Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Orase Imaginate

Orase Imaginate

Ratings: (0)|Views: 556|Likes:
Published by pavel raul

Despre oras prin lectura cartii "Orasele Invizibile" a lui Italo Calvino

Despre oras prin lectura cartii "Orasele Invizibile" a lui Italo Calvino

More info:

Published by: pavel raul on Nov 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/17/2015

pdf

text

original

 
Oraele i memoria
ș ș
Diomira
– oraul aducerii
ș
aminte;
Isidora
- oraul în care
ș
dorinele
ț
ajung amintiri;
Zaira
- oraul trecutului;
ș
Zora
– oraul ce se întipărete în
ș ș
 memorie;
Maurilia
– oraul nostalgiei
ș
oraului din trecut;
ș
Oraele i dorina
ș ș ț
 
Doroteea
oraul tihnei i al
ș ș
vieii ordonate
ț
;
Anastasia
- oraul dorinelor 
ș ț
care te fac sclav;
Despina
- oraul-oază dintre
ș
deerturi;
ș
Fedora
– oraul oraelo
ș ș
 posibile;
Zobeide
 – oraul dorinelor 
ș ț
neîmplinite;
Oraele i semnele
ș ș
Tamara
oraul
ș
însemnelor;
Zirma
– oraul redundant;
ș
Zoe
- oraul indivizibil, în care
ș
fiecare clădire poate adăpostiorice.;
Ipazia
- oraul în care limbajul
ș
nu se referă la cuvinte, ci lalucruri;
Olivia
– oraul ce nu poate fi
ș
descris;
Oraele zvelte
ș
Isaura
– oraul celor o mie de
ș
 puuri;
ț
Zenobia
- ”dei este construită
ș
 pe teren un uscat, ea se ridică pestâlpi foarte înali, iar casele sunt
ț
 din bambus i zinc, cu multe
ș
terase i balcoane, puse la
ș
diferite înălimi, pe picioroange
ț
care se încalecă, legate între elecu scări mobile i trotuare
ș
suspendate, deasupra cărora seridică terase cu acoperiuri în
ș
formă de con, butoaie cu apă derezervă, moriti de vânt i se
ș ș
ivesc scripei, odgoane i
ț ș
macarale.”;
Armilla
- oraul neterminat;
ș
Sofronia
- oraul compus din
ș
două jumătăi- ”una dintre cele
ț
două jumăi este fixă, cealaltă,
ț
 provizorie, iar când vremeazăbovirii sale s-a scurs, e scoasădin piroane, demontată i duaă
ș
de-acolo, ca să fie instalată peterenul nesigur al unei alte jumătăi de ora.”;
ț ș
Octavia
- oraul pânză de
ș
 păianjen – aezat între două
ș
 prăpăstii, totul atârnă dedesubt;
Oraele i schimburile
ș ș
Eufemia
- cetatea in careamintirile se dau la schimb;
Cloe
- oraul în care locuitorii nu
ș
 se cunosc;
Eutropia
- oraul compus din
ș
mai multe orae, locuite pe rând
ș
- ”În ziua în care locuitorii dinEutropia se simt copleiti de
ș
oboseală i nimeni nu-i mai
ș ș
suportă meseria, rudele, casa i
ș
strada, datoriile, oamenii caretrebuie salutai sau care salută,
ț
aunci toată comunitatea hotărăte
ș
 să se mute în oraul vecin, care e
ș
 acolo i-i ateaptă, gol, ca nou,
ș ș
unde fiecare o să aibă o altămeserie, o altă nevastă, o să vadăun nou peisaj când deschidefereastra, o să-i petreacă serile
ș
cu alte distracii prietenii
ț
cleveteli.”;
Ersilia
- oraul relaiilor – când
ș ț
complexitatea acestora e preamare, locuitorii săi se mută.;
Smeraldina
- oraul acvatic în
ș
care cea mai scurtă distană
ț
dintre două puncte nu este liniadreaptă, ci zigzagul – locuitoriisunt scutii de plictiseala de a
ț
 parcurge zilnic aceleai drumuri;
ș
Oraele i ochii
ș ș
 
Valdrada
- oraul oglindit
ș
Zemrude
- oraul ce îi schim
ș ș
forma în funcie de dispoziia
ț ț
celui care-l privete;
ș
Bauci
- oraul de deasupra
ș
norilor- ”Trei ipoteze se fac peseama locuitorilor din Bauci: căurăsc pământul; că-l respectăîntr-atât, încât evită oricecontact; că-l iubesc aa cum era
ș
el înaintea existenei lor i nu se
ț ș
mai satură să-l cerceteze, cuocheanele i telescoapele aintite
ș ț
în jos, frunză după frunză, piatrădupă piatră, furnică după furnică, părând să-i contemple fascinai
ș ț
 propria absenă.”;
ț
Fillide
- oraul podurilor - ”un
ș
spaiu în care se trasează căi între
ț
  puncte suspendate în gol: drumulcel mai scurt pentru a ajunge subcopertina unui anume neguător,
ț
evitând oblonul unui anumecreditor.”;
Moriana
- oraul lipsit de
ș
 perspectivă, ”ca o foaie de hârtie,cu o imagine pe fiecare dintrecele două pări, care nu pot nici
ț
să se desprindă, nici să se privească”- este oraul
ș
contrastelor, în care bogăia i
ț ș
 
sărăcia sunt construite pe acelai
ș
fundament;
Oraele i numele
ș ș
Aglaura
- oraul ce crete din
ș ș
 propriul renume;
Leandra
- oraul zeilor 
ș
invizibili;
Pirra
- oraul dincolo de nume;
ș
Clarice
- oraul muzeu despre
ș
care ”cu sigurană nu se tie
ț ș
decât atât: o anumită cantitate deobiecte se mică într-un anume
ș
spaiu, când îngropată sub o
ț
anume cantitate de obiecte noi,când consumată fără a fiînlocuită; regula estecaobiectelesă fie amestecate, pentru ca apoi să se încerce punerea lor la loc.”;
Irene
- oraul al cărui nume se
ș
schimbă când te apropii- ”oraul
ș
este într-un fel epntru cine trecei într-altul pentru cine e captivat
ș
 de el i nu mai pleacă; orail în
ș ș
care ajungi pentru prima datăeste unul, cel pe care-l părăseti,
ș
ca să nu te mai întorci niciodată,altul.”;
Oraele i morii
ș ș ț
 
Melania
- oraul dialogului
ș
neîncetat i
ș
al redundanei
ț
timpului;
Adelma
- oraul în care fiecare
ș
regăsete oamenii pe care i-a
ș
cunoscut;
Eusapia
- oraul ce-i are o
ș ș
copie subterană pentru mori, sau
ț
 oraul ce-i are o copie la
ș ș
suprafaă pentru vii;
ț
Argia
- oraul cimitir;
ș
Laudomia
– oraul nenăscuilor 
ș ț
i al fricii de viitor;
ș
Oraele i cerul
ș ș
Eudosia
- oraul identic cu
ș
reprezentarea sa;
Bersabeea
- oraul
ș
religiei banilor - ”ora care doar când se
ș
cacă nu e avar meschininteresat.”;
Tecla
- oraul în constru
ș
cie
ț
continuă pentru a nu se ruina;
Perinzia
- oraul eecului
ș ș
credinei în ordinea celesi al
ț ș
raiunii umane
ț
;
Andria
- oraul calculelor i
ș ș
măsurătorilor;
Oraele continue
ș
 
Leonia
- oraul
ș
supraconsumuluii al gunoiului;
ș
Trude-
oraul standardizat,
ș
identic în fiecare col cu alte
ț
coluri ale sale;
ț
Procopia
- oraul
ș
supraaglomerat;
Cecilia
- oraul în continuă
ș
expansiune;
Pentesilea
- oraul periferie;
ș
Oraele ascunse
ș
Olinda
- oraul ce crete în
ș ș
cercuri concentrice
Raissa-
oraul discordiei i al
ș ș
nefericirii în care fericrea e posibilă ;
Marozia
– oraul speranei;
ș ț
Teodora
- oraul lipsit de alte
ș
vietăi decât omul;
ț
Berenice
- oraul succesiun
ș
iiistorice;
 
Oraele imaginate
ș
”Pentru a vedea un ora, nu e suficient să ii ochii deschii. Mai întâi trebuie să scapi de tot ceea ce te
ș ț ș
împiedică să-l vezi – toate imaginile motenite i toate ideile preconcepute.”
ș ș
Oraele invizibile
ș
, apologia făcută de către Italo Calvino oraului, este mai mult decât o simplă
ș
declaraie de dragoste. Este o declaraie despre ora ca labirint al umanului, când grădină, când
ț ț ș
capcană. Dragostea faă de acesta înseamnă dragostea faă de oameni.
ț ț
Oraele invizibile
ș
este o elegieumanistă despre natura umană a imaginaiei utopice
ț
. Declaraia de dragoste nu este doar o declaraie i
ț ț ș
nu este despre dragoste. Căci acestea nu pot fi simple, sau compuse, ci complexe i necesită un trecut
ș
din care să-i extragă forma i un viitor din care să-i poată extrage sensul.
ș ș ș
Prezentul nu e suficient.Paradigma ce definete
ș
cele 55 de schie imaginare este cea a călătorului. Acesta, în trecere, vede ceea
ț
ce nu mai este observat. Trecând, restituie oraului i locului, noul pe care cândva l-a reprezentat. Acum
ș ș
 e vechi, iar ceea ce se vede este numai ceea ce a rămas. Muzeul este leit-motivul acestui ora, în care
ș
memoria este doar un instrument de măsurare a timpului, iar istoria este imaginaia
ț
 baricadată/întărită/blocată în densitatea creaiilor sale.
ț
Călătorul este locuitorul ideal al oraului. În
ș
tranzit, acesta recunote în călatoria sa tranziena actiunii umane ce clădete orae; marcându-i traseele
ș ț ș ș ș
 cu asocieri născute din alte călătorii, împodobind simbolic zidurile i străzile cu ateptări neîmplinite i
ș ș ș
dorine frustrate. Oraul este pentru călător ceea ce oaza este pentru negustorul ce traversează deertul.
ț ș ș
Locul de repaos dintr-un drum încă nesfârit. Aceasta este
ș
scopul i
ș
efemeritatea urbanului: protecia
ț
călătorilor, trecători sau permaneni
ț
.”Orice altundeva e o oglindă în negativ. Călătorul recunoate puinul care-i aparine, descoperind
ș ț ț
multul pe care nu l-a avut i nu-l va avea
ș
[…] Călătorind, îi dai seama că diferenele se pierd; fiecare
ț ț
ora ajunge să semene cu toate oraele, locurile îi schimbă între ele forma ordinea distanele, o pulbere
ș ș ș ț
 informă invadează continentele.”Urbanitatea vieii umane nu este un dat. Nu poate fi integrată ”naturii” umane aa cum nici nu mai
ț ș
 poate fi scoasă din ea. Un adaos de imaginaie a născocit un spaiu al posibilităilor pur umane, locul în
ț ț ț
care viaa îi poate singură face rău sau bine. Un fel de prim amendament al condiiei umane, dacă
ț ș ț
vrei, prin care libertatea de a suferi e garantată împreună cu dreptul la sperană.
ț ț
”Totul e în zadar, de vreme ce ultima destinaie nu poate fi decât oraul infernal, i în fond într-acolo ne
ț ș ș
 duce curentul, într-o spirală tot mai strâmtă. […] Infernul celor în viaă nu e ceva care va să vină; dacă
ț
infernul există, este cel care se află deja aici, infernul pe care îl locuim în toate zilele, pe care îl creămstând împreună. În două feluri poi ocoli suferina asta. Primul le vine multora la-ndemână: să accepi
ț ț ț
infernul i să devii parte din el, până ce nu-l mai vezi. Cel de-al doilea este riscant i cere băgare de
ș ș
seamă i necontenită învăătură: caui i tii recunoti cine sau ce, în plin infern, nu e infern, i
ș ț ț ș ș ș ș
să-l faci să dureze, i să-i oferi spaiu.”
ș ț
Dar jocul... Jocul acestor hăuri simbolice, spaiu i
ț ș
utopie, natură i cultură, sălbaticie i civilizaie, încă
ș ș ț
 ne mai produce frisoane. Intelectul nu le poate pune în paranteze, căci nu există gând care să cuprindăgândirea, aa cum nu există clădire care să cuprindă spaiul. Raportul e
ș ț
inversat, iar cele două suntcuprinse de ceea ce vor i nu pot să cuprindă. Aversul e reversul.
ș
”Privirea parcurge străzile ca pe pagini scrise: oraul îi spune tot ceea ce trebuie să gândeti, te face
ș ț ș
să-i repei discursul i, în timp ce crezi că vizitezi Tamara, nu faci altceva decât să înregistrezi numele
ț ș
cu care ea se definete pe sine i toate pările sale.”
ș ș ț
Când oraul nu mai surprinde, orizontalitatea privirii se transformă în liniaritate a înelegerii. Spaiul
ș ț ț
este anticipabil, ateptat pasiv ca inevitabilitate monolitică. Imaginaia utopică este un drept i o datorie
ș ț ș
 către ora: altfel, posibiliile sale ar sucomba, letargic, la cunoaterea de acum, decăzând încă înainte
ș ț ș

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
pavel raul liked this
pavel raul liked this
capsh liked this
pavel raul liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->