Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ro Numar PDF Noiembrie 2012 118

Ro Numar PDF Noiembrie 2012 118

Ratings: (0)|Views: 116 |Likes:
Published by Zona Literara
24 pagini
an XII nr. 164

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

noiembrie 2012

11

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Num\r ilustrat cu fotografii de Ioana St\nescu

C\rturari, opozan]i [i documente Manipularea Arhivei Securit\]ii
Gabriel Andreescu

Exist\ un mod economic de g`ndire?
Tiberiu Br\ilean

„~n momentul de fa]\ e important s\ fac lucrurile cele mai grele [i cele mai puternice pe care pot s\ le fac…“
Interviu cu regizorul Cristian Mungiu, realizat de Laura G
24 pagini
an XII nr. 164

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

noiembrie 2012

11

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Num\r ilustrat cu fotografii de Ioana St\nescu

C\rturari, opozan]i [i documente Manipularea Arhivei Securit\]ii
Gabriel Andreescu

Exist\ un mod economic de g`ndire?
Tiberiu Br\ilean

„~n momentul de fa]\ e important s\ fac lucrurile cele mai grele [i cele mai puternice pe care pot s\ le fac…“
Interviu cu regizorul Cristian Mungiu, realizat de Laura G

More info:

Published by: Zona Literara on Nov 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/23/2013

pdf

text

original

 
11
noiembrie2012
24
pagini
an XIInr.
164
www.timpul.ro
TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|
Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP1677, OP7 - IA{I
C\rturari, opozan]i [i documenteManipularea Arhivei Securit\]ii
Gabriel Andreescu
Exist\ un mod economic de g`ndire?
Tiberiu Br\ilean
~n momentul de fa]\ e important s\ fac lucrurile celemai grele [i cele mai puternice pe care pot s\ le fac…
 Interviu cu regizorul Cristian Mungiu, realizat de Laura Gu]anu
Bucuriile simple ale perspectivismului:Constantin Noica `n jurnalele a doi discipoli
 Horia P\tra[cu
Num\r ilustrat cu fotografii de Ioana St\nescu
 
noiembrie 2012
2
Agora
T
 
I
 
M
 
PUL
 
www.timpul.ro
B
OGDAN
C
|
LINESCU
 Sciences-po
Institutul de {tiin]e Politice din Paris(
Sciences-po
) e cunoscut `n toat\ lumea [i econsiderat ca fiind una dintre cele maiserioase institu]ii de `nv\]\m`nt superior dinFran]a. Institutul face parte din categoria
Grande École
, al\turi de „École Normale Su- périeure“, ESSEC, ESPC etc. De[i am ob]inutdiplom\ `n anii ’90, am continuat s\ fiu lacurent cu schimb\rile `n aceast\ {coal\ [i, maiales, cu ceea ce s-a `nt`mplat `n perioada1996-2012, c`nd director a fost RichardDescoings. Acesta, personalitate venit\ de la„st`nga-caviar“, a hot\r`t s\ „deschid\“ b\n-cile [colii tinerilor francezi „defavoriza]i“. Evorba, bine`n]eles, de cei din familiile s\racece locuiesc, mai ales, `n or\[elele din nordulParisului. Richard Descoings considera c\
Sciences-po
era o [coal\ pentru „elita fran-cez\“. ~ns\ aceasta era voca]ia acestei [coli.S\ preg\teasc\ elita francez\ pentru o carier\ politic\ sau pentru posturi de r\spundere `n`ntreprinderi, organiza]ii interna]ionale sau b\nci. Examenul obligatoriu pentru a fi ac-ceptat (ceea ce diferen]iaz\
les grandes écoles
de universit\]ile unde oricine se poate `nscrie)acord\ posibilitatea oricui s\ devin\ elev, con-di]ia fiind s\ reu[easc\. Concuren]a [i exame-nul s`nt cele mai nobile [i echitabile formule pentru tinerii din familiile s\race. Din p\cate,ideologia de st`nga nu e de acord [i prefer\ le-gea contingentelor. Bine`n]eles c\, dup\ aces-te schimb\ri, nivelul a sc\zut la
Sciences-po
,iar unii absolven]i din genera]ia celor defavo-riza]i au recunoscut c\ s`nt privi]i cu ne`ncre-dere atunci c`nd ajung pe pia]a muncii (nu aufost accepta]i la
Sciences-po
 pentru c\ s`nt deorigine magrebian\ sau doar pentru c\ locu-iesc `n zonele periferice ale Parisului?).Aceste schimb\ri au f\cut din noul director o celebritate `n lumea educa]iei cu un viitor deministru dup\ revenirea st`ngii la putere. ~ns\destinul a decis altfel. Homosexual notoriu(de[i c\s\torit), Richard Descoings moare `ncondi]ii foarte bizare `ntr-un hotel din NewYork la sf`r[itul lunii mai. Iar la mijlocul luniioctombrie, Curtea de Conturi publica un ra- port teribil despre ceea ce s-a `nt`mplat la
Sciences-po
sub conducerea lui RichardDescoings. Salarii enorme, prime imense, de- plas\ri `n lumea `ntreag\, facturi nejustificate.Cheltuielile institutului s-au triplat pe ascuns,cu toate c\ prime[te de la statul francez `n jur de 60 de milioane de euro pe an! {i mai grav,fostul director, ce d\dea lec]ii de echitatesocial\, `[i fixase un salariu de 54000 de euro pe lun\. ~n plus, avea facturi de zeci de mii deeuro dup\ c\l\torii f\r\ justificare `n toate ]\ri-le lumii, mese `n restaurante de lux. De altfel,tot Comitetul de Direc]ie al [colii [i-a acordatregulat prime anuale de sute de mii de euro.Aceste practici nu s`nt o excep]ie. St`nga fran-cez\ ne-a obi[nuit cu lec]ii de moral\ atuncic`nd ea tr\ie[te `n lumea boga]ilor rupt\ derealit\]i. Dominique Strauss-Kahn, FrançoisHollande, Ségolène Royal – ca s\ citez doar c`]iva – s`nt personalit\]i cu averi personaleconsiderabile, ce `[i permit sau [i-au permis s\se considere justi]iarii timpurilor moderne.
C\s\toria homosexualilor 
Aceste r`nduri au fost scrise `n zilele c`ndlegea cu privire la c\s\toria homosexualilor era discutat\ `n Parlamentul francez. Afostuna dintre promisiunile candidatului FrançoisHollande. Cu siguran]\ este ultima preocu- pare a francezilor `n aceast\ perioad\ de criz\.De altfel, a se pronun]a contra `nseamn\ a firetrograd sau de extrem\ dreapta. Cred, totu[i,c\ este o problem\ serioas\. ~n primul r`nd, caliberal, nu v\d de ce se amestec\ puterea pu- blic\ [i politicienii `n chestiunile ce ]in de fa-milie [i de rela]iile interumane. Nu e rolul lor.Este vorba despre libertatea indivizilor. C\s\-toria nu se face prin decret sau lege. E o ale-gere liber\ [i personal\. Pe de alt\ parte, c\s\-toria a fost dintotdeauna una `ntre un b\rbat [io femeie. Nimeni nu interzice homosexualilor s\ locuiasc\ `mpreun\. Asta nu `nseamn\ c\s\-torie. De altfel, exist\ deja un mod de unirenumit PACS ce se declar\ la prim\rie. ~n fine,[i mai grav, e situa]ia copiilor. Cuplurile dehomosexuali cer libertatea de a adopta. M-am`ntrebat ce poate fi `n capul unui copil crescutde dou\ femei sau doi b\rba]i. Pe cine `l vachema „tat\“ sau „mam\“? Cum va evolua psihologic acest copil? Politicienii care audecis s\ se ocupe prin lege de aceste situa]iiignor\ total dreptul copiilor ce devin un fel de produs. Viitorul omenirii este pe m`ini bune.
(Paris, noiembrie 2012)
 
Note inutile
O
VIDIU
P
ECICAN
Filosofarea `n marginea istoriei a pornit, laautorii rom=ni, aproape `ntotdeauna de la so-ma]iile clipei istorice traversate [i `n conso-nan]\ cu priorit\]ile acesteia. Hasdeu `[i pl\-m\dea orizontul filosofic [i concep]ia princare interpreta trecutul [i prezentul atent s\g\seasc\ temeiuri pentru actul unificator de la1859, pentru o glorie dinastic\ (dup\ 1866,Carol I `ntemeia o nou\ dinastie, socotit\ ini-]ial ilegitim\ de savantul-jurnalist, dar accep-tat\ dup\ e[ecul carnavalesc al republicii plo-ie[tene [i, mai ales, dup\ victoria german\asupra Fran]ei lui Napoleon al III-lea) v\zut\tacit `n prelungirea marelui [ir de `nainta[i pu[i sub genericul de Negru-Vod\. Serialita-tea istoric\ a lui A. D. Xenopol nu a `nsemnat,cum s-ar putea crede, elaboratul unui spiritdesprins de contingent, ci o punere `n cheiefilosofic\ a sentimentului de stabilitate pecare i l-a putut crea domnia `ndelungat\, plin\de succese, a lui Carol I `n „la belle époque“.Pentru Blaga, descoperirea precarit\]ii uneiculturi scrise rom=ne[ti de mare altitudine ag`ndului `n anii inaugur\rii unei noi statalit\]i,redimensionate favorabil pe seama rom=nilor  – Rom=nia Mare –, a fost punct de plecare `nelaborarea teoriei retragerii din istorie, a sa- bot\rii acesteia. Eliade [i Cioran elaboraufebril sub presiunea scurtei [i tensionatei apo-teoze interbelice, unul abundent, cel\lalt frag-mentar [i cu zg`rcenie, considera]ii `n margi-nea experien]elor istorice, c\ut`nd temeiurilestabilit\]ii `n arhaic [i universal sau depist`ndizvoarele saltului `n g`ndirea totalitar\ a luiLenin [i Hitler.Trebuie, prin urmare, v\zut mereu, `n teze-le [i enun]urile de filosofia sau teoria istorieidatorate rom=nilor, mai mult ([i un pic alt-ceva) dec`t o simpl\ copiere de modele str\i-ne. Ele nu sunt nici numai proiecte intelectua-le desprinse de lume [i de imediat, ori puneri`n scen\ ale orgoliului personal angajat `ncursa confrunt\rii cu propriile limite. Aceste proiecte personale, survenite – cu pu]ine ex-cep]ii – `n via]a unor oameni care cotidian profesau altceva [i care p`n\ [i `n opera lor scris\ se afirmaser\ [i urmau s\ se afirme cafiind mai degrab\ ni[te practicieni, nu teore-ticieni, sunt, deci, ni[te r\spunsuri la fr\m`n-t\ri ale locului [i epocii, taton\ri de solu]ii [itentative de deschidere a por]ilor unei altemodalit\]i de a aborda realitatea [i de a punecon[tiin]a la lucru.Acest lucru nu `nseamn\ `ns\ c\, `n virtuteaunui conjuncturalism (sau contextualism) oa-recare trebuie trecut peste caracterul imperios personal al motiva]iei fiec\ruia, ignor`ndu-se„mitul personal“ care se exprim\ prin voceafiec\rui filosof al istoriei care conteaz\. Dim- potriv\, chiar [i cele mai sporadic afirmate preocup\ri `n domeniu, cele lipsite de conti-nuitate ori de un puternic relief `n cadrul opereiautorului, `[i datoreaz\ prezen]a acolo unde seafl\, pitite `ntr-o parantez\ ocazional\ ori a[e-zate `ntr-un col] de pagin\, unei voin]e expre-se, articulate textual prin frecventarea anumi-tor teme [i motive [i prin afirmarea anumitor  pozi]ii, nu altele. Pare de la sine `n]eles, [itotu[i trebuie afirmat acest lucru `n modexpres: `n fiecare r`nd al filosofilor rom=ni aiistorie, se cuvine c\utat\ urma unei provoc\riintime, ceea ce se scrie acolo nefiind altcevadec`t r\spunsul la acea provocare, n\scut\ subimpulsul unei dinamici interioare.Dac\ ar fi s\ se dea un r\spuns generic, maimult sau mai pu]in valabil `n toate cazurilein[ilor – nu prea mul]i – care au atins, la unmoment dat, `n g`ndirea [i practica lor cultu-ral\, `ntr-un mod mai mult sau mai pu]in ori-ginal, sfera filosofiei istoriei, atunci el ar tre- bui s\ cuprind\, probabil, referin]a la interesul pentru trecut [i, mai general, trecerea timpu-lui, curiozitatea pentru cunoa[terea modului`n care ne apropiem de acesta, inten]ia (poateutopic\) de a descoperi legi menite s\ ajute ladescifrarea corect\ [i coerent\ a prezentului [ichiar s\ `ng\duie prognoze asupra viitorului pe baza legit\]ilor descifrate prin intermediulreflec]iei asupra trecutului. S`nt tr\s\turi care pot sau nu avea leg\tur\ cu practica expertului`n studiul trecutului [i care nu recomand\orice specialist din domeniul filosofiei. Eleconduc `ns\ c\tre un tip uman dornic s\ str\- bat\ prin propria g`ndire – deci `n mod ra]io-nal – aparenta dezordine evenimen]ial\ [ispa]io-temporal\ de zi cu zi, c\ut`nd urmelerealit\]ii magmatice, incandescente, `n epi-soadele deja „r\cite“, mai `ndep\rtate. Opti-mism gnoseologic? Doar `ntr-o anumit\ m\-sur\, [i nu necesarmente. Rezultatul reflec]ieiasupra istoriei poate fi un r\spuns sceptic,negativ. Faptul c\ r\spunsul se configureaz\`ns\ `n termeni negativi nu semnific\ `ns\ c\optimismul gnoseologic al autorului lipse[te.Doar at`t c\, la cap\tul explor\rilor proprii,ceea ce se descoper\ poate nega capacitateastabilirii de legi, a `n]elegerii circumstan]elor explorate, influen]`nd un verdict sceptic. C\ci[i cunoa[terea cu rezultate negative este totcunoa[tere, [i are meritul de a marca m\car c\ile socotite `nchise ori, dac\ nu, poate e[e-cul unei metodologii ori a unui model teore-tic. Convingerile lui Lucian Blaga despre e-xisten]a unei cenzuri transcendentale ori con-vingerea lui Ioan Petru Culianu despre marele joc combinatoriu al lumilor posibile pot fi pri-vite ca verdicte sceptice cu privire la capaci-tatea omului de a `n]elege [i explica istoria,dar ele nu r\m`n mai pu]in rezultatul unui op-timism cognitiv de vreme ce, prin clarific\ri,conceptualiz\ri, delimit\ri [i diverse strategiiargumentative s-a ajuns, `n cele din urm\, laele. Ce s\ mai spui despre medita]iile ciora-niene cu privire la trecutul rom=nesc, la isto-rie `n general?...R\m`ne sigur c\ exist\, `n orice caz, g`n-ditori care, frecvent`nd domeniul, s-au pro-nun]at cu scepticism `n interiorul lui, [i al]iicare ar fi putut medita – dup\ cum o indic\opera [i preg\tirea lor – asupra istoriei, dar nuau f\cut-o `ntr-o manier\ concludent\. Abiaultimii `mi par a fi adev\ra]ii sceptici, de vre-me ce nu au mai irosit timpul prin[i `n mrejeleunui eventual efort de exprimare a g`ndurilor lor legate de istorie. Printre ace[tia se num\r\,cred, Gh. I. Br\tianu, care a editat „generali-t\]ile cu privire la studiul istoriei“ ale lui Nicolae Iorga, v\dind c`t se poate de clar ungust pentru reflexivitatea de tip filosofic asu- pra domeniului preferat, dar care, totu[i, nu [i-a consumat creativitatea `n aceast\ zon\. {iexemplele se pot `nmul]i, incluz`nd o serie de precursori (precum M. Kog\lniceanu [i N.B\lcescu), dar [i continuatori.
Presiunea istoriei
CAPRICORN
 
3
noiembrie 2012
Agora
TI
 
M
 
PUL
 
www.timpul.ro
D
ORIN
T
UDORAN
Francezii au dreptate: „
Comparaison n’est  pas raison
“ – compara]ia nu este un argu-ment. Dup\ 1989, au existat dou\ compara]ii pe care le-am `nt`mpinat cu o bun\ doz\ descepticism. Prima a fost cea prin care monar-hi[tii rom=ni aminteau c\ [i `n Spania, dup\ orepublic\ falimentar\ [i o dictatur\ militar\, afost restabilit\ monarhia. Punctul meu de ve-dere era – [i a r\mas – c\, `n vreme ce `n Spa-nia op]iunea monarhic\ nu fusese total submi-nat\ de op]iunea republican\ (cea de a douarepublic\, 1931-1936) [i de cele patru decenii(1936-1975) ale dictaturii lui Francisco Fran-co, `n Rom=nia postdecembrist\, dincolo deun cerc restr`ns, simpatiile monarhice au fost,[i s`nt, mai mult legate de o persoan\ – RegeleMihai, dec`t de o institu]ie – monarhia.La `nceputul anilor ’90, am discutat acestsubiect cu monarhi[ti precum profesorul Ghi]\Ionescu, istoricul Constantin (Costi) Br`nco-veanu, pentru o vreme consilier al Regelui,sau arhitecta Iolanda Str\nescu. Exist\ un do-cument (elaborat de Ghi]\ Ionescu, dar sem-nat, din motive strategice pe care nu g\sescde cuviin]\ s\ le numesc aici, de al]i doi liderimonarhi[ti din diaspora rom=neasc\) princare se `ncerca s\ se explice, simplu [i coe-rent, cancelariilor politice occidentale [i pali-erelor birocra]iilor aferente de ce re`ntoarce-rea regelui Mihai `n fruntea statului ar fi fosto solu]ie benefic\ at`t pentru Rom=nia, c`t [i pentru comunitatea interna]ional\. Ecoul nu afost semnificativ.De[i sceptic `n privin]a [anselor reinstau-r\rii monarhiei, am sprijinit acel efort al mo-narhi[tilor. La prima vizit\ a familiei regale `nRom=nia, mul]i dintre cei care l-au `nt`mpinat pe fostul suveran fluturau fotografia de mai jos – coperta a IV-a a primului num\r din re-vista pe care o lansasem la Washington – 
 Me-ridian
. Numai c\, `n 1990-1991, Constitu]iaRom=niei, de care se pl`ng mul]i, a fost ela- borat\ (Comisia de redactare a proiectului deConstitu]ie condus\ de Antonie Iorgovan) `n-tr-un soi de regim special av`nd un obiectiv bine definit: sprijinirea cu orice pre] a repu- blicii ca form\ de guvern\m`nt. Constitu]ia afost ratificat\ prin referendumul na]ional din8 decembrie 1991. ~n felul acesta se ob]ineaeliminarea oric\rei posibilit\]i ca Rom=nia s\redevin\ o monarhie. Azi, o revizuire a Con-stitu]iei care s\ conduc\ la `nlocuirea republi-cii cu monarhia ca form\ de guvern\m`nt ar implica o b\t\lie pentru care nu exist\ resur-sele [i voin]a politic\ necesare.De partea cealalt\ a compara]iei – Spania.~n 1969, Francisco Franco `l desemneaz\ prin]mo[tenitor pe fiul lui Juan de Bourbon, JuanCarlos, acord`ndu-i titlul de Prin] al Spaniei.Juan Carlos este `ncoronat `n 1976 [i `l de-semneaz\ premier pe Adolfo Suárez, fostulSecretar general al Mi[c\rii Na]ionale, supor-tul politic oficial al generalului Franco. Se or-ganizeaz\ un referendum [i, `n 1978, Spania(re)devine o monarhie: constitu]ional\ [i ere-ditar\; parlament bicameral. Regele este [ef al statului, `[i asum\ func]iile de v`rf ale poli-ticii externe, este Comandant Suprem al Ar-matei, promulgheaz\ legi, desfiin]eaz\ Parla-mentul, determin\ organizarea alegerilor [i re-ferendumurilor etc. Acordurile de la Moncloa(octombrie 1977) dintre guvern [i principa-lele for]e politice s`nt considerate drept pri-mul contract social democratic al Spaniei.Recenta declara]ie a dlui Crin Antonescu – 
O monarhie constitu]ional\ este forma ceamai convenabil\ de guvernare pentru o ]ar\ ca Rom=nia
[
]
 Eu am tr\it vremuri, `n1990, `n care erai `ntr-un pericol fizic dac\  pomeneai de rege, de monarhie. Dac\ amavut convingerea s\ sus]in monarhia `n 1990,n-am de ce s\ nu o sus]in `n 2012
“ – st`rne[tecel pu]in o `ntrebare: dac\ este un adept almonarhiei, de ce se g`nde[te dl Antonescu s\candideze la func]ia de pre[edinte al unei re- publici? Nu de monarhismul dlui Antonescum\ `ndoiesc, ci de posibilitatea ca, ajuns pre-[edinte, s\ poat\ determina `ntoarcerea Ro-m=niei la o monarhie constitu]ional\. Estevorba de o iluzie pe care a nutrit-o, cred, [i dlEmil Constantinescu, numai c\ ma[in\rii (nudoar politice) de toate calibrele [tiu cum s\consolideze `n electorat „istorica voca]ie re- publican\“, iar pe plan interna]ional nu se ob-serv\ un trend „de la republic\ la monarhie“,chiar dac\ stabilitatea monarhiilor constitu-]ionale este evident\.~n sf`r[it, dar nu `n ultimul r`nd, revenireaRom=niei la monarhie nu ar rezolva o pro- blem\ cheie calitatea deprimant\ a clasei politice rom=ne[ti. Urcarea unui rege pe tronnu ar fi `nso]it\ de apari]ia unei noi clase poli-tice. Atunci c`nd ar desemna un om politic s\formeze guvernul, regele ar avea de ales totdin politicienii „zilei de azi“. ~ntre „Monarhiasalveaz\ Rom=nia!“ [i „|[tia s`nt, cu \[tiadefil\m…“, diferen]a ar putea fi cea dintreiluzie [i crunta realitate. Rom=nia a cunoscutexperien]a aducerii unui principe str\in petron, dar nici o monarhie nu poate importa oclas\ politic\. Deocamdat\, stabilirea prin]u-lui Nicolae `n Rom=nia r\m`ne mai mult omi[care simbolic\ dec`t „un pas spre reinstau-rarea monarhiei“.
*** 
Adoua compara]ie fa]\ de care continuu s\fiu sceptic: Statele Unite ale Americii [i Sta-tele Unite ale Europei. Federalizarea Europei poate fi realizat\. Dac\ se va produce, con-textul va fi diferit de cel `n care au ap\rut Sta-telor Unite ale Americii. ~n 1776, treisprezececolonii se declar\ independente fa]\ de MareaBritanie. ~n 1777, ia na[tere o confedera]ie nutocmai solid\. ~n 1778, este ratificat\ Consti-tu]ia. Ast\zi republic\ federal\ [i constitu]io-nal\ format\ din 50 de state [i un district fe-deral, Statele Unite au `nceput cu totul altfeldec`t ar urma s\ `nceap\ Europa Unit\ sauStatele Unite ale Europei. M\ g`ndesc c\, `nat`ta vorb\rie, n-ar fi r\u ca unii s\ `n]eleag\fie [i m\car diferen]a dintre o federa]ie [i oconfedera]ie.O confederalizare/ federalizare a Europeiar avea drept „subiec]i“ un num\r impresio-nant de na]iuni, unele cu secole de istorie,na]iuni cu identit\]i culturale [i sociale foarte pregnante etc. Nu acestea erau condi]iile laapari]ia Statelor Unite ale Americii. Un pro-iect de anvergura unei Europe Unite nu ar trebui
marketat 
locuitorilor continentului `n principal prin campanii propagandistice. A-cordul europenilor trebuie s\ vin\ din ra]iune,nu din disperare, fiindc\ proiectele construitedin ra]iune bine determinat\ s`nt mai durabiledec`t cele izvor`te din disper\ri prost rezolvate.Interesele unei caste politico-birocratice nu re- prezint\ neap\rat [i interesele subiec]ilor curta]i.Spre a fi o construc]ie cu [anse la tr\inicie, oEurop\ Unit\ s-ar cuveni s\ fie rezultatul unuiconsens bine g`ndit al locuitorilor ei, nu efec-tul unui r\zboi propagandistic [i psihologic delung\ durat\ prin care europenilor li se flutur\ prin fa]a ochilor „dilema“: ori o Europ\ unit\,ori o Europ\ sf`r[ind apocaliptic.
*** 
Rom=nia nu e Spania. Francisco Franco [i Nicolae Ceau[escu nu au fost una [i aceea[i persoan\. Palatul Cotroceni nu este Palatul Zar-zuela. Palatul Victoria nu este Palatul Moncloa. Nu [tiu c`t de mult au avut `n comun „p\rin-]ii“ Constitu]iei Spaniole, „p\rintele“ Consti-tu]iei Europene [i Antonie Iorgovan. JoséManuel Barroso nu este George Washington.Doar dna Viviane Reding aminte[te, din c`nd`n c`nd, de „Tovar\[a Ana“ (a.k.a. Ana Pau-ker), dar, oric`t de dramatic pare acest lucruast\zi, m`ine ar putea s\ devin\ subiect deamuzament. Ce nu va fi niciodat\ nici amu-zant, nici `n]elept r\m`ne substituirea ra]iuniicu disperarea [i presiunile economico-finan-ciare sau a construirii consensului `n chiponest cu cinismul marketingului politic [i in-teresele unor coali]ii nu tocmai suficient delargi. Nu poate fi neglijat ce convine Fran]ei[i Germaniei, de pild\, dar nu e suficient pentru o Europ\ Unit\.
Statele Uniteale Compara]iei
 Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\ 
deC\t\lin Dorian Florescu, traducere [i notede Mariana B\rbulescu, Editura Polirom,2012, 352 pag., pre]: 39.95 lei.O carte despre via]\ [i suferin]a, undeistoria european\ [i pove[tile personale secontopesc `ntr-o mare epopee. ~n Banat,un amestec de neamuri format din ro-m=ni, nem]i, francezi, s`rbi, unguri tr\-iesc `mpreun\ de secole. Aici s-a inventatsistemul binelui f\cut din iubire: „~nc\nimeni nu refuzase vreodat\ s\ dea ajutor [i nu se `mpotrivise vreodat\ acelui lucrucare definea via]a de aici: `ndatorirea bi-nelui f\cut din iubire. Asta era datoriafa]\ de ceilal]i. Datoria `i ]inea pe to]i `m- preun\“. A[adar, [i Jacob iube[te – `ns\ [i pentru c\ a[a `i st\ `n fire. El `[i iube[tem\runta via]\, mizer\ [i dur\; `nva]\ s\-[iiubeasc\ tat\l, care `ns\ `l tr\deaz\ mereu;le iube[te pe Katica, s`rboaica, [i pe Ra-mina, ]iganca cea gras\, `ns\ una esteucis\ [i cealalt\ deportat\. O poveste des- pre duritate [i s\r\cie, dar [i despre sensi- bilitate [i tandre]e, o poveste emo]ionant\[i palpitant\ `n care iubirea devine o art\a supravie]uirii.„Noul s\u roman `l catapulteaz\ peC\t\lin Dorian Florescu `n prima linie aliteraturii germane... Nu s`nt mul]i ceicare povestesc cu at`ta for]\, sensibilitatesenzorial\ [i c\ldur\, at`t de amplu, cu- prinz`nd secole, at`t de calm [i f\r\ team\,ezit`nd la fel de pu]in at`t c`nd se con-frunt\ cu brutalitatea [i cruzimea, c`t [i `nfata ging\[iei [i a triste]ii. Ce povestitor!Florescu este atent la fiecare detaliu, lafiecare nuan]\ [i las\ imaginea obiceiu-rilor rurale s\ `nvie, ca `ntr-un tablou deBruegel, cu toate groz\viile [i frumuse]ilelor… El a scris un roman impun\tor des- pre un secol brutal [i despre o via]\ lipsit\de speran]\, un roman care `ns\ nu sescufund\ nicic`nd `n dezn\dejde. Este oadev\rat\ carte a iubirii.“ (Elke Heiden-reich, Frankfurter Allgemeine Zeitung)„Romanul r\sp`nde[te parfumul asprual unei vie]i pline p`n\ la refuz cu orori`ngrozitoare [i uimitoare frumuse]i, cudezastre care `i schimb\ cursul [i cu feri-ciri pa[nice.
 Jacob se hot\r\[te s\ iubeas-c\ 
este o poveste ce are dimensiunileexisten]ei. S`nt unele romane care poves-tesc via]a, [i asta e bine. {i mai s`nt altelecare povestesc via]\ [i ne `nva]\ ce esteumilin]\: `n fata bog\]iei, a stupidit\]ii [ia nebuniei vie]ii, `n fata micilor lucrurimari de zi cu zi, un sac de cartofi, o noap-te ploioas\, o na[tere pe mormanul de gu-noi. Un astfel de roman a scris Florescu.Se cite[te incredibil de bine, mai ales dec\tre cei ce [tiu s\ pre]uiasc\ o proz\ su-culent-senzorial\.“ (Berliner Zeitung)
BURSA
 
C|R}ILOR

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->