Moritz von Ott
. În 1882, Alexandru Ştirbei, fiul domnitorului, schimbă
după proiectul arhitectuluiFriederic Hartmann
faţada spre Calea Victoriei, apar turnul din colţul de NE şi etajul cu cariatidele(în proiect cu pilaştri canelaţi) de deasupra intrării. Imaginea generală a proiectului este cea care se păstrează şi astăzi. Limbajul folosit de Fr. Hartmann a fost ca şi cel iniţial, tot cel neoclasic.Palatul era conscut de protipendata secolului al XIX-lea, şi de la începutul secolui al XX-lea pentru balurile ce se ţineau aici. Un exemplu de astfel de bal este cel care a avut loc în seara de 22iunie 1843 în cinstea prinţului Albert, fratele regelui Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei, şi cumnatal ţarului Nicolae I, aflat în vizită în Bucureşti. Pentru ultima treime a secolului ConstantinArgetoianu nota: „Balul Ştirbey era cel mai select al sezonului. Supeul balului Ştirbey era cotat cacel mai bun (…)” [N.D.Ion, 42].Complexul palatului a rămas în posesia familiei Ştirbei pînă în 1948, cînd are locnaţionalizarea. Atunci bunurile spre str. Banului şi pivniţele (inclusiv cea a palatului) revinIntreprinderii de industrializare a vinului. La sfîrşitul deceniului 5, începutul celui următor au locdistrugeri însemnate ale decoraţiei interioare a palatului. Într-un raport DMI din 1954 arh. DuiliuMarcu nota: “caracterul decorativ foarte precis în stil Empire şi Biedermayer al acestor vechilocuinţe, care reprezenta un document arhitectural preţios a dispărut cu desăvîrşire” [C.Mucenic, p.70]. Între 1954 - 1977, în palat este găzduit Muzeul de Artă Populară. La începutul anilor, sedeschide Muzeul Ceramicii şi Sticlei, ce va funcţiona pînă în 1994. În 1988, aici se organizează prima ediţie a
Salonului anual de sticlărie şi ceramică
.
Alte componente ale complexului palatului
De-a lungul timpului fondul construit al complexului palatului s-a modificat apărînd/dispărînddiverse construcţii. În continuare prezint cîteva date despre componentele care se păstrau pînă larecenta demolarea. Prezentarea de mai jos este restricţionată de datele obţinute într-o documentarerapidă.Poate cea mai importantă componentă a complexului palatului este
spaţiul liber
, curtea deonoare din faţa palatului şi grădina din spatele acestuia. Ambele apar încă de la început. Curtea deonoare a s-a diminuat prin alinierile succesive ale Căii Victoriei. De menţionat că aceste alinieri aulăsat spaţiul necesar, de respiraţie, palatului.Despre proiectul iniţil al grădinii nu ştim mult, e posibil să fi fost ceva apropiat de cele ce apar în planul Bucureştiului realizat de R. A. Borroczyn în 1846 (a se vedea imaginea următoare).
jumătatea secolului construieşte bisericile Zlătari şi Sf. Spiridin – Nou.
4
Nu se cunosc foarte multe informaţii despre activitatea ing. Moritz von Ott în arhitectură. Se ştie că acesta a participatla revoluţia lui Tudor Vladimirescu, căruia i-a propus realizarea unor şanţuri în jurul Bucureştiului. În 1830 făcea partedin Comitetul de salubritate publică. La începutul deceniului 4 poziţiona felinare sau proiecta nivelmentul pentru unelestrăzi din Bucureşti. Moritz von Ott a întocmit planuri ale oraşelor: Bucureşti, Turnu Severin, Giurgiu şi Alexandria.
5
Alexandru Ştirbei construise în 1864 palatul de la Buftea. La sf. sec. XIX-lea exceptînd cazurile de schimbare afuncţiunii, se poate să fi existat o modă a intervenţiei asupra reşedinţelor mai vechi ale elitei: Palatul Suţu, Casa Cesianu,Casa Lenş-Vernescu, Casa Plagiano-Dissescu etc.
6
Fr. Hartmann a colaborat la sf. sec. al XIX-lea cu Al. Orăscu (arhitectul principal) şi C. Beniş la Biserica ÎnălţareaDomnului - Domniţa Bălaşa.
Leave a Comment