You are on page 1of 40

TEMA PROIECTULUI

CONTACTOARE SI RUPTOARE. SISTEME DE CALCUL.

Contactoare si ruptoare

CUPRINS
I.ARGUMENT II.CONTACTOARE SI RUPTOARE(Generalitati) 2.1Tipuri constructive si mrimi caracteristice 2.2Contactoare cu relee 2.3Contactoare electromagnetice 2.4Contactoare de curent continuu si alternativ III.NTRERUPATOARE AUTOMATE DE JOAS TENSIUNE 3.1Tipuri si caracterisici consructive IV.PORNIREA MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL BOBINAT V.INSTALAII ELECTRICE PENTRU PORNIREA MOTOARELOR 5.1Releul VI .SISTEME DE CALCUL VII.VERIFICAREA CONTACTOARELOR DUPA TRANSPORT 7.1 VERIFICAREA CONTACTOARELOR DUPA MONTARE VI.MONTAREA CONTACTOARELOR N INSTALATIILE ELECTRICE IX.NTRETINEREA SI REPARAREA CONTACTOARELOR NTREINEREA CONTACTOARELOR AUXILIARE X.NCERCAREA I VERIFICAREA CONTACTOARELOR REPARATE XI.BIBLIOGRAFIE

Contactoare si ruptoare

I.ARGUMENT
Termenul mecatronic (MECAnic + elecTRONIC) a fost conceput n 1969 de un inginer al firmei japoneze Yaskawa Electric i protejat pn n 1982 ca marc a acestei firme. Se referea iniial la complectarea structurilor mecanice din construcia aparatelor cu componente electronice. n prezent termenul definete o tiin inginereasc interdisciplinar, care, bazndu-se pe mbinarea armonioas a elementelor din construcia de maini, electrotehnic i informatic, i propune s mbunteasc performanele i funcionalitatea sistemelor tehnice. Proiectul de fata isi propune sa prezinte principiile de control si principalele sisteme aplicate in cadrul automobilelor. Cunoasterea lor reprezinta o cerinta esentiala pentru intelegerea functionarii motoarelor actuale. Chiar daca notiunea de control nu trebuie neaparat legata de motoarele de ultima generatie, cu siguranta ea a capatat o semnificatie aparte in cazul acestora. Dezvoltarea sistemelor de control a fost impulsionata in primul rind de severitatea normelor privind emisiile poluante si de cerinta unor performante satisfacatoare in conditiile respectarii acestor norme.

Primul pas a fost realizat prin introducerea masiva a sistemelor electronice de control in motoarele cu aprindere prin scanteie dotate cu sistem catalitic pentru tratarea gazelor de ardere. Functionarea cu randament maxim a unui astfel de sistem impunea mentinerea stricta a coeficientului de dozaj intr-o fereastra foarte ingusta in jurul valorii unitare. Acest obiectiv a fost realizat prin introducerea sistemelor de injectie de benzina controlate electronic. Treptat sistemele au fost dezvoltate, astfel pe linga controlul calitatii amestecului aer-combustibil a fost integrat si controlul avansului la scanteie.

Motoarele diesel au fost si ele supuse unor puternice schimbari in privinta sistemelor de control, chiar daca cu o usoara intirziere fata de motoarele pe benzina. Motivele care au stat la baza acestei evolutii sint legate de utilizarea motorului diesel cu injectie directa la funtionarea pe autoturisme. Acest motor prezinta un mare avantaj: economicitatea. In acelasi timp motorul este zgomotos si prezinta un nivel ridicat al emisiei de NOx.

Contactoare si ruptoare

Mecatronica este rezultatul evoluiei firesti n dezvoltarea tehnologic. Tehnologia electronic a stimulat aceasta evoluie. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanic. n urmatoarea etap, prin integrarea microprocesoarelor n structurile electromecanice, acestea devin inteligente i, astfel s-a ajuns la mecatronic

Fluxul catre integrarea mecatronica

Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei care, este componenta datatoare de ton in raport cu materialul si energia.

Contactoare si ruptoare

II.Contactoare si ruptoare (Generalitati)


Contactorul este un aparat de comutatie cu actionare mecanica, electromagnetica sau pneumatica, cu o singura pozitie slabita, capabila de a stabili, suporta si intrerupe curentii in conditii normale de exploatare ale unui circuit. Contactorul se compune din: circuit principal de curent care contine borne de racord la circuitul exterior, contacte

fixe si contacte mobile - circuit de comanda format din bobina electromagnetica de actionare, contactele de autoretinere si butonul de comanda circuitul auxiliar (contacte de blocare, semnalizare) dispozitivele de stingere a arcului electric (camera de stingere, bobina de suflaj) Contactorul mai cuprinde si elemente izolante, elemente metalice (altele decat cele conductoare), elemente de fixare, carcasa si la contactoarele in ulei cuva de ulei cu capac
Ruptoarele sunt asemanatoare contactoarelor cu deosebirea ca pozitia de repaus este un circuit principal inchis,electromagnetul intervine pentru a deschide circuitul.

In constructia unui contactor mai intra elemente izolante, elemente metalice , cuva de ulei cu capac, elemente de fixare, carcasa.

Fig.1 Schema de principiu a unui contactor cu miscare de rotatie :

Contactoare si ruptoare

a-schema constructiva ;b-schema electrica ;1-contact fix ; 2-contact mobil ; 3-armatura electromagnetului ; 4-legatura flexibila ; 5-electromagnet ; 6-infasurare ; 7-camera de stingere ; 8-buton de comanda ; 9-resort de dechidere ; 10-placa de baza ; 11-borna de racord ; I-circuit principal ; 2.1 Tipuri constructive si marimi caracteristice Dupa felul curentului ce strabate circuitul principal sunt: contactoare si ruptoare de curent alternativ sau de curent continuu. In mod normal, contactoarele sunt concepute pentru tensiuni de pana la 440 V in curent continuu si 280 sau 660 V in curent alternativ si intensitati nominale de 6-600 A. Dupa modul de actionare a contactelor mobile, contactoarele si ruptoarele pot fi: cu actionare prin electromagneti de curent continuu sau de curent alternativ, indiferent de felul curentului care trece prin circuitul principal. Acesta este modelul cel mai folosit deoarece prezinta o serie de avantaje (posibilitati largi de comanda de la distanta, comanda usoara si rapida prin butoane si relee, putere de rupere suficient de mare) cu aer comprimat in deosebi la cele de curent continuu pentru curenti mari (tractiune electrica) unde este necesara separarea rapida a contactelor cu actiune mecanica, prin arbori cu came metoda este utilizata rar si numai la intensitati mici deoarece puterea de rupere este mica, viteza de separare a contactelor find redusa . Marimile caracteristice ale unui contactor sunt: Tensiunea nominala U tensiunea la care se dimensioneaza izolatia aparatului, distantele de strapungere si conturare. Curentul nominal I curentul pe care il poate suporta circuitul principal al

contactorului fara a depasi in regim normal de lucru incalzirea admisa Frecventa de actionare numarul maxim de actionari pe care contactorul le poate executa intr-o unitate de timp Durata relativa de conectare care este standardizata si frecventa de conectare, ambele determina clase de lucru sau regimuri de lucru pentru contactoare. Dupa numarul de poli se deosebesc contactoare si ruptoare monopolare, bipolare, tripolare (cele mai folosite) si tetrapolare.

Contactoare si ruptoare

Dupa modul de deplasare a contactelor mobile sunt: contactoare cu miscare de rotatie cu o singura intrerupere de faza contactoare cu miscare de translatie cu 2 intreruperi de faza

Contactoarele cu miscare de rotatie sunt mai robuste la solicitari prin vibratii, au o putere de rupere mare, comportandu-se mai bine in curent cintinuu, si se pot realiza cu usurinta in mai multe variante constructive, cu numar variabil de poli sau de contacte auxiliare. Contactoarele cu miscare de rotatie au un gabarit mai redus,ceea ce favorizeaza realizarea de panouri compacte, au o durata de servici mare si un cost redus. Ele prezinta o solutie practic generalizata la contactoarele de curent alternativ pana la 400 A O varianta a acestui tip constructiv o prezinta contactoarele cu miscare combinata, la care directia de deplasare a contactelor mobile este perpendiculara pe directia de deplasare a armaturi mobile a electromagnetului. Aceasta constructie, folosita pentru contactoarele de peste 100 A, prezinta avantaju ca reduce vibratiile contactoarelor, asigura o rezistenta mai mare la uzura sub sarcina.

2.2 Contactoare cu relee Contactorul serveste la inchiderea si deschiderea circuitului de alimentare a motorului, la comanda data de un operator. Blocul de relee termice protejeaza motorul si instalatia impotriva suprasarcinilor, comandand deschiderea automata a contactorului.Releele electromagnetice asigura protectia contra scurtcircuitelor, ele comandand automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Deoarece contactorul nu are o capacitate suficienta de rupere la scurtcircuit, este indicat sa se prevada in circuit o protectie suplimentara cu sigurante. Dupa cum s-a aratat in paragrafele anterioare, contactoarele se utilizeaza in instalatiile electrice impreuna cu diferite alte accesorii, ca: blocuri de relee, butoane, sigurante, dispozitive de semnalizare, in functie de cerintele schemei. Aceste

combinatii de aparate se pot ansambla pe placi comune introduce in tablouri de 7

Contactoare si ruptoare

comanda sau cutii capsulate ori pot fi grupate pe categorii de aparate in interiorul panourilor.Cea mai uzuala combinatie este contactorul cu relee termice, denumit si demaror magnetic, realizat uzual atat in executie deschisa,cat si inchisa.Pentru protectia impotrica curentilor de scurtcircuit,in amontele contactorului cu relee termice trebuie montat un intrerupator automat sau sigurante fuzibile adecvate.

Schema de conexiuni a unui contactor cu relee termice: F1,F3-sigurante;K1-contactor(contactoare principale);F2-relee termice(contacte de

relee termice);S1-buton de oprire;S-buton de pornire.

2.3

Contactoare electromagnetice intalnite frecvent in

instalatii electrice
Generalitati Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de actionare; de aceea a face fata necesitatilor impuse de exploatare, exista in prezent o foarte mare varietate de constructii. O examinare comparativa a tuturor acestor constructii, produse de diferite firme din diferite tari, se poate face avand la baza urmatoarele criterii: - existenta unei serii unitare complete pentru gama de curenti pana la 200A - regimul de lucru - performantele ridicate in ceea ce priveste capacitatea de rupere, de durata de viata mecanica si electrica - dimensiunile de minime la acelasi curent 8

Contactoare si ruptoare

- simplitatea constructiei, montarea si demontarea rapida a diferitelor elemente componente in timpul exploatarii In instalatiile electrice din tara se intalnesc frecvent pentru regimuri normale de functionare, in afara contactoarelor de productie indigena, contactoarele produse de firme straine.

2.4 Contactoare de curent continuu


Contactoarele de curent continuu se executa monopolar. Executia bipolara prezinta dezavantajul ca, la ruperea unor curenti intensi, se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. Acesta impune distante mai mai intre poli, ceea ce mareste gabaritul aparatului. Desi un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare, se prefera prima solutie, fiind mai sigura. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta. Raportul dintre bratul de parghie al contactului si al armaturii mobile este de 2:1 . Contactorul de curent continuu de tip MC 100 Pe placa de baza din material izolant este fixat jugul electromagnetului, pe care se afla miezul, bobina si armatura mobila. Tot pe placa de baza se monteaza contactul fix si dispozitivul pentru stingerea arcului electric. Acest dispozitiv este format din bobina de suflaj, polii de suflaj magnetic si camera de stingere confectionata din azbociment. Caracteristicile tehnice ale contactoarelor de curent continuu de tip MC sunt prevazute cu contacte auxiliare si rezistenta economizoare. Contactele auziliare re regleaza astfel, incat pentru fiecare contactor, un contact auxiliar inchide mai devreme si introduce in serie cu bobina o rezistenta economizoare petru pozitia inchis. Exista un tio de contactoare care este prevazut cu un numar mare de 9 sau 10 contacte auxiliare. Contactoare de curent alternativ Contactoarele de curent alternativ au o constructie diferita de contactoarele de curent continuu. Ele se impart in 2 categorii: Contactoare la care contactul mobil are o miscare de rotatie 9

Contactoare si ruptoare

Contactoare la care contactul mobil are o miscare de translatie Contactorul cu rotatie este compus dintr-un supor metalic pe care sunt fixate contactele fixe, miezul fix al electromagnetului, contactele auxiliare si suporturile lagar ale echipajului mobil. Aceasta constructie este foarte avantajoasa, deoarece permite realizarea contactoarelor cu un numar dorit de poli prin simpla alaturare a numarului necesar de sisteme de contact, lungind in mod corespunzator suportul si tija-suport a contactelor mobile. Pentru stingerea arcului electric, fiecare pol este prevazut cu o camera de stingere cu gratare ionice. Cursa la deschiderea armaturii mobile este limitata de un opritor. Contactele fixe si mobile sunt prevazute cu coarnele pentru preluarea arcului la deschidere. Caracteristicile tehnice ale contactelor auxiliare sunt : Tensiunea nominala 185 Vcc Curent nominal 1 A Capacitatea de rupere 1,2 A la 210 cc Ele.se.impart.in.2categorii: a)Contactoare b)Contactoare la la care care contactul contactul mobil mobil are are o o miscare miscare de de rotatie translatie

Contactorul cu rotatie este compus dintr-un supor metalic pe care sunt fixate contactele fixe, miezul fix al electromagnetului, contactele auxiliare si suporturile lagar ale echipajului mobil. Aceasta constructie este foarte avantajoasa, deoarece permite realizarea contactoarelor cu un numar dorit de poli prin simpla alaturare a numarului necesar de sisteme de contact, lungind in mod corespunzator suportul si tija-suport a contactelor mobile. Pentru stingerea arcului electric, fiecare pol este prevazut cu o camera de stingere cu gratare ionice. Cursa la deschiderea armaturii mobile este limitata de un opritor. Contactele fixe si mobile sunt prevazute cu coarnele pentru preluarea arcului la deschidere . Intreaga serie se poate utiliza pentru frecventa de concentrare de 120 con/h si durata de actionare 100%

Combinatii de contactoare
Comutatoare automate stea triunghi sunt formate din trei contactoare, retea, stea si triunghi, un blac de relee termice de protectie si un releu de timp cu care se poate regla timpul de la pornire pana la trecerea de la conexiunea stea la conexiunea triunghi. 10

Contactoare si ruptoare

Contactoru cu relee termice este cea mai fregvent folosita combinatie, denumita si demaror magnetic, realizat uzual atat in executi deschise cat si inchise. In amontele contactorului cu relee termice se monteaza un intrerupator automat sau sigurante fuzibile adegvate pentru protectia impotriva curentilor de scurtcircuit. Se foloseste de asemenea inversoare de sens automate cu doua contactoare interblocate intre ele electric si mecanic (cand unul este inchis celalalt nu se poate deschide). Demaroarele magnetice rezolva in cele mai bune conditii comanda si protectia motoarelor electrice in caz de supraincalzire periculoasa. Fizic, constructia contactoarelor este separata de cea a releelor, acestea din urma ralizandu-se ca unitati distincte, numite blocuri. Cotactoarele asociate cu relee se folosesc numai acolo unde fregventa de conectare nu depaseste 40-60 conexiuni pe ora. Contactoarele cu relee termice nu sunt indicate pentru protectia motoarelor cu porniri grele, cu frecvente mari de conectare, sau a motoarelor cu 2 turatii.

III. Intreruptoare automate de joasa tensiune


Caracteristici tehnice ale contactoarelor de curent alternativ cu miscare de rotatie Denumirea Caracteristici C.T. 25 Tipul contactorului C.T. 63 Tensiunea nominala, V Curentul nominal, A Capacitatea de rupere, A Lau=1,1.Un si cos= 0,(4) Capacitatea de inchidere Capacitatea de rupere 200 504 800 1600 500 25 200 500 63 504 500 100 800 500 200 1600 C.T. 100 C.T. 200

a 1 A la 550 V si cos = 0,4 0,5 la L\R = 0,005 si 440 Vcc

contactoarelor auxiliare, A Rezistentele la

uzura 1200000

mecanica, conectari 11

Contactoare si ruptoare

Rezistenta la uzura electrica Frecventa Con/h Durata de conectare Numarul auxiliare de de

1200000

conectare 600

40 si 100 contacte 2 ND + 2 NI

Contactoarele cu translatie seria AC3 formeaza o serie unitare de la 10-200 A si functioneaza pe principiul transmiterii directe a miscarii de translatie a armaturii mobile a electromagnetului la sistemul de contacte. Aparatele se compun dintr-un postament, electromagnet de tip dublu e, suportul contactelor fixe, subansamblul echipaj mobil, camere de stingere cu gratar deionic, bloc contacte auxiliare cu exceptia aparatului de 10 A , 2 A la care contactele auxiliare au aceleasi dimensiuni si pozitie pe aparat ca si contactele principale. Contactorul AC3 de 10 A este format dintr-o carcasa din material termoreactiv care sustine magnetul fix si bobina. Pe suportul contactelor fixe , presat din acelasi material sunt montate contactele fixe principale si auxiliare si bornele. Magnetul mobil este fixat de echipajul ce poarta puntile de contact. Camera de stingere presata din masa termoreactiva de tip melamina separa faxele prin paravane. La celelalte contactoare din serie, constructia este asemanatoare. Magnetul fix de tip e cu intrefier fals pe miezul central este fixat pe un postament dintr-un material termoreactiv la aparatele de 25, 40 si 63 A si un silumin la cele de 100 si 200 A prin intermediul unor lamele elastice si placi de cauciuc. Bobina este fixata direct pe postament, fapt ce impiedica transmiterea socurilor de inchidere la bobina. Suportul contactelor fixe, echipajul mobil si postamentul sunt presate din fenoplast sau supraplast. Camerele de stingere sunt prevazute cu placute deionice montate pe peretii din fibra si fixate in capac printr-o lamela elastica. Capacul este presat dintr-un material rezistent la actiunea arcului electric. Pentru intreaga serie , spirele in scurtcircuit sunt fixate la magnetul fix prin deformarea suprafetei polare si prin lipire, iar pastilele de contact din AgCd sintetizat sunt lipite de suporturi. Cele 2 blocuri de contacte auxiliare poseda contacte normal deschise ( ND ) sau normal inchise ( NI ) cu urmatoarele caracteristici : 12

Contactoare si ruptoare

Curent nominal Tensiunea nominala Curent maxim de inchidere Durata de viata electrica Durata de viata mecanica milioane pentru restul seriei

6A 500 Vca, 200 Vcc 50 la 380V si cos =0,5A la 220V si L\R=15ms 1 milion manevre 10 milioane manevre pentru contactorul de 10A si 5

Aceasta serie de contactoare are performante superioare seriei de contactoare cu rotatie dupa cum se vede si in tabel. In afara de aceasta serie de contactoare cu translatie are o constructie simpla, usor demontabila, contactele sunt usor vizibile si interschimbabile. La aceste contactoare, insa schimbarea bobinei este mai dificila, iar gabaritele mari, socul la inchidere este foarte puternic. Principiul de functionare Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automatese caracterizeaza prin faptu ca, odata inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia inchis cu ajutorul unui zavor mecanic numit broasca ; aceasta blocheaza contactele mobile la sfarsitul cursei de inchidere si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara vreun consum suplimentar de energie. Oricare ar fi varianta constructiva, un intrerupator automat este construit din urmatoarele elemente componente: -circuitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de rupere ( bobina de suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior, realizate din profile de cupru. -camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea arcului electric. -piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de obicei prin presare din rasini fenolice. -mecanismul de actionare si zavorare, realizat din table si profile de otel tratate in mod special pentru a face fata uzurilor si solicitarilor. -cutia aparatului, executata din tablade otel la aparatele marisi rasini fenolice la aparatele mici si intrerupatoarele tip compact. -elementele de protectie : declansatoare termice , declansatoare electromagnetice instantanee sau temporizate, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia motoarelor si declansatoare de tensiune minima. 13

Contactoare si ruptoare

-elemente accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte auxiliare. Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni: -sa mentina intrerupatorul in pozitia inchis -sa asigure declansarea intrerupatorului cu ajutorul unei energii , respectiv a unei forte reduse; in acest scop, cu ajutorul unui sistem de parghii se asigura demultiplicarea necesara a fortei. -sa asigure declansarea libera, adica la existenta unui ordin de declansare intrerupatorul sa nu poata fi nici inchis, nici mentinut in pozitie inchis. -sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor. -sa asigure la inchiderea manuala a intrerupatorului o viteza mixima a contactului mobil

Mecanism cu genunchi : a-intreruptor inchis ; b-intreruptor deschis ; 1-contact fix ; 2contact mobil ; 3-resort ; 4- resort care prin destindere provoaca declansarea ; 5-parghii pentru declansarea manuala. Intrerupatorul este definit ca fiind un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida, sa suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale prestabilite si , de asemenea, sa inchida pe o durata specificata si sa intrerupa curenti anormali, cum sunt curentii de scurtcircuit.

14

Contactoare si ruptoare

Realizarea functiilor mentionate se obtine cu ajutorul clichetilor, mecanismelor cu genunghi sau combinatii intre acestea. Intreruptoarele pot utiliza pentru actionare surse de energie manuala, energia unui electromagnet sau motor electric, energia unui dispozitiv pneumatic. Cele mai fregvent utilizate camere de stingere sunt cele cu placi metalice. Intreruptorul este definit ca fiind un apart mecanic de conectare capabil sa inchida, sa suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale si de asemenea sa inchida pe o perioada specifica si sa intrerupa curenti anormali, cum sunt curenti de scurtcircuit.

Intrerupatoarele automate se folosesc mai ales in urmatoarele situatii: -ca intrerupatoare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice. -ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti. -ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suporta vibratii si socuri mecanice importante. Principiul mentinerii in pozitia a intrerupatoarelor automate prin intermediul unui mecanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje: -posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari. -insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei. -economie de energie. -posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic. -rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice. - folosirea zavorarii mecanice are insa si dezavantaje, cele mai importante fiind: -frecventa de conectare permisa este foarte mica -aparatul are o constructie complicata, fiind in consecinta si relativ scump.

3.1 Tipuri si caracteristici constructive Data fiind varietatea mare a domeniilor de utilizare, se intalneste si o mare varietate a tipurilor constructive de intreruptoare automate. Se pot distinge totusi cateva categorii principale de astfel de aparate. Intrerupatoarele automate de instalatii sunt dotate cu declansatoare termice si electromagnetice pentru protectia impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor.Fata de sigurantele fuzibile, ele prezinta numeroase avantaje : 15

Contactoare si ruptoare

-posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde timpul necesar gasirii si montarii unui element de inlocuire nou in locul celui ars. -nu mai este necesar un stoc de elemente de rezerva si indeosebi se evita pericolul pe care il prezinta pentru securitatea locuintelor si a instalatiilor, inlocuirea fuzibuilelor arse prin fuzibile improvizate din fire groase de cupru. -se poate obtine si o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, lucru practic irealizabil cu sigurantele fuzibile rapide. -se poate regla la fata locului curentul de declansare a automatului in functie de curentul real de serviciu al instalatiei , ceea ce imbunatateste mult eficacitatea si

operativitatea protectiei. Intrerupatoarele automate tripolare comandate prin buton se executa pentru intensitati nominale pana la 40A

Intrerupatoare automate in constructie deschisa se construiesc pentru curenti nominali medii si mari, sunt comandate atat manual, cat si cu electromagneti sau servomotoare si sunt folosite indeosebi pentru protectia circuitelor principale ale alimentarilor cu energie din industrie. Intrerupatorare automate compacte, in carcasa de masa plastica fenolica, se construiesc pentru curenti nominali de ordinul sutelor de amperi; ele sunt folosite

pentru protectia circuitelor electrice din instalatiile industriale unde se impun dimensiuni reduse ale panourilor. Intrerupatoare automate limitatoare se construiesc pentru instalatii de ordinul sutelor de amperi si capacitati de rupere pana la 100 kA virtuali. Ele limiteaza valoarea curentului de scurtcircuit aparut in instalatie, reducand mult solicitarile termice si electrodinamice la care este supusa instalatia. De aici vine si numele de intrerupatoare limitatoare.Pot fi actionate manual sau cu servomotor. Tipuri mai deosebite de aparate sunt: - intreruptoarele automate rapide de curent continuu, dotate cu relee sensibile la panta curentului de scurtcircuit, in vederea asigurarii unei protecti cat mai eficiente redresorelor - intreruptoare automate pentru ptotectia impotriva curentilor de defect, care sesizeaza diferenta intre valorile curentilor de pe conductorul de faza si nul, diferenta care dovedeste aparitia unei scurgeri de curent la masa (curent de defect) si deci a unei slabiri a izolatiei. Producand intreruperea imediata a curentului atunci cand nivelul de

16

Contactoare si ruptoare

diferenta a depasit un anumit nivel, ele protejaza foarte bine impotriva electorocutati si incendiilor Intreruptoarele automate difera de asemenea prin modul de actionare si prin gradul de echipare precum si prin dispozitive accesorii, cum ar fi: contacte de semnalizare, dispozitive de actionare de la distanta, declansatoare de tensiune minima, dispozitive de temporarizare a declansarii prin relee etc. Instalatia de pornire a acestui motor se poate face in doua moduri: - cu intreruptor tripolar - cu contactor Intreruptorul este folosit la pornirea motoarelor de putere redusa, prin a carui infasurare circula un curent corespunzator cu valoarea maxima a curentului, admisa de intreruptor . Intreruptoarele utilizate sunt: pachet, parghie sau cu came, nu poate fi utilizat intreruptorul tripolar la pornirea motoarelor de putere mare deoarece la cuplare se formeaza arc electric intre contactele intreruptorului si acesta nu e prevazut cu camera de stingere a arcului electric. Pornirea cu contactor, in acest caz pe langa instalatia electrica, care alimenteaza in mod direct motorul, mai este folosita inca o instalatie ce formeaza circuitul electric de comanda. Contactorul ca aparat de conectare este folosit atat in circuitul de forta cat si in cel de comanda. Functionare: se alimenteaza schema de forta de la sistemul trifazat, prin sigurantele fuzibile sau alte aparate de protecti de la acestea circuitul se continua cu contactele principala ale bobinelor releului termic si apoi se fac legaturile la motor. Tensiunea poate fi de 220 sau 380 V in functie de tipul bobinei, in cazul in care circuitul de comanda se alimenteaza la 220 V , atunci schema de comanda are urmatorul treaseu: butonul de pornire, bobina contactorului, contactele de releu termic, butonul de oprire si nul. In paralel cu butonul de pornire se leaga contactul de automentinere, care la apasarea acestul buton se inchide si alimenteaza bobina contactorului pana la apasarea butonului de oprire. Se actioneaza butonul de pornire si se inchide circuitul electric dintre faza si nul, in acest moment bobina contactorului este alimentata si se formeaza un camp electromagnetic care va deplasa tija cu contactele contactoului, aceasta va inchide contactele principale si contactul de automentinere. Butonul revine la pozitia initiala, dar 17

Contactoare si ruptoare

schema electrica de pornire va mentine alimentarea motorului datorita contactului de automentinere. Oprirea motorului se face prin actionarea butonului de oprire acesta va intrerupe circuitul de comanda care inplicit opreste alimentarea bobinei, aceasta nu va mai generea campul electromagnetic, tija revine la loc aducand toate contactele la pozitia initiala. Atat pornirea cat si oprirea motorului se poate face si manual, fara apasarea butoanelor, prin actionarea tijei contactorului.

IV. Pornire a motorului asincron cu rotorul bobinat.La aceste motoare si


infasurarea rotorului este scoasa la cutia cu borne, daca motorul este de putere mica pornirea se face pe cale directa cu ajutorul unui intreruptor electric automat tripolar asemanator schemei de pornire a motorului asincron trifazat. Pornirea motoarelor asincron cu rotorul bobinat si putere mai mare de 17 KW se poate face in 2 moduri: - cu comutator stea triunghi - cu releu de timp Pornirea cu comutator stea triunghi, se folosesc comutatoare pachet stea triunghi, acestea au rolul de a micsora curentul de pornire in infasurarea statorului de 3 ori, datorita acestui lucru pornirea statorului se face in conexiune stea. In timpul alimentari in conexiunea stea turatia rotorului este mai mica decat turatia nominala si trece apoi manual din conexiunea stea in conexiunea triunghi. Motorul va fi alimentat la tensiunea nominala de 380 V, timp in care turatia devine egala cu turatia nominala. Acest tip de pornire se foloseste la toate motoarele cu turatie mare , cu scopul protejari motorului impotriva cresteri intensitati curentului electric, cu mult peste valoarea nominala efectiva care ar duce la arderea motorului. Pornirea stea triunghi cu releu de timp, este mai eficenta deoarece trecerea de la conexiunea stea la cea triunghi se face automat. Se compune din 3 contactoare, 2 butoane, un releu termic, un releu de timp si sigurante fuzibile sau alte aparate de protectie. 18

Contactoare si ruptoare

Schema de forta are rolul de a alimenta motorul in conexiunea stea si in conexiunea triunghi, astfel prin intermediul unui contactor se poate alimenta pe cale directa motorul, pe al 2 lea se face conexiunea stea si pe al 3 lea se face conexiunea triunghi. Din sheama de comanda fac parte aproape toate contactele auxiliare ale celor 3 contactoare, contactele releului de timp, contactele releului termic si cele 2 butoane. Caracteristicile intrerupatoarelor automate si contactoarelor in functie de care se face alegerea pentru utilizarea intr-o anumita instalatii sunt : . -felul curentului ( continuu sau alternativ ) . -tensiunea nominala de utilizare U si frecventa ; -serviciul nominal ( de 8 ori, serviciul de durata) - serviciul intermitent; -curentul nominal tehnic U , care poate fi suportat in circuitul principal, fara ca

incalzirea sa depaseasca limitele adminisibile.Acest curent trebuie sa fie mai mare decat curentul nominal al motorului. Curentul de utilizare I este curentul din circuitul principal care intervine in determinarea conditiilor de utilizare a contactorului sau ruptorului. Categoria de utilizare este determinata de natura sarcinii de curent si este standardizata conform tabelului de mai jos. Categoriile de utilizare sunt numerotate in ordinea crescanda a conditiilor mai grele de lucru. De exemplu, in timp ce categoria AC1 are curentul egal cu curentul de utilizare, categoria AC4 are curentul de rupere de 6 ori mai mare decat curentul de utilizare. Capacitatea nominala de rupere ( kA Felul curentului AC1 CURENT AC2 Sarcini neinductive sau slab inductive Pornirea motoarelor cu inele de contact, franare in plin mers ALTERNATIV AC3 Pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit, oprirea motoarelor in plin mers AC4 Pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit, mers cu socuri, inversarea sensului de rotatie 19 Categoria Utilizari

Contactoare si ruptoare

CURENT

DC1 DC2

Sarcini inductive sau slab inductive Pornirea motoarelor derivatie, oprirea motoarelor derivatie in plin mers

CONTINUU

DC3

Pornirea motoarelor derivatie, mers cu socuri, inversarea sensului de rotatie.

DC4

Pornirea motoarelor serie, oprirea motoarelor serie in plin mers

DC5

Pornirea

motoarelor

serie,

mers

cu

socuri,

schimbarea sensului de rotatie

20

Contactoare si ruptoare

V. Instalatii electrice pentru pornirea motoarelor

Instalatii electrice pentru alimentarea motoarelor.


Instalatiile electrice folosite pentru alimentarea motoarelor cuprind: Aparate pentru comanda automata - contactoare si ruptoare - contactoare cu relee - intreruptoare automate Aparate pentru protectie: - relee - sigurante fuzibile

5.1 Releul
Releul este un aparat care comuta, sub actiunea marimii de intrare, unul sau mai multe elemente de comutatie de mica putere n scopul comenzii altor elemente. Releele de protectie pot realiza contacte electrice ducnd la ntreruperea instalaiei cu energie electric, deci la protecia acesteia. Cele mai simple relee se compun dintr-un element de intrare I, denumit uneori si element sensibil, un element comparator K si un element de executie E cu una sau mai multe iesiri.

1.1.Clasificarea releelor Releele folosite n sistemele electrice funcioneaz dup aceleasi principii ca i aparatele de msurat; de aceea ele pot fi clasificate, n general, dup aceleai criterii. a) Dup principiul de funcionare, releele pot fii: electromagnetice (magnetoelectrice, de inducie, magnetice,electrodinamice, termice) i electronice. b) Dup felul parametrului la care acioneaz, releele pot fii: de curent, de tensiune, de putere, de temperatur, etc. c) Dup valoarea marimii de intrare la care acioneaz, releele pot fii: maximale, a cror acionare are loc cnd valoarea mrimii de intrare devine egal sau depete o anumit valoare maxim, dinainte stabilit; minimale, care acioneaz n momentul cnd valoarea mrimii de intrare devine egal sau mai mic dect o anumit valoare minim, dinainte stabilit i relee difereniale, a cror acionare are loc cnd diferena 21

Contactoare si ruptoare

valorilor a dou marimi aplicate la intrare devine, n valoare absolut, mai mare dect o valoare dinainte stabilit. d) O clasificare specific a releelor se obine dac se ia n consideraie modul conectrii n circuitul elementului protejat, deosebindu-se: relee primare i relee secundare. e) innd seama de modul de acionare asupra nteruptoarelor, releele pot fii: cu aciune direct sau directe i cu aciune indirect sau indirecte. f) n funcie de durata de acionare: relee ultra rapide ( t < 0.0 s), relee rapide (t <0.05

s), relee normale (t -0.05-0.15 s ), relee lente (t -0.15-1 s), de temporizare (t >1 s) g) n fucie de mrimea de intrare: releu de tensiune, releu de curent, releu de putere, releu de fregven, releu de timp. h) Cele mai utilizate relee: relee termice, relee electromagnetice, relee electronice, relee mecanice, relee ferodinamice, declanatoare. i) Dup natura elementului de execuie: relee cu contacte i relee fr contacte (statice).

TIPURI DE RELEE

Relee electromecanice Sfera de aplicabilitate a acestor relee a nceput s se reduc substantial, ca urmare a progreselor realizate n domeniul releelor statice. Cele mai simple relee electromecanice constau dintr-un dispozitiv care produce fora sau cuplul activ, un element care produce cuplul rezistent i unul sau mai multe elemente de execuie (contacte electrice). Dup natura dispozitivului pentru producerea forei sau a cuplului activ, deosebim: relee electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie, electrodinamice, termice, cu contact reed. n continuare se prezint cteva dintre cele mai utilizate. Releele electromagnetice sunt aparate de protecie care asigur protecia la cureni de scurtcircuit sau la scderea tensiunii cu aciune instantanee sau temporizat.

22

Contactoare si ruptoare

Releele electromagnetice pot funciona att n curent continu ct i n curent alternativ. Ele pot fi relee electromagnetice de curent i relee electromagnetice de tensiune. Releeele electromagnetice mai pot fii: Releul electromagnetic de curent maxim (RC) este constituit dintr-un electromagnet ,pe care sunt dispuse bobinele de curent i dintr-un sistem mobil format din armtura de fier, fixat pe un ax prevzut cu un resort spiral, care asigur cuplul antagonisz. Releul electromagnetic de timp (RT) este constituit dintr-un electromagnet i un miez de fier, solidar cu urubul fr sfrit. Releul electromagnetic de semnalizare (RdS) are drept scop s semnalizeze dac protecia unui anumit circuit a acionat. Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita trecerea curenilor mari prin contactele sensibile ale releelor obinuite(cum sunt curenii bobinelor de aclanare a ntreruptoarelor) . Releele electromagnetice sunt constituite din electromagnei la care atunci cnd curentul prin bobin depete o anumit valoare este atras armtura mobil aceasta acionnd asupra unor contacte electrice, deci funcionarea releelor electromagnetice se bazeaz pe fora de atracie a elecromagnetului.

Releele termice
La baza funcionrii releelor termice st modificarea proprietilor fizice ale corpurilor datorit nclzirii. Cel mai simplu releu termic const dintr-un tub de sticl nchis, prevazut cu doi electrozi, n interiorul tubului gsindu-se mercur. nchiderea contactului are loc ca urmare a dilataiei mercurului, n momentul n care nivelul mercurului aduce n contact electric cei doi electrozi. Cele mai rspndite relee termice sunt releele cu bimetal. Dup modul n care se realizeaz nclzirea bimetalului se deosebesc relee cu nclzire direct, indirect i mixt. La cele cu nclzire direct curentul electric trece prin bimetal, iar la cele cu nclzire indirect bimetalul este nclzit de la un rezistor, prin care trece curentul electric. Releele termice sunt utilizate, n special, la protecia motoarelor electrice mpotriva supracurentilor de durat.

23

Contactoare si ruptoare

VI. Sisteme de calcul


Definiie
Un sistem de calcul este un ansamblu de componente hardware (dispozitive) i componente software (sistem de operare i programe specializate) ce ofer servicii utilizatorului pentru coordonarea i controlul executrii operaiilor prin intermediul programelor. Orice sistem de calcul (computer system) pentru a realiza funciile sale de baz trebuie s execute urmtoarele operaii: - introducere date (citire) - I - memorare date i instruciuni (reprezentare) - M - prelucrare date si instruciuni (procesare) - P - ieire date (scriere) - O Funcionarea unui sistem de calcul are loc dup urmtoarea schem de principiu:

Din punct de vedere hardware(tehnologic) partea cea mai important a unui sistem de calcul (SC) este unitatea central de prelucrare (UC) (Central Processing Unit) constituit din memorie (M) i microprocesor (P), acestea fiind produse ale microelectronicii. Pentru realizarea serviciilor sale un SC este nzestrat cu dispozitive de intrare/ieire(I/O), unele fiind doar de intrare, altele fiind doar de ieire, iar altele fiind i de intrare i de ieire. Dispozitivele ce au funcii i de intrare i de ieire sunt: unitatea de hard disk (HD) - dispozitiv de memorare cu acces rapid la informaii, ncorporat n SC, i care conine programele SO i programe specializate (PS) n concordan cu preferinele utilizatorului; 24

Contactoare si ruptoare

unitatea de floppy disk (FD) - dispozitiv de memorare cu acces lent la informaii i care permite utilizarea unei dischete ( de regul, de dimensiune 3,5 inc.), disc magnetic de memorare ce poate s stocheze i s pstreze pe timp nelimitat informaii sub form de programe i date de volum nelimitat; monitorul - dispozitiv de afiare (display) alfanumeric i grafic alb/negru i color i care este o interfa grafic n dialogul om-calculator.

Dispozitivele de intrare (citire) (I) ce pot exist n configuraia unui SC sunt: o tastatura (keyboard) - dispozitiv cu taste numerice i alfanumerice pentru introducerea de comenzi i date ce vor fi prelucrate de programele SO i PS; o CD-ROM - dispozitiv de memorare de mare capacitate cu acces rapid la informaii i care stocheaz - n vederea citirii - programe i fiiere de volum foarte mare; o mouse - dispozitiv mobil care prin intermediul unui cursor grafic reprezentat pe monitor poate s indice selectarea unor simboluri grafice sau butoane logice ce vor avea ca efect executarea unor operaii specifice programelor SO i PS; o scanner - dispozitiv pentru preluarea (memorarea) de imagini de pe suport hrtie, memorarea realizndu-se n fiiere sub form de hri (bitmap) de puncte (pixeli); o digitizor - dispozitiv pentru preluarea (memorarea) de coordonate ale unor puncte ce reprezint hri, scheme, planuri, etc. n vederea prelucrrii lor de ctre diverse programe care s genereze imagini ce urmeaz apoi a fi procesate; o camera TV - dispozitiv pentru preluarea pe suport film a unor imagini reale i care urmeaz a fi prelucrate.

25

Contactoare si ruptoare

Dispozitivele de ieire (scriere)(O) ce pot exista n configuraia unui SC sunt: o imprimanta grafic - dispozitiv ce utilizeaz suport hrtie sau folie de plastic pentru realizarea de reprezentri grafice; o plotter - dispozitiv tip mas de desen sau planet pentru realizarea de desene; o film - dispozitiv pentru preluarea de imagini din memoria unui calculator; o boxe audio - dispozitive pentru redarea sunetelor (dispozitive multimedia).

Unitatea central de prelucrare (UC) Arhitectur i funcionare


Funcii : - operaii de de prelucrare a informaiilor i controlul comunicaiilor ; - operaii de citire/scriere de informaii din/n memoria principal; - operaii de coordonare i control pentru dispozitivele I/O. Componente: - componenta de memorare (memoria intern - M); realizeaz memorarea datelor intermediare (de lucru-L), rezultatelor finale (R); - componenta de execuie ( unitatea aritmetico-logic - Ual); realizeaz calcule aritmetice i logice cunoscute din matematic; - componenta de comand - control ( Ucc) ; realizeaz prelucrarea ordonat a instruciunilor programelor i coordoneaz funcionarea celorlalte componente, inclusiv a dispozitivelor I/O. (D), instruciunilor ( programelor P), rezultatelor

26

Contactoare si ruptoare

Performan: Orice sistem de calcul are puterea de procesare funcie de memoria intern i de microprocesorul (P) cu care este nzestrat, acesta fiind constituit din unitatea de comand-control (Ucc) i unitatea de execuie(Ual).

Modul de funcionare : calculatoarele actuale sunt construite pe baza modelului unui calculator de tip John von Neumann, i anume, un calculator are ca sarcin principal execuia programelor utilizatorilor; pentru a fi executat pe calculator, un program trebuie s se afle ntr-o anumit stare, numit executabil stare obinuta din instruciunile surs (enunuri conform sintaxei i semanticei unui limbaj de programare) ale programului stocate n memoria extern de tip hard disk (HD), floppy disk (FD) sau compact disk (CD); instruciunile sunt executate secvenial, adic pas cu pas, i folosind memoria intern prin intermediul aa-numitelor variabile definite conform structurilor de date oferite de limbajul de programare, au ca efect realizarea de operaii conform unei logici. Aceasta logic a fost implementat n instruciuni n conformitate cu raionamentul pentru rezolvarea unei anumite probleme; Prin intermediul compilatorului limbajului de programare, instruciunile surs ale programului sunt analizate sintactic i semantic i sunt transformate n aa-numita form obiect a programului, care mai departe va fi convertit n forma executabil, form ce este memorat n memoria intern, atunci cnd se dorete lansarea n execuie a programului. Lansarea n execuie a unui program se face prin intermediul sistemului de operare i prin realizarea funciilor UC, astfel: 27

Contactoare si ruptoare

o forma executabil a instruciunilor este stocat n memoria intern M; o conform cerinelor programului, prin intermediul dispozitivelor de intrare(I), datele de intrare sunt stocate n memoria intern la comanda Ucc; o prin comanda Ucc, instruciunile stocate n memorie sunt prelucrate i se d comanda Ual pentru a prelua datele stocate n M n vederea realizrii de calcule aritmetice i logice; o prin operaiile executate de Ual se obin rezultate intermediare ce sunt temporar stocate n M pentru ca ulterior s fie utilizate n scopul obinerii rezultatelor finale ce vor fi socate in M ; o prin comanda Ucc, rezultatele finale stocate n M vor fi transmite dispozitivelor de ieire (O).

28

Contactoare si ruptoare

Microprocesorul (P)
La baza funcionrii unui calculator(SC) se afl microprocesorul(P), inventat n anul 1971 de ctre ing. M.F. HOFF de la firma INTEL, care a produs o adevrat revoluie n domeniul calculatoarelor i al informaticii, avnd un impact deosebit n toate domeniile tiinifice, economice i sociale. Microprocesorul (P) a fost inventat ca urmare a rezultatelor obinute n trei domenii speciale aprute i dezvoltate n secolul XX:

sisteme cibernetice; programare; circuite integrate.

Din acest motiv, microprocesorul poate fi considerat un calculator n miniatur constituit din: unitatea de comand - control (Ucc); unitatea de execuie (operaii aritmetice i logice-Ual); memorie proprie format din 14 registre(MP).

Activitatea primelor componente (Ucc, Ual) are loc prin utilizarea celor 14 registre: 2 pentru comand-control, 4 pentru date (informaii) i 8 pentru adrese. Un registru este un element esenial n procesul de prelucrare a informaiilor provenite din activitatea de execuie a programelor aflate n memoria intern a calculatorului. Acesta reprezint o unitate de adresare a memoriei interne n cadrul procesului de adresare a coninutului memoriei interne, proces prin intermediul cruia are loc accesarea informaiilor stocate n memorie. Unitatea de adresare se numete cuvnt de memorie. Performanele microprocesorului sunt funcie de: o organizarea i reprezentarea informaiilor; o organizarea i capacitatea memoriei interne; o tehnica de adresare a memoriei interne; o metodele de execuie a operaiilor n procesarea informaiilor; o viteza de lucru (frecvena de lucru) n execuia operaiilor.

29

Contactoare si ruptoare

Formal, memoria intern este considerat o structur liniar (mi)i.>0, mi fiind 0 sau 1 cu semnificaia stins, respectiv aprins i reprezint o poziie binar, numit bit (binary digit). Prin urmare, o succesiune de bii poate fi utilizat pentru stocarea de informaii convertite n poziii binare. Unitatea de msur pentru memorie este byte-ul (octet-ul) i reprezint o succesiune de 8 poziii binare, de exemplu 0 1 0 1 0 1 1 1 1b = 8 bii sau 1o = 8 bii. Multiplii byte-ului sunt: 1 Kb = 1024 b = 210 b ; 1 Mb = 1024 Kb =220 b ; 1 Gb = 1024 Mb = 230 b. Din punct de vedere logic, memoria intern a unui calculator este organizat n blocuri de memorie, 1 bloc = 64 Kb, aceste blocuri avnd destinaii precise n stocarea informaiilor pentru buna funcionare a calculatorului sub un sistem de operare adecvat. Un rol important n utilizarea memoriei interne i in procesul de prelucrare a informaiilor are conceptul de cuvnt de memorie (word), acesta fiind de fapt o unitate de msur (unitate de adresare) n sistemul de coordonate (adrese) ataat unei memorii interne avnd o anumit organizare logic, de exemplu n blocuri. n evoluia sistemelor de calcul, capacitatea cuvntului de memorie a fost variabil i a determinat creterea performanelor acestora, n acest sens este cunoscut clasificarea microprocesoarelor n generaii funcie de capacitatea cuvntului de memorie utilizat: 1 cuv. = 4 bii; 1 cuv. = 8 bii = 1 b; 1 cuv. = 16 bii = 2 b; 1 cuv. = 32 bii = 4 b. n acest sens, pn n prezent sunt cunoscute urmtoarele generaii de microprocesoare: gen. 1 - P tip 4004, 8008, gen. 2 - P tip XT 8080, 1w = 4 bii ( dup anul 1971 ); 1w = 8 bii ( dup anul 1974 ); 1w = 16 bii ( dup anul 1978;

gen. 3 - P tip AT 8088, 8086, 80186,80286,

in 1981 apare PC ; in 1982 apar 80186, 80286); gen. 4 - P tip AT 80386, gen. 4,5 1w = 32 bii ( anul 1985 );

P tip 80486, 80586(Pentium), 80860, RISC-I860, etc.,1w = 32

bii(dup anul 1989; 80486 nglobeaz i coprocesorul matematic 80387;1993586 ).

30

Contactoare si ruptoare

Performana microprocesorului este dat i de viteza de lucru (frecvena de lucru-impulsuri la intervale foarte mici de timp), msurat n MHz i care determin realizarea unei viteze de execuie de cteva milioane de instruciuni /secund. Dac primele microprocesoare aveau frecvena de lucru 80186 P 80286 P 8088 P P 80386) , astzi microprocesoarele actuale

lucreaz cu o frecven de ordinul 400/500 MHz sau 700/900 MHz, aceasta datornduse faptului c modernizarea lor este tot timpul n atenia proiectanilor i fabricanilor de microprocesoare, dar i pentru c acestea ncorporeaz aa-numitul coprocesor matematic ce mrete viteza de lucru la execuia operaiilor aritmetice cu numere reale. Performana microprocesorului este determinat i de spaiul de memorie intern pe care il poate adresa. Dac primele microprocesoare erau construite s adreseze un spaiu de memorie de 256Kb, 640Kb, sau 1Mb, astzi exist microprocesoare ce sunt proiectate sa adreseze un spaiu de memorie de 32Mb, 64Mb. Concluzie. Performana microprocesoarelor este determinat de: capacitatea cuvntului de memorie utilizat; viteza de lucru (frecvena de lucru); spaiul de memorie intern adresabil. Din punct de vedere al comunicaiilor informaiilor n funcionarea unui sistem de calcul, se disting 3 tipuri de informaii (magistrale-trasee de cupru ce genereaz informaii binare i prin care se realizeaz ale SC) : informaii ce reprezint valori (date; pe 16 bii); informaii ce reprezint adrese (coduri; pe 20 bii); informaii ce reprezint control (comenzi). Microprocesorul i exercit funciile, i anume prelucreaz programele aflate n memoria intern, prin utilizarea, coordonarea i controlul: memoriei interne; dispozitivelor rapide (HD, FD, CD); dispozitivelor auxiliare ( diverse dispozitive I/O). P cu celelalte componente

31

Contactoare si ruptoare

Unitatea de comand-control (Ucc) este utilizat de microprocesor pentru a programa execuia secvenial n timp a tuturor manevrelor necesare n vederea executrii unei instructiuni (comenzi) aflat temporar n memoria intern. n acest scop, Ucc : - genereaz semnalele de comand pentru ntregul sistem de calcul; - dirijeaz fluxul de date; - coreleaz viteza de lucru a unitii centrale cu timpul de acces al memoriei ; - regleaz aciunile sale funcie de un semnal de ceas a crei frecven este de ordinul MHz-ilor. Semnalele prin care microprocesorul realizeaz comenzi de execuie spre memorie sau spre alte componente ale sistemului se numesc semnale de comand, iar semnalele prin care microprocesorul primete informaii despre diferite componente ale sistemului se numesc semnale de stare. Comunicarea dintre microprocesor i celelalte componente ale sistemului se face prin intermediul magistralelor externe. Efectuarea unor transferuri interne de date se realizeaz prin magistrala intern de date. La magistralele de date i de comenzi pot fi cuplate circuite de I/O ce realizeaz legtura cu dispozitivele I/O. Memoria microprocesorului(MP) format dintr-un numr de registre are rolul de a pstra temporar date, adrese de memorie i informaii de stare i control. Aceste registre sunt imprite n urmtoarele categorii: o registre generale - n numr de 8 i clasificate n registre de date ( notate AX, BX, CX, DX), registre de pointer ( SP, BP), registre de index ( SI, DI); 32

Contactoare si ruptoare

o registre de segment(adresare) - n numr de 4 i notate prin CS(adresa de baz a segmentului de memorie care conine codul programului), SS(segmentul de stiv curent), DS(segmentul de date curent - datele i variabilele programului), ES (extrasegmentul curent); o registrul pointer-ului de instruciune (IP- Instruction Program sau PCProgram Counter)- conine adresa de memorie a urmtoarei instruciuni ce trebuie executat; o registrul indicatorilor de stare i control - conine informaii referitoare la natura rezultatului unei operaii aritmetice(13 indicatori pentru 80386 i 20 indicatori pentru microprocesorul 80486);

Observaie: Microprocesorul 80386 utilizeaz n plus nc dou registre de segment FS i GS. Pentru a executa o instruciune, n sistemul de calcul au loc urmtoarele evenimente: depune pe magistrala de date valoarea din registrul IP; depune pe magistrala de comenzi comanda de citire din memorie;

- memoria intern preia de pe magistrala de date valoarea care a fost stocat din IP; - este cutat adresa dat de aceasta valoare i se preia coninutul ce va fi stocat pe magistrala de date; depune pe magistrala de comenzi comanda de terminare a citirii din memorie; citete de pe magistrala de date valoarea stocat anterior i execut

instruciunea codificat prin aceast valoare; - valoarea din registrul IP este incrementat cu o unitate.

Fizic, microprocesorul este construit din circuite integrate (module) numite cip-uri (chips n englez) care nglobeaz Ucc, Ual, MP i se afl pe aanumita plac de baz n interiorul unitii de sistem ( system unit). Pe placa de baz se mai afl: o cipuri de memorie; circuite VLSI(Very Large Scale

Integration) 33

Contactoare si ruptoare

coprocesor matematic;

o cip pentru generatorul de ceas; o cip pentru sunet; o cip pentru accesul direct la memorie; o cipuri pentru controlul dispozitivelor I/O.

Cele mai importante firme din lume productoare de microprocesoare sunt:

Intel, Motorola, AMD, Cyrix/IBM, PowerPC, Digital Alpha, Sun Sparc,MIPS,ARM

Memoria intern (M)

Memoria unui sistem de calcul este de mai multe tipuri:

Din punct de vedere fizic, memoria aflat pe placa de baz a unui calculator este constituit din cteva cipuri de capacitate 4Mb, 8Mb, 16Mb, 32Mb sau maxim 64Mb ce reprezint memoria principala a sistemului de calcul, ce include o memorie de baz de 34

Contactoare si ruptoare

640Kb de tip RAM. Oricare ar fi tipul de memorie, aceasta este considerat constituit din celule de memorie (bytes), celula fiind cea mai mic parte a memoriei ce poate fi adresat direct i care reprezint unitatea de masur a memoriei, 1 celul = 1 byte = 1 octet= 8 bii. Celulele de memorie sunt folosite pentru stocarea diferitelor tipuri de informaii (numerice, alfabetice, grafice, sunete, etc.). Evident, n funcie de natura informaiei , pentru un tip de informaie, se utilizeaz una sau mai multe celule de memorie. De exemplu, pentru reprezentarea n memorie a numerelor reale se utilizeaz 4, 6, 8 sau 10 celule (bytes), n cazul limbajului de programare Borland Pascal, determinnd utilizarea mai multor domenii de valori reale: Single, Real, Double i Comp, Extended, domenii ce se deosebesc prin precizia de calcul pe care o ofer n acest mod. Prin urmare, limbajele de programare ofer metode i tehnici diferite pentru reprezentarea informaiilor, determinnd precizii de calcul diferite, utilizatorul fiind acela care va decide, n funcie de precizia de calcul dorit, limbajul de programare ce trebuie folosit sau programul de calcul ce trebuie apelat. Iniial, n standardul Pascal era cuprins doar domeniul Real, celelalte au fost cuprinse n convenia IEEE (Institute for Electrical and Electronics Engineers). MONTAREA CONTACTOARELOR IN INSTALATIILE ELECTRICE Dupa cum s-a aratat in paragrafele anterioare, contactoarele se utilizeaza in instalatiile electrice impreuna cu diferite alte accesorii, ca: blocuri de relee, butoane, sigurante, dispozitive de semnalizare, in functie de cerintele schemei. Aceste

combinatii de aparate se pot ansambla pe placi comune introduce in tablouri de comanda sau cutii capsulate ori pot fi grupate pe categorii de aparate in interiorul panourilor.

VII. VERIFICAREA CONTACTOARELOR DUPA TRANSPORT Contactoarele sunt ansamblate in cutii de carton sau lazi pentru a suporta in conditii bune solicitarile mecanice la care sunt supuse in timpul transportului. In momentul sosirii lor la locul de destinatie, trebuie sa se verifice daca aparatele nu au fost deteriorate in timpul transportului. In acest scop trebuie sa se verifice daca partile mobilw nu s-au deformat sau deplasat daca piesele izolante si camerele de stingere nu s-au spart. 35

Contactoare si ruptoare

Depozitarea contactoarelor in cazul in care contactoarele nu se monteaza imediat in industria electrica. Ele se depoziteaza in ambalajul original in incaperi uscate si curate unde pot fi supuse la actiunea prafului, vaporilor de apa sau agentilor corozivi si a temperaturilor ridicate. Aparatele cu ambalajele lor nu se aseaza in stive prea mari deoarece in cazul unor eventuale daramari se produc spargeri sau fisuri ale pieselor izolante si camerelor d stingere. Se va avea in vedere ca piesele de rezerva (contacte, bobine) care se livreaza odata cu contactorul, sa nu se piarda si sa se eticheteze pentru a sti pentru ce aparat se utilizeaza.

MONTAREA CONTACTOARELOR

Inainte de montarea unui contactor se verifica daca valorile lui nominale corespund valorilor nominale ale instalatiei. In acest scop se verifica daca tensiunea bobinei electromagnetului de actionare este egala cu tensiunea nominala a circuitelor de comanda ale instalatiei, daca valoarea curentului nominal al contactorului este mai mare sau egala cu valoarea curentului care trece prin circuitul principal, de asemenea se verifica faca tensiunea nominala a contactorului este egala cu a instalatiei. Recomandarile care se pot da cu privire la montarea contactoarelor in instalatii au caracter general, de aceea se completeaza cu indicatii date in instructiuni si cataloage, de catre firmele constructoare, pentru fiecare tip de contactor. Contactoarele se monteaza in pozitie verticala cu bornele R, S, T la partea superioara. In imediata lor apropiere nu trebuie sa existe sursa de caldura, care ar provoca o incalzire a mediului mai ridicat decat in rest. Fixarea contactoarelor pe panouri este realizata cu suruburi si piulite. Strangerea piulitelor trebuie sa fie suficienta pentru a elimina jocurile si posibilitatea de deplasare a contactorului in timpul manevrelor. Deoarece socurile la anclansre sunt puternice, dimensiunile cadrului cadrului sau panoului pe care se monteaza trebuie sa fie corespunzator alese pentru a face fata solicitarilor mecanice la care sunt supuse. Daca reglajul contactoarelor auxiliare ca si blocurile de relee, butoanele etc, situate in apropierea contactorului sunt sensibile la vibratiile transmise cadrului, la anclasarea contactorului, trebuie luate 36

Contactoare si ruptoare

masuri pentru diminuarea acestor vibratii. In acest scop, se pot utiliza panouri care cuprind numai contactoare restul aparatului fiind instalat pe alte panouri, complet separate de primele. Se poate utiliza si fixarea contactoarelor pe panouri prin

intermediul unor legaturi elastice ( piese elastice, resortoare ). La montarea contactoarelor trebuie sa se tina seama de lungimea pe care este aruncat afara arcul electric in exteriorul camerei de stingere la deconectarea circuitului. De aceea, firmele constructoare dau valori distantelor de la camerele de stingere la peretii sau capacele metalice precum si distantele dintre cele doua contactoare asemanatoare montate alaturat pentru a evita accidentele. Aceste valori depinde de curentul nominal al contactorului, capacitatea de rupere, constructia camerei de stingere etc si trebuie respectate in timpul montajului. Aceste spatii prevazute sunt suficiente si pentru a permite scoaterea camerelor de stingere. La aparatele cu cuva cu ulei, se va prevedea spatial necesar pentru colaborarea cuvei. Blocaje mecanice intre contactoare Se utilizeaza in situatiile in care 2 contactoare intr-o schema de actionare nu trebuie sa inchida simultan. La contactoarele cu miscare de rotatie, aceste blocaje se realizeaza in diferite variante constructive. Contactoarele cu translatie trebuie sa aiba o constructie speciala pentru a permite utilizarea blocajelor mecanice, astfel ca, in general, nu se folosesc in schemele de blocaje, acesta constituind un mare dezavantaj al lor. 7.1VERIFICAREA CONTACTOARELOR DUPA MONTARE Dupa ce contactoarele si celelalte aparate au fost montate pe panouri pentru asigurarea unei functionari corecte se verifica: a) b) c) Executarea legaturilor electrice dintre diversele aparate Strangerea corecta a suruburilor Cursa si forta de apasare pe contactele principale si auxiliare ale contacto rului,

pentru a observa daca aparatele nu s-au dereglat in timpul montajului d) Existenta camerelor de stingere si fixarea lor corecta In continuare se aplica

tensiime la bornele bobinei electromagnetului de actionare, contactele principale nefiind parcurse de curent si se executa cateva manevre in gol, pentru a se observa cum inchid contactul si electromagnetul.

37

Contactoare si ruptoare

Se fac apoi cateva manevre sub sarcina, dupa care se verifica posibilitatea executarii tuturor comenzilor prevazute in schema si se regleaza releele. VIII. MONTAREA CONTACTOARELOR IN INSTALATIILE ELECTRICE Dupa cum s-a aratat in paragrafele anterioare, contactoarele se utilizeaza in instalatiile electrice impreuna cu diferite alte accesorii, ca: blocuri de relee, butoane, sigurante, dispozitive de semnalizare, in functie de cerintele schemei. Aceste

combinatii de aparate se pot ansambla pe placi comune introduce in tablouri de comanda sau cutii capsulate ori pot fi grupate pe categorii de aparate in interiorul panourilor IX INTRETINEREA SI REPARAREA CONTACTOARELOR In cazul unei alegeri si instalari corespunzatoare, buna functionare a contactoarelor este conditionata de intretinerea corecta si eventuala reparare a acestore. Contactoarele electromagnetice sunt caracterizate printro intretinere simpla si repararea relativ usor de executat. Intretinerea corecta a contactoarelor asigura o functionare corespunzatoare a contactorului, cum si micsorarea uzurii sale electrice. Periodic se executa o examinare atenta a instalatiei, insistandu-se asupra starii suprafetei contactelor. Cu aceasta ocazie se verifica inchiderea si deschiderea contactelor principale si auxiliare. Daca este cazul, contactele oxidate sau cu urme de metal topit care apar in timpul intreruperii arcului electric, se curata cu ajutorul unei pile fine. Utilizarea hartiei emeri este interzisa. Dupa curatare contactele se ung cu vaselina pentru contacte. Contactele trebuie, de asemenea, curatate dupa intreruperea unui scurtcircuit. Dupa curatare, se va face o verificare a cursei in contact si a fortei de apasare pe contact, care trebuie sa corespunda valorilor pentru contactoare de productie indigena. 9.1 INTRETINEREA CONTACTOARELOR AUXILIARE Se face in mod asemanator cu a contactelor principale. Contactele auxiliare pot fi: normal deschis, normal inchis, sau cu comutare. Constructia contactelor auxiliare trebuie sa permita inchiderea sau deschiderea contactelor, in intervale de timp variabile fata de momentul primirii comenzii de la contactor. Astfel contactul auxiliar de autoretinere, care asigura mentinera contactorului inchis, dupa care s-a actionat asupra

38

Contactoare si ruptoare

butonului de pornire, care comanda alimentarea bobinei electro-magnetului trebuie reglat cu o sursa in contact foarte mica. Demontarea contactelor auxiliare se face usor, tinandu-se seama de particular itatile de constructie ale fiecaruia.Astfel contactul mobil de la contactul auxiliar se demonteaza prin simpla apasare in sensul sagetii. Montarea se face prin apasarea in sens opus. X. INCERCAREA SI VERIFICARE CONTACTOARELOR REPARATE Inainte de punerea in exploatare a unui contactor reparat, acesta trebuie sa fie reglat si incercat. Operatiile care se executa in aceasta situatie au drept scop: a) Reglarea mecanica care trebuie sa asigure o functionare corecta din punct de

vedere mecanic b) Reglarea electrica, care trebuie sa asigure functionarea contactorului conform

normelor si standardelor in vigoare Succesiunea operatiilor ce trebuie executate in cadrul reglajului este urmatoarea: . a) Determinarea valorii tensiunii sau curentului absorbit de bobina la care este atrasa armature mobile a electromagnetului b) Determinarea valorii tensiunii sau curentului absorbit de bobina la care electromagnetul retine si la care miezul mobil este eliberat c) Inlaturarea vibratiei electromagnetilor de curent alternativ Pentru a executa reglajul electric al contactoarelor sunt necesare surse de curent continuu sau alternativ in functie de felul electromagnetului de actionare.

39

Contactoare si ruptoare

XI.Bibliografie

Bichir N.-Masini,aparate,actionari si automatizari;manua pentru clasele a XI-a si a XII-a licee industrial si scoli profesionale,Ed.Didactica si pedagogica.Bucuresti Doina Dick, Nicoleta Fediuc: Mecatronica, manual pentru clasa aXI-a, Editura Delta Publishing House 2004 Vistrian Maties, Dan Mndru, Olimpiu Ttar, Radu Blan, Calin Rusu: Tehnologie i educaie mecatronic, Editura

Todesco, Cluj Napoca 2001 Vistrian Maties, s.c. Mirescu, Dan Mndru, Olimpiu Ttar, Radu Blan, Calin Rusu: Tehnologie i educaie mecatronic auxiliar curricular Editura Economic, Bucureti 2002 Martin Williams, Graham spencer, David Hoey - Fit for TPM - Revista Mecatronica

40

You might also like