• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
Demolări la Palatul Ştirbei
I. Motivul prezentăriiII. Scurtă prezentare a complexului Palatului ŞtirbeiIII. Regimul juridic de protecţie a valorii culturale a complexului Palatului ŞtirbeiIV. Situaţia demolărilor şi date privind legalitatea acestoraV. Autorităţi competenteVI. Reacţiile ale instituţiilor competente/ ale reprezentanţilor acestoraI. Motivul prezentării
La sfîrşitul lunii noiembrie au fost efectuate demolari la majoritatea clădirilor ce formaucomplexul arhitectural al Palatului Ştirbei. Prezentul articol îşi propune să expună cîteva date desprecomplex, despre legalitatea (şi moralitatea) demolărilor efectuate. Dat fiind faptul că zona arenumeroase valori culturale, şi spaţiul destinat unui astfel de articol este restrîns, voi trece direct lasubiect.
II. Scurtă prezentare a complexului Palatului ŞtirbeiPalatul Ştirbei
Acesta a fost construit în jur de 1835
1
, de arhitectul Michel Sanjouand
2
 la comanda lui BarbuDimitrie Ştirbei (1799-1869), în acel moment mare logofăt al dreptăţii. Referitor la această primăfază dna. dr. ist. Cezara Mucenic aprecia „ţinînd cont de perioada în care s-a ridicat construcţia, (…),analizînd planurile intervenţiei de la sfîrşitul sec. al XIX-lea se poate aprecia că expresiaarhitecturală pe care a propus-o autorul este cea frecventă în Franţa acelei epoci –stilul neoclasic(…)” [C.Mucenic, p.65]. În timpul domniei sale (1849-1853 şi 1854-1856), Barbu Ştirbei a folosit palatul ca reşedinţă domnească. În 1852 acestuia i se aduc modificări de către Xavier Villacrosse
3
şi
1
Diversele surse consultate dau data construirii ca fiind 1835, 1836 sau 1837. Tot în prima jumătate a sec XIX-lea aufost realizate: Palatul Grigore Ghica – Tei, Palatul Suţu, Casa Romaniti, Casa Florescu – Manu, etc.
2
Nu se cunosc alte clădiri proiectate de Michel Sanjouand (San Jouand/ Saint-Jean). Acesta a ocupat funcţia de
arhitecton al Politii Bucurescilor.
Tot el a elaborat un document privind reglementarea dezvoltării arhitectural -urbanistice a Bucureştiului.
3
X. Villacrosse a fost din 1841
arhitecton
al Bucureştiului, în 1837 aduce modificări alături de R. A. Borroczyn, CaseiDinicu Golescu pentru a îndeplini funcţiunea de palat domnesc. Tot în Bucureşti în 1842 proiectează Casa Sfatului, iar la
 
Moritz von Ott
4
. În 1882, Alexandru Ştirbei, fiul domnitorului, schimbă
5
 după proiectul arhitectuluiFriederic Hartmann
6
faţada spre Calea Victoriei, apar turnul din colţul de NE şi etajul cu cariatidele(în proiect cu pilaştri canelaţi) de deasupra intrării. Imaginea generală a proiectului este cea care se păstrează şi astăzi. Limbajul folosit de Fr. Hartmann a fost ca şi cel iniţial, tot cel neoclasic.Palatul era conscut de protipendata secolului al XIX-lea, şi de la începutul secolui al XX-lea pentru balurile ce se ţineau aici. Un exemplu de astfel de bal este cel care a avut loc în seara de 22iunie 1843 în cinstea prinţului Albert, fratele regelui Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei, şi cumnatal ţarului Nicolae I, aflat în vizită în Bucureşti. Pentru ultima treime a secolului ConstantinArgetoianu nota: „Balul Ştirbey era cel mai select al sezonului. Supeul balului Ştirbey era cotat cacel mai bun (…)” [N.D.Ion, 42].Complexul palatului a rămas în posesia familiei Ştirbei pînă în 1948, cînd are locnaţionalizarea. Atunci bunurile spre str. Banului şi pivniţele (inclusiv cea a palatului) revinIntreprinderii de industrializare a vinului. La sfîrşitul deceniului 5, începutul celui următor au locdistrugeri însemnate ale decoraţiei interioare a palatului. Într-un raport DMI din 1954 arh. DuiliuMarcu nota: “caracterul decorativ foarte precis în stil Empire şi Biedermayer al acestor vechilocuinţe, care reprezenta un document arhitectural preţios a dispărut cu desăvîrşire” [C.Mucenic, p.70]. Între 1954 - 1977, în palat este găzduit Muzeul de Artă Populară. La începutul anilor, sedeschide Muzeul Ceramicii şi Sticlei, ce va funcţiona pînă în 1994. În 1988, aici se organizează prima ediţie a
Salonului anual de sticlărie şi ceramică 
.
Alte componente ale complexului palatului
De-a lungul timpului fondul construit al complexului palatului s-a modificat apărînd/dispărînddiverse construcţii. În continuare prezint cîteva date despre componentele care se păstrau pînă larecenta demolarea. Prezentarea de mai jos este restricţionată de datele obţinute într-o documentarerapidă.Poate cea mai importantă componentă a complexului palatului este
spaţiul liber
, curtea deonoare din faţa palatului şi grădina din spatele acestuia. Ambele apar încă de la început. Curtea deonoare a s-a diminuat prin alinierile succesive ale Căii Victoriei. De menţionat că aceste alinieri aulăsat spaţiul necesar, de respiraţie, palatului.Despre proiectul iniţil al grădinii nu ştim mult, e posibil să fi fost ceva apropiat de cele ce apar în planul Bucureştiului realizat de R. A. Borroczyn în 1846 (a se vedea imaginea următoare).
 jumătatea secolului construieşte bisericile Zlătari şi Sf. Spiridin – Nou.
4
Nu se cunosc foarte multe informaţii despre activitatea ing. Moritz von Ott în arhitectură. Se ştie că acesta a participatla revoluţia lui Tudor Vladimirescu, căruia i-a propus realizarea unor şanţuri în jurul Bucureştiului. În 1830 făcea partedin Comitetul de salubritate publică. La începutul deceniului 4 poziţiona felinare sau proiecta nivelmentul pentru unelestrăzi din Bucureşti. Moritz von Ott a întocmit planuri ale oraşelor: Bucureşti, Turnu Severin, Giurgiu şi Alexandria.
5
Alexandru Ştirbei construise în 1864 palatul de la Buftea. La sf. sec. XIX-lea exceptînd cazurile de schimbare afuncţiunii, se poate să fi existat o modă a intervenţiei asupra reşedinţelor mai vechi ale elitei: Palatul Suţu, Casa Cesianu,Casa Lenş-Vernescu, Casa Plagiano-Dissescu etc.
6
Fr. Hartmann a colaborat la sf. sec. al XIX-lea cu Al. Orăscu (arhitectul principal) şi C. Beniş la Biserica ÎnălţareaDomnului - Domniţa Bălaşa.
 
Acesta nu dă foarte multe informaţii despre parc. Varianta unor „îmbunătăţiri” aduse parculuiîn cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea mi se pare plauzibilă, judecînd după faptul că proprietarul devenise domnitor, că acestuia i se datorează probabil primele plantaţii din GrădinaCotroceni pe la 1850 [Toma, 135] şi că la sfîrşitul aniilor 1840, începutul anilor 1850 se amenajazăîn Bucureşti grădinile Cişmigiu şi Kiseleff. În 1864 o dată cu construirea palatului de la Buftea,Alexandru Ştirbei amenajează şi parcul acestuia, exista deci posibilitatea realizării unor modificări şiîn parcul palatului din Bucureşti. Certă este existenţa unui spaţiu neconstruit dar plantat, unitar, înspatele palatului, ce face parte integrantă din imaginea acestuia. Dorinţa păstrării unitare a palatuluişi grădinii acestuia apare expres de două ori în istoria familiei Ştirbei: în testamentul lui AlexandruŞtirbey din 1895 „Acest teren (nota mea: înspre str. Budişteanu, în spatele construcţiilor ce delimitaula sudvest parcul) se va împărţi în patru laturi şi va lua cîte un lat fiecare din ficele mele şi anume:Helena, Zoe, Marieta şi Adina spre a-şi clădi fiecare cîte o casă de locuinţă avînd toate a se bucura încomun de grădina palatului care va fi a lui Barbu Ştirbey” [Mucenic, pp. 75-76] şi cu ocaziatestamentului lui Barbu Alexandru Ştirbey din 1933 cînd imobilul rămîne ca bun comun urmaşilor [Mucenic, p. 78].Despre grădina palatului Eliza Brătianu spunea „închisă din toate părţile, răspîndind miros deliliac şi salcîm, era plină de micşunele (…) Mi se pare că în această grădină romantică, pe care douăgeneraţii succesive au lăsat-o să se prăpădească, am simţit pentru prima dată plăcerea de a trăi, aceaemoţie şi moleşeală care pun stăpînire pe noi o dată cu primele zile frumoase de primăvară”[N.D.Ion, 42].
Corpul semicircular al grajdurilor
aflat pînă să fie demolat… pe parcela Calea Victoriei 109,este anterior anului 1899 (apare în cadrul documentării prima dată pe
 Planul Oraşului Bucuresci
,1895 – 1899).În 1965 arhitectul Horia Teodoru, preşedintele Comisiei DMI, analizînd propunerea demolăriiclădirii grajdurilor Palatului Ştirbei în cadrul ei afirma: „Arhitectura grajdurilor şi a remizeireprezintă unicat în Bucureşti şi are deci importanţa sa ca tip de construcţie civilă facând parteintegrantă din ansamblu. Clădirea Grajdurilor trebuie păstrată”, aceasta fiind şi punctul de vederefinal adoptat de Comisia DMI [C.Mucenic, 70].
Pivniţele.
Palatul a avut încă de la început un subsol boltit de înălţime crescută folosit pentrudepozitarea vinului de pe podgoriile familiei Ştirbei. [C.Mucenic, 65]. Producţia şi comercializareavinului a fost una dintre activităţile economice ale familiei Ştirbei.
7
Probabil între 1920-1930 seconstruiesc pivniţele pe două niveluri spre strada gen. Budişteanu şi o galerie de legătură întreacestea şi vechile pivniţe ale palatului. Din cunoştinţele mele astfel de pivniţe (de anii 20, pentru
7
celelalte fiind reprezentate de cultivarea pămîntului şi de Fabrica de conserve de la Buftea, deschisă de AlexandruŞtirbei
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...