie a tarii, si nu la o populatie restransa la intervalul intre 5-10 ani, ca la noi, la care se mai adauga si segmentul persoanelor din invatamantul special si conex. Dupa 1990, lipsa specialistilor in domeniul logopediei a determinat legiuitorul sa incerce sa ia logopezii din centrele logopedice interscolare si sa-i distribuie in structuri nou infiintate, cum a fost de exemplu Secretariatul de Stat pentru Handicapati. Logopezii apareau ca prima resursa umana in aplicarea legii. Atunci cnd se iau astfel de hotrri, decidenii intreaba pe cei care lucreaz n domeniu: - ce este logopedia? - cu ce se ocupa logopezii? - unde se pregatesc logopezii? - unde este nevoie de ei? - pentru cine avem nevoie de logopezi? Cadrele universitare nu s-au hotaratsa transeze asupra soluiei acestei situaii: singura realizare este masteratul n logopedie, care ns din punct de vedere al nevoilor practice nu rezolva problema formarii pentru toate tipurile de logopatii: ca si facultatea de psihopedagogie speciala, asigura practica doar in scolile speciale si in cazuri speciale in sectiile de neurochirurgie. Concluzia 1. Suntem singura tara din Uniunea Europeana fara un sistem institutional de formare profesionala in logopedie, respectiv facultate/sectie de logopedie. (Dupa cum nu facem

parte nici din Asociatia Internaional a Logopezilor i Foniatrilor).

Concluzia 2. In timp ce in celelalte tari din Uniunea Europeana, logopedia este o profesiune, la noi in tara este doar o ocupatie. Ea este cuprinsa in COR, la pozitia 234002 logoped si la pozitia 322902 instructor logoped, dar nu este descrisa si nu are cod in CAEN. Aceste lucru impiedica specialistii logopezi sa participe la viata comunitatii oferind alternative terapeutice beneficiarului, in afara sistemului medical sau de invatamant.

Si ca si cum nu ar fi suficient de faramitat acest domeniu, nu exista preocupari pentru formarea

practica in terapia logopatiilor clasice cum ar fi cele ale vocii, sau ale glutitiei, sau ale despicaturilor congenitale precum si mentinerea in plan teoretic fata de ADHA, ADD, sindrom Down, Sindrom Turner, autism, implant cohlear, etc. Din ce in ce mai multi autori se rezuma la definirea psihopedagogiei speciale (stiinta de sinteza, care utilizeaza informatii din medicina, psihologie, pedagogie, sociologie, stiinte juridice pentru a studia legitatile dezvoltarii, educatiei si instruirii copiilor deficienti senzoriali si mental) ca fiind distincta de logopedie (ceea ce este adevarat). Autorii din acest domeniu prefera sa ramana in arealul restans al preocuparilor legate de copiii cu deficiente senzoriale si mentale; si atunci: - cine se ocupa de copiii care au deficiente de alta natura decat senzoriala sau mentala? - cine se ocupa de persoanele deficiente care nu mai sunt copii? - cine pregateste personalul calificat care sa se ocupe de adultii deficienti? - cine se ocupa de preventie si interventie timpurie? Concluzia 3. In tara noastra nu sunt pregatiti specialisti care sa se ocupe de copiii care nu sunt incadrati intr-o unitate de invatamant special - dar au logopatii, unele chiar complexe si grave. Mai mult, exista si copii cu logopatii pentru care nu se pregatesc specialisti: cei care au tulburari de voce, de vorbire si toate tipurile de tulburari secundare celor somatice, precum si cei care sunt protezati, despre care se invata la cursuri dar atat: nu se face practica pentru aceasta cazuistica si nu se fac specializari. Concluzia 4. Nici drepturile copiilor la sanse egale la educatie nu beneficiaza de conditiile de a fi realizate efectiv. Istoria noastra de pana acum arata ca, desi se practica ocupatia de logoped de aproape 200 de ani, ca profesie nu a reusit sa se afirme. Logopedul a ramas intre doua lumi, iar logopedia, ca stiinta interdisciplinara, nu a avut pledanti in agora. Cat timp presiunea nu a fost prea mare, munca noastra nu a parut atat de importanta. Acum insa este nevoie de o clarificare .Daca din partea familiilor - care fac eforturi disperate prin ONG-uri de a compensa lipsa de specialisti aducandu-i din afara sau aducand metode de interventie/terapie - glasul este prea firav, poate ca adaugandu-l si pe al nostru, ca practicieni , si nu ca teoreticieni, impreuna vom fi auziti. In mediul rural prezenta logopedului este practic inexistent. Concluzia 5. Toate persoanele cu nevoi speciale, indiferent de varsta, au dreptul la serviciile profesionale ale specialistilor logopezi. Este de notorietate ca pentru tinerii si adultii cu nevoi speciale doar apartinatorii s-au straduit ca, prin organizare si asociare, sa ofere acestora un minim de confort si stare de bine in situatia in care se afla. Fara sa beneficieze de asistenta si consiliere logopedica, pentru ca pe acest segment de varsta nu sunt formati logopezi. Concluzia 6. Exista un numar impresionant de lucrari in domeniu si in fiecare saptamana apar noi lucrari. Sunt insa mai putine lucrari de cercetare mai ales in ultimii 20 de ani. Fiecare specialitate isi are proprii promotori in cadrul deficientelor senzoriale. Exista reviste de specialitate, in principal, despre senzoriali. Dar nu cunosc in tara noastra sa se fi facut catagrafia logopatiilor. Nu cunosc investigatii la nivel national privind procentul logopatilor pe varste si diagnostice. Nu cunosc cercetari care sa arate evolutia logopatiilor noi practic necunoscute la noi si care acum sunt din ce in ce mai frecvente in viata noastra sociala: autismul, ADHD, ADD, sindromul Down, sindromul Turner, dislexia, alalia, etc.

Pana cand universitarii nostri se vor hotara sa clarifice termenii, sa delimiteze ramurile psihopedagogiei speciale de celelalte domenii care s-au dezvoltat din ea, inclusiv fata de logopedie, logopezii ca practicieni au nevoie de un cadru de prestare a serviciilor in deplina legalitate. Si pentru ca nu exista disponibilitate din alte directii, ASOCIATIA LOGOPEZILOR DIN ROMANIA-ALR solicita

reglementarea prin lege a profesiunii si isi ofera competentele si resursele in scopul formarii si specializarii specialistilor din domeniu. Concluzia 7. In ce priveste datele statistice este o totala transparenta in ce priveste CPLOL si o totala opacitate in ce priveste Romania . In Uniunea Europeana numarul logopezilor difera de la o tara la alta; cel mai mare numar de logopezi il are Belgia, cu un logoped la 2.567 de locuitori, Portugalia avand cel mai mic numar - doar un logoped la 15.845 de locuitori; Daca luam in calcul cele 412 cabinete logopedice raportate ca dotate, putem presupune ca sunt cel putin tot atatia logopezi in invatamantul special integrat in invatamantulgeneral. La acest numar adaugam cel putin 120 de logopezi, cate unul pentru cele 120 de cabinete logopedice din cele 106 unitati speciale si atunci totalul ar fi de cel putin 532, sa rotunjim la 550 in invatamant, si sa mai adaugam 50 de logopezi in sistemul de sanatate. Ar rezulta aproximativ 1 logoped la 34.000 de locuitori! Si sa nu uitam ca in mediul rural nu sunt de loc!... Nici in medicina, logopezii nu mai figureaza in statisticile publicate de Institutul National de Statistica; exista in Centralizatorul la nivel national al posturilor vacante din sanatate pe 2010, 637 posturi intre care sunt si de logopezi, dar nediferentiate de posturile de sociologi, profesori CFM, kinetoterapeuti, asistenti sociali; nu se poate partaja numarul posturilor de logopezi decelelalte posturi vacante,fara a se putea afla numarul de logopezi care mai sunt in sistemul de sanatate; Concluzia 8. Nu exista la Institutul National de Statistica date privind numarul logopatilor din tara; tari ca Anglia, Danemarca, SUA nu se sfiesc sa publice datele privind procentele de logopati : 20%, 13%, respectiv 12%; De altfel, toti profesorii logopezi din centrele logopedice interscolare, (numite in judete in mod diferit, desi sunt aceeasi institutie: cabinete de asistenta psihopedagogica, cabinete de asistenta logopedica, cabinete de consiliere logopedica si in fine, centre logopedice interscolare) depun rapoarte cu date explicite despre copiii intre 5-10 ani depistati pe teren in toate unitatile de invatamant cu logopatii, dar si date explicite despre cati copii au luat in corectare si cati au recuperat; totusi aceste date nu sunt centralizate si daca sunt, nu sunt publice; Stim cati copii cu dizabilitati senzoriale sunt scolarizati acum: 16308, din care 63,7% sunt debili mintali, 8% deficienti de auz si restul procentelor pentru nevazatori si alte situatii, dar nu stim cat reprezinta ei din totalul populatiei de prescolari si scolari. In Romania, doi copii la o mie sunt surzi care necesita protezare/implant, spun specialistii de la Cochlear Australia (pentru ca la noi cele cateva clinici ORL nu cunosc decat datele din propria institutie) si cu acesti copii trebuie lucrat unu la unu; cine pregateste logopezii pentru acesti copii, stiindu-se ca proteza/implantul doar permite invatarea vocii si vorbirii, nu le si produce? Unde sunt calificati logopezii care sa faca aceste educari si reeducari de voce, vorbire, limbaj? Acesti copii nu sunt recuperati in invatamantul special si sunt doar 6-7 logopezi in tara pregatiti sa faca aceasta terapie.10% dislexici spun datele raportate la nivel mondial; in Romania nu stim cati sunt; cine se ocupa de ei? Asociatia parintilor cu copii dislexici. Tulburarile din spectrul autist sunt in crestere exploziva; in documente recente se vorbeste despre un caz la aproximativ o suta de nou-nascuti in SUA si Anglia; raportul scade in fiecare an; in Romania nu sunt date, dar se pare ca sunt deja inregistrati cu diagnosticul de autism 20.000 de copii in ultimii 10 ani; atentie! Nu toate cazurile sunt diagnosticate si luate in evidenta! Cei mai multi copii cu tulburari din spectrul autist primesc diagnosticul de retard in dezvoltare sau sunt trimisi inapoi acasa cu asigurarea ca isi vor reveni cu timpul. Este o epidemie de ADHD; in SUA se apreciaza ca o treime din copii se incadreaza in acest diagnostic si in fiecare saptamana se diagnosticheaza 15.000 de noi cazuri; in Romania nu se stie cati copii au acest diagnostic. Este in crestere semnificativa si cazuistica in afazie; din informatiile de care dispunem, ultimul afaziolog specialist s-a pensionat de curand la Iasi. Nici pe aceasta logopatie nu am gasit informatii. Concluzia 9. Nu cunoastem cifra persoanelor care practica logopedia in particular sau in cabinete

private sub diverse titulaturi, chiar si sub numele de cabinete de logopedie, desi nu profesia nu are cod in CAEN. Rezumat: informatii disparate, disipate, incomplete o dezordine totala. Cui foloseste? Concluzia 10. Asa cum arata datele statistice, ca expresie cantitativa a unei realitati faptice, ele pledeaza pentru recunoasterea profesiunii de logoped prin lege, in primul rand pentru persoanele cu nevoi speciale si in egala masura pentru persoanele care au logopatii fara sa fie persoane cu nevoi speciale - ce nu beneficiaza de asistenta logopedica calificata. Vidul legislativ privind profesia de logoped se rasfrange din toate punctele de vedere asupra celor in cauza, asupra apartinatorilor lor si in final asupra intregii comunitati. ARGUMENTE DE SUSTINERE A PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND REGLEMENTAREA PROFESIEI DE LOGOPED

1.

Nu exista facultate/sectie de logopedie, care sa pregateasca specialisti pentru gama actualelor cerinte; Asociatia Logopezilor a fost singurul cadru organizat in care acest lucru s-a facut, de la infiintarea ei, din 1990, oferind servicii pe care logopezii si solicitantii nu le-au gasit in alta parte. Formarea lor in continuare prin Asociatia profesionala ar degreva bugetul de costurile formarii acestor specialisti.

2.

Exista logopatii pentru care nu se pregatesc niciunde logopezi: afazicii (adultii care au suferit accidente vasculare cerebrale sau traumatisme craniene in urma carora limbajul/comunicarea au fost afectate) au nevoie de un logoped afaziolog; alalicii (copiii care nu pot emite si articula sunetele, care nu achizitioneaza vorbirea) au nevoie de un logoped specializat in alalie; dizartricii (copiii care emit sunetele dar nu le pot articula si organiza in limbaj , partial sau total) au nevoie de un logoped specialist in dizartrie; autistii (copiii care nu au contact cu realitatea obiectiva) au nevoie de un logoped; copiii cu retard in dezvoltarea generala, implicit a limbajului, au nevoie de un logoped specializat in stimulare; copiii cu malformatii congenitale ale aparatului fonoarticulator au nevoie de logoped specializat in formarea vocii, vorbirii si limbajului lor; apartinatorii adultilor cu nevoi speciale si adultii insisi au nevoie de logoped de sustinere; interventia timpurie nu se practica de loc in Romania; dislexia si discalculia nu sunt asistate de logopezi specializati, debilitatea mentala ar trebui sa beneficieze de stimulare mentala; sindromul Down de asemeni nu beneficiaza de asistenta logopedica specializata, si lista poate continua.Asociatia Logopezilor din Romania, ca Asociatie profesionala, ar rezolva aceasta problema in interes publlic si privat. 3. Este dreptul tuturor acestor persoane cu nevoi speciale sa beneficieze de terapie calificata.

4.

Actualele cabinete de logopedie din sistemul de invatamant si cele cateva cabinete de logopedie ramase in sistemul sanitar nu reusesc sa cuprinda toate solicitarile; majoritatea persoanelor care au nevoie de terapie logopedica nu ajung sa acceseze serviciile publice din diferite motive obiective: nu cunosc aceste servicii, sunt departe de locul unde ele se ofera, nu pot fi cuprinsi din cauza numarului mic de logopezi, nu exista logopezi specialisti si accepta orice oferta din partea unor persoane care nu sunt calificate sa presteze aceste servicii. 5. Asociatia Logopezilor din Romania-ALR ar asigura/califica un numar suficient de specialisti care sa acopere necesitatile de terapeuti pe tipuri de specialitati.

6.

In mediul rural, unde traieste aproape jumatate din populatia tarii nu exista de loc asistenta logopedica. Asociatia Logopezilor din Romania - ALR va oferi servicii calificate si in mediul rural.

7.

Cresterea gradului de cuprindere in terapia logopedica ar duce la scaderea delicventei juvenile, deoarece studiile au aratat un procent ridicat de tulburari din toata sfera comportamentala verbala a copiilor si adolescentilor faptuitori de acte anti-sociale (mai mult de jumatate).

8.

Orice persoana cu nevoi speciale ce beneficiaza de servicii calificate este o persoana care se recupereaza partial sau total, si iese din asistenta sociala, devenind o persoana sociala activa. 9. In loc sa fie consumatoare de resurse financiare, devin resurse pentru societate.

10.

Existenta cabinetelor private de logopedie ar decomprima presiunea pe asistenta logopedica oferita prin sistemul serviciilor publice, ar mari numarul persoanelor recuperate, integrand in viata publica persoane active si producatoare de bunuri si servicii, contribuabili si nu asistati.

11.

Activitatea logopedica din domeniul privat ar crea noi locuri de munca si ar deveni de asemeni o sursa de venituri la buget.

12.

Interventia si educatia timpurie ar preintampina evolutia cazurilor spre o forma grava, care sa necesite mai multe costuri si eforturi pentru familie si societate.

13.

In fine, prin reglementarea legislativa a profesiei de logoped, Romania s-ar alinia nivelului de servicii oferite persoanelor cu nevoi speciale existent in Uniunea Europeana, comunitate in care logopedul se formeaza la facultate si este specializat pe tipuri de logopatii, lucrand in echipa cu specialisti in functie de caz. CONCLUZIE Fiind o activitate cu cercetatori prolifici si cu un real trecut profesional ce urmeaza a fi valorificat, logopedia romaneasca are dreptul sa-si faca auzita propria voce in dialogul european si mondial al profesiunii, pentru prestigiul tarii noastre.

Presedinte ALR, Logoped Ene Cornelia

IMPACTUL REGLEMENTRII PROFESIEI DE LOGOPED Asa cum este gandit si realizat acest proiect, efectele aprobarii lui vor fi urmatoarele: - se vor forma specialistii care acum lipsesc in terapia logopedica: afaziologi, alalisti, audiologi in protezare si implant cohlear, logopezi recuperatori in malformatiile congenitale, in sindromul Down, in autism, in ADD, in ADHD, etc; - se va asigura un mecanism de formare continua profesionala si sustinere a calitatii serviciilor logopedice oferite prin eforturi proprii; - din punct de vedere juridic, nici una din actualele reglementari legislative nu necesita modificari, atat in domeniul invatamantului, cat si al sanatatii si al ministerului muncii; - toate consecintele adoptarii unei legi privind profesia de logoped ce se vor face sunt de natura actelor administrativea caror responsabilitate revine autoritatilor locale, respectiv unitatilor angajatoare ale ministerelor; - implementarea actului normativ nu necesita fonduri bugetare; - activitatea actualelor structuri universitare, de invatamant, de sanatate nu se modifica si nu se incarca cu sarcini suplimentare;

- domeniile universitare vor avea o sursa de date si teren de cercetare in stiintele implicate in actul profesional al logopedului si mai larg pentru stiinta logopediei; - unitatile de invatamant publice si private vor beneficia de logopezi bine pregatiti inca din momentul intrarii in sistem, conectati la un sistem de formare continua; - organizatiile nonguvernamentale vor beneficia de competentele reale ale logopezilor formati si recunoscuti de ALR ; - unitatile medicale publice si private vor avea in actele medicale conexe profesionisti autentici si eficienti, si, de asemenea, va fi asiguratnecesaul de specialisti in sectiile de neurologie, neurochirurgie, ORL, ortodontie; - comunitatea va fi mai mult antrenata prin comitetele de parinti care participa la actele decizionale ale structurilor ALR din teritoriu; - prin aparitia si dezvoltarea activitatii logopedice in formele de organizare privata, se va acoperi necesarul de terapeuti logopezi in toate comunitatile, inclusiv in mediul rural; - se vor crea noi locuri de munca de inalta calificare si de personal de intretinere; - vor crete veniturile la buget, deoarece activitatea va fi reglementata legal si impozitata potrivit legii; - fiecarepersoana beneficiara a tratamentului logopedic recuperata, aduce societatii beneficii materiale pe doua cai: o data prin reducerea cheltuielilor pentru persoanele cu nevoi speciale si a doua oara prin chiar fiinta recuperata care, integrandu-e deplin in societate, devine din asistat social un cetatean util societatii.

Presedinte ALR, logoped Ene Cornelia