Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Evaluarea potentialului turistic in judetul Sibiu, localitatile Sibiu, Ocna Sibiului, Medias si Miercurea Sibiului

Evaluarea potentialului turistic in judetul Sibiu, localitatile Sibiu, Ocna Sibiului, Medias si Miercurea Sibiului

Ratings: (0)|Views: 146|Likes:
Published by Ramona RaMonyk
Proiectul prezinta evaluarea si punctarea resurselor turistice naturale, antropice, a infrastructurii specific turistice si infrastructurii tehnice in localitatile Sibiu, Medias, Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului.
Proiectul prezinta evaluarea si punctarea resurselor turistice naturale, antropice, a infrastructurii specific turistice si infrastructurii tehnice in localitatile Sibiu, Medias, Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului.

More info:

Published by: Ramona RaMonyk on Nov 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/09/2013

pdf

text

original

 
Evaluarea potentialului turistic in judetul Sibiu(localitatile Sibiu, Ocna Sibiului, Medias si Miercurea Sibiului)
A.Evaluarea resurselor naturale
 
Resurselor naturale am acordat 20 de puncte din totalul de 50 de puncte care revinresurselor turistice. In evaluarea resurselor natural au fost luate in considerare 3 componentesi anume: cadrul natural, ariile protejate si factorii naturali terapeutici.
 A1. Evaluarea cadrului natural 
 Punctajul maxim acordat cadrului natural este de 5 puncte, care se acorda dupa cum urmeaza:
 
Pozitia pe trepte de relief 
: campie-1 punct; dealuri si podisuri- 1,5 puncte; subcarpati-2 puncte; munti, litoral si Delta Dunarii- 2,5 puncte
 
Geomorfologie (1 punct)
: vecinatatea unor unitati impunatoare; relief carstic(Calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara; Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului- cutediapire); relief vulcanic (Vulcanii Noroiosi de la Hasag- 15 km de Ocna Sibiului);
 
Vegetatia (1 punct)
: suprafata impadurita (peste 30% din totalul suprafetei UAT- 0,5puncte; sub 30%- 0,25 puncte); diversitatea florei (0,5)
 
Fauna
(0,5 puncte) : interes cinegetic mare- 0,5 puncte: mediu- 0,25 puncteLa
 pozitia pe trepte de relief 
toate cele 4 localitati au primit 1,5 puncte, intrucat suntsituate in zone depresionare sau de podis (orasul Sibiu este situat in Depresiunea Sibiului,Medias in Podisu Tarnavelor iar Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului in Podisul Secaselor).Din punct de vedere al
geomorfologiei
toate localitatile au primit puncaj maxim (adica1 punct), mai putin Medias care a primit zero puncte datorita faptului ca pe o raza de 30 dekm in jurul sau nu exista nicio unitate geomorfologica remarcabila.S-a luat in vedere vecinatatea unor unitati natural impunatoare cum sunt Calcarele cuHippurites de la Cisnadioara (localitate situata la circa 12 km de
Sibiu
), cutele diapire de la
Ocna Sibiului
si
Miercurea Sibiului
(acestea doua din urma reprezinta forme de relief carstic) dar nu in ultimul rand Vulcanii Noroiosi de la Hasag (situate la o distant de 15 km de
Ocna Sibiului
si 20 km de
Sibiu
), forma de relief volcanic.CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnadioara) - Este o rezervatie geologica simonument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, în care aufost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafatade 1 ha.VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pedepozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea
 
satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valeaparaului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 msi o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foartefin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilorde la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea dinfundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, afost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la OcnaSibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datoratemiscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceastainmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere laconuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz(1857). In urma studiilor efectuate in regiune de-a lungul timpului, aspectul vulcanilornoroiosi nu s-a schimbat foarte mult.
Vegetatia
S-au luat in considerare doua subcriterii si anume
suprafata impadurita
(peste 30%din totalul suprafetei UAT- 0,5 puncte; sub 30%- 0,25 puncte) precum si
diversitatea florei
 (0,5). Medias, Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului au primit fiecare cate 0,25 puncte intrucatnu dispun de resurse forestiere extinse si nici nu adapostesc specii de plante rare neavandrezervatii natural pe teritoriul lor.Sibiul a primit punctaj maxim (1 punct) intrucat din zona de sud-vest a municipiului seextinde Padurea Dumbrava.
Pădurile care acoperă 1
86.748 ha, 34,2 % din aria judetului, reprez
intă o resursă
importanta a judetului Sibiu. Avand 34,2% din suprafata acoperita cu vegetatie forestiera, judetul Sibiu se situeaza pe locul 18 pe tara, cu o pondere de 2,8% în total tara, fondul
forestier cuprins în principal din conifere şi foioase, asigurând materie primă pe
ntru industrialemnului, fiind si sursa de energie pentru comunitatile din mediul rural.
Fauna
Am punctat fauna din punct de vedere cinegetic, in functie de interes : interescinegatic mare (0,5 puncte) si interes mediu (0,25 puncte).Orasul Medias a primit un punctaj mai mare, interesul cinegetic din aceasta zonafiind mai mare. Pe o raza de 30 km de acest oras cele mai cunoscute zone cingatice sunt :Biertan, Atel si Mosna.
 
ZONĂ CINEGETICĂ (din BIERTAN) (Sibiu»Biertan) al c
arui fond cinagatic seremarca prin : Cerb lopatar, cerb carpatin, sitari.
 
ZONĂ CINEGETICĂ (în AŢEL) (Sibiu»Atel). Fauna cinegetica este cunoscuta prin
speciile: Cerb lopatar si porc mistret.
 
ZONĂ CINEGETICĂ (în MOsNA) (Sibiu»Mosna). Fondul cinegetic se
distinge prininteresul asupra Cerbului lopatar, caprioarei si porcului mistret.
 
Celelalte 3 localitati analizate au primit fiecare cate 0,5 puncte, interesul cinegetic aicifiind mai mic. Zonele cinegetice mai importante sunt : Sadu (langa Sibiu) si Saliste (intreOcna Sibiului si Miercurea Sibiului).
 
ZONA CINEGETICĂ (din SADU) (Sibiu»Sadu) . Fauna cinegetica este reprezentata
de: Cerb lopatar, capra neagra, urs, mistret.
 
ZONĂ CINEGETICĂ (din SĂLIsTE) (Sibiu»Saliste). Aici speciile de animale
destinate vanatorilor sunt: Cerbul lopatar, ursul, sitari, porcul mistret.
 A2. Evaluarea ariilor protejate
Ariilor protejate le-am acordat 5 puncte din totalul de 20 de puncte acordate cadruluinatural.
 
Existenta
(1 punct); inexistenta (0 puncte)
 
 Importanta
: nationala
 – 
1 punct ; judeteana
 – 
0,5 puncte
 
Starea actuala a rezervatiei
 – 
1 punct
 
Valoarea peisagistica
: 0,5 puncte
 
Suprafata totala protejata
: mare
 – 
0,7 puncte; mica
 – 
0,3 puncte
 
Unicitatea ariei protejate
- 1 punctDin cele 4 localitati analizate, doar Sibiu si Ocna Sibiului dispun de rezervatii naturalepe teritoriul lor sau in imediata apropiere. Acestea sunt: rezervatiile naturale de la VulcaniiNoroiosi , Hasag, 15 km de
Ocna Sibiului
; calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara, 10 kmde
Sibiu
; Rezervatia Naturala Lacul Fara Fund din
Ocna Sibiului
; Parcul Natural DumbravaSibiului -
Sibiu
 VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pedepozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropiereasatului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valeaparaului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 msi o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foartefin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilorde la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea dinfundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, afost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la OcnaSibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datoratemiscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceastainmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere laconuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->