dictionar sociologic

PREFA\u0162A

Exist\u0103 dou\u0103 formule distincte de concepere a unui dic\u0163ionar. Prima este aceea a unui "vocabular" sau glosar care cuprinde prezentarea sumar\u0103 a sensului termenilor strict tehnici ai disciplinei. Cea de-a doua este dic\u0163ionarul- enciclopedic, care trateaz\u0103 pe larg at\u00eet geneza\u015fi evolu\u0163ia sensului diferi\u0163ilor termeni, c\u00eet\u015fi orient\u0103rile\u015fi tipurile de teorii sau cercet\u0103ri \u00een care ei s\u00eent implica\u0163i.

Decizia de a opta pentru o variant\u0103 sau alta n-a fost u\u015for de luat. Pe de o parte, \u00een condi\u0163iile actuale, sociologia este a\u015fteptat\u0103 s\u0103 ocupe o pozi\u0163ie cheie \u00een cultura intelectual\u0103 a comunit\u0103\u0163ii\u015fi a fiec\u0103ruia dintre noi, eventual s\u0103 con- tribuie, \u00een mod semnificativ, la con\u015ftientizarea\u015fi la eventuala solu\u0163ionare a problemelor cu care ne confrunt\u0103m. Totodat\u0103, fiind primul dic\u0163ionar de sociologie publicat \u00een\u0163ara noastr\u0103, s\u00eentem con\u015ftien\u0163i c\u0103 publicul s-ar a\u015ftepta a primi un instrument de informare\u015fi orientare c\u00eet mai complet, clar\u015fi opera\u0163ional cu putin\u0163\u0103. Pe de alt\u0103 parte, a trebuit s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare\u015fi posibilit\u0103\u0163ile noastre limitate. O enciclopedie sociologic\u0103, de\u015fi foarte necesar\u0103, presupune o acumulare de cuno\u015ftin\u0163e \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii noastre\u015fi o clarificare teoretic\u0103

\u015fi metodologic\u0103sensibil superioare celor atinse \u00een prezent.

Aceste date ale problemei ne-au determinat s\u0103 opt\u0103m pentru o formul\u0103 de dic\u0163ionar intermediar\u0103 \u00eentre glosar\u015fi enciclopedie. La termenii importan\u0163i am c\u0103utat, pe c\u00eet s-a putut, s\u0103 d\u0103m informa\u0163ii asupra evolu\u0163iei sensurilor lor\u015fi a contextelor teoretice\u015fi metodologice \u00een care s\u00eent utiliza\u0163i. Pentru ceilal\u0163i am oferit semnifica\u0163iile standardizate, de\u015fi nu \u00eentotdeauna univoce, pentru c\u0103 po- lisemia\u015fi metafora s\u00eent \u00eenc\u0103 puternic prezente \u00een sociologie.

Prin natura sa, un dic\u0163ionar trebuie s\u0103 ofere o imagine a ceea ce s-a se- dimentat \u00een sociologie, s\u0103 redea ceea ce a devenit oarecum standard \u00een practica comunit\u0103\u0163ii sociologice. Or, tocmai aici este marea problem\u0103. Socio- logia a f\u0103cut pa\u015fi importan\u0163i spre elaborarea unei paradigme unice, dar este \u00eenc\u0103 departe de a o fi realizat. Exist\u0103 \u00een sociologia actual\u0103 o larg\u0103 varietate nu numai de abord\u0103ri teoretico-metodologice, dar\u015fi terminologice. La acestea se adaug\u0103\u015fi o important\u0103 varia\u0163ie terminologic\u0103 provenit\u0103 din orientarea so- ciologiilor na\u0163ionale. Am \u00eencercat, pe c\u00eet posibil, s\u0103 oferim o imagine c\u00eet mai complet\u0103 a acestei variet\u0103\u0163i, dar\u015fi a tendin\u0163elor de convergen\u0163\u0103. Inevitabil,

PREFA\u0162\u0102

acolo unde diversitatea este excesiv\u0103 si cristalizarea sensului este \u00eenc\u0103 sc\u0103zut\u0103, autorii au fost nevoi\u0163i s\u0103 propun\u0103 o structurare proprie, recurg\u00eend, a- tunci c\u00eend au apreciat c\u0103 este cazul,\u015fi la comentarii critice.

O alt\u0103 dificultate major\u0103 a provenit din selectarea termenilor trata\u0163i. So- ciologia actual\u0103 utilizeaz\u0103 o larg\u0103 varietate de termeni, unii aplica\u0163i\u015fi \u00een alte discipline socio-umane sau referitoare la spa\u0163ii/domenii sociale tot at\u00eet de diverse. Orice selec\u0163ie implic\u0103 at\u00eet omisiuni, c\u00eet\u015fi op\u0163iuni, iar acestea au trebuit astfel f\u0103cute \u00eenc\u00eet s\u0103 indice\u015fi convergen\u0163ele\u015fi diferen\u0163ierile din abord\u0103rile dis- ponibile, dar mai ales s\u0103 ofere deschideri pentru noi cristaliz\u0103ri\u015fi dezvolt\u0103ri. Inten\u0163ia principal\u0103 a selec\u0163iei\u015fi prezent\u0103rilor a fost aceea de a oferi o imagine a sensurilor consacrate, dar\u015fi de a provoca reflec\u0163ia utilizatorului pentru ex- plorarea unor noi asemenea analize\u015fi interpret\u0103ri. Urm\u0103toarele mari categorii de termeni au fost luate \u00een considerare: a) termeni tehnici specifici sociologiei, curent utiliza\u0163i \u00een limbajul sociologic actual, av\u00eend sensuri relativ standardizate; b) termeni sociologici utiliza\u0163i \u00een contextul anumitor orient\u0103ri\u015fi teorii influente care, de\u015fi neintra\u0163i \u00een uzul curent al sociologiei, s\u00eent vitali pentru \u00een\u0163e- legerea respectivelor orient\u0103ri/teorii; c) termeni utiliza\u0163i \u00een mai multe discipline sociale (filozofie, poiitoiogie, economie, psihologie, antropologie), apartin\u00eend la ceea ce Lallande numea "vocabularul\u015ftiin\u0163elor sociale"; \u00een acest caz am preferat s\u0103 accentu\u0103m semnifica\u0163iile mai particulare pe care termenii le iau \u00een contextul sociologiei, semnifica\u0163iile lor mai generale put\u00eend fi g\u0103site \u00een dic\u0163io- narele altor discipline; mul\u0163i termeni nespecifici sociologiei, dar utiliza\u0163i frecvent\u015fi de c\u0103tre ea, nu au fost deloc introdu\u015fi; d) termeni consacra\u0163i de tra- di\u0163iile sociologiei rom\u00e2ne\u015fti; e) \u00een fine, termeni prelua\u0163i din limbajul comun dar care au dob\u00eendit conota\u0163ii specifice \u00een limbajul sociologic.

\u00een cazul termenilor care desemneaz\u0103 fenomene/procese sociale com- plexe, obiect al mai multor discipline\u015ftiin\u0163ifice (stat, partid politic, na\u0163iune, popor, urbanizare etc.) nu ne-am oprit prea mult asupra expunerii con\u0163inutului lor, ci, dup\u0103 o sumar\u0103 definire/caracterizare, am accentuat specificul abord\u0103rilor sociologice ale acestora, aspectele pe care sociologia Ie-a explo- rat mai mult, p\u00een\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103.

\u00een fine, este nevoie s\u0103 facem alte c\u00eeteva preciz\u0103ri asupra op\u0163iunilor noastre. Fiind un dic\u0163ionar de termeni, nu am inclus articole bio-bibliografice referitoare la autorii clasici\u015fi contemporani. Sper\u0103m c\u0103 referirile la curentele sociologice sau la diferi\u0163i termeni vor suplini \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 o asemenea lips\u0103. Referirile la autori sau la lucr\u0103ri s-au efectuat cu maxim\u0103 economie, oprindu-ne de regul\u0103 la autorii\u015fi lucr\u0103rile fundamentale, ini\u0163iatoare, devenite clasice. La termenii referitori la tipurile mari de fenomene/procese sociale, care stau \u00een centrul diferitelor sociologii specializate, pe l\u00eeng\u0103 caracterizarea sumar\u0103 a lor am inclus expuneri mai largi asupra tematicii\u015fi tendin\u0163elor care caracterizeaz\u0103 respectivele ramuri ale sociologiei. Acestea s\u00eent deci de g\u0103sit

PREFA\u0162A

Ia termenii lor fundamentali. De exemplu: ORGANIZA\u0162IE (Sociologia o.)> RU- RAL (Sociologia r.). Datorit\u0103 importan\u0163ei metodologice a variatelor metode statistice de prelucrare a datelor\u00een sociologia actual\u0103, am introdus termeni referitori ia marile tipuri de analiz\u0103 statistic\u0103. Pentru a evita fragmentarea \u00een\u0163elegerii sensurilor intercorelate ale termenilor am preferat o tratare mai ex- tins\u0103 a termenilor cheie (principali), definind \u00een cadrul lor o mul\u0163ime de termeni deriva\u0163i. Prin aceasta am sperat c\u0103 sensul unor termeni va deveni mai clar, \u00een contextul mai general al termenilor cheie. De aceea, \u00een final, prezent\u0103m un in- dex cu trimiteri at\u00eet la termenii principali c\u00eet\u015fi la cei deriva\u0163i sau asocia\u0163i.

O sec\u0163iune distinct\u0103 este consacrat\u0103 prezent\u0103rii unor indicatori esen\u0163iali, curent utiliza\u0163i \u00een diverse analize ale comunit\u0103\u0163ilor sociale. Inten\u0163ia este de a oferi cititorului posibilit\u0103\u0163i de informare asupra semnifica\u0163iilor specifice fiec\u0103rui indicator, f\u0103r\u0103 a intra \u00een detalii tehnice, sper\u00eend astfel s\u0103-l ajut\u0103m s\u0103 citeasc\u0103 mai u\u015for diverse tabele statistice\u015fi s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 \u00een\u0163elegerea unor analize, programe sau direc\u0163ii de dezvoltare sectorial\u0103 sau global\u0103. Setul de indicatori selecta\u0163i este oarecum minimal, dar rezultat prin aplicarea unui principiu al esen\u0163ialei complementarit\u0103\u0163i a indicatorilor economici cu cei demografici\u015fi cu cei utiliza\u0163i \u00een sectoarele fundamentale ale sistemului social global.

\u00een ciuda diversit\u0103\u0163ii termenilor\u015fi a unei inerente lecturi \u00eentrerupte, elaborarea dic\u0163ionarului a fost ghidat\u0103 de un cadru de referin\u0163\u0103 care s\u0103 invite cititorul s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103, dac\u0103 dore\u015fte, at\u00eet fragmentarea lecturii c\u00eet\u015fi pasivitatea re- cept\u0103rii, \u00een acest sens, nu numai c\u0103 am indicat termenii intercorela\u0163i, pentru o eventual\u0103 continuare\u015fi aprofundare a lecturii, dar am insistat\u015fi asupra unor "deschideri" a\u015fteptate, intuite sau chiar necesare.

Sociologia \u00ee\u015fi realizeaz\u0103 menirea prin sporirea posibilit\u0103\u0163ilor de explo- rare, \u00een\u0163elegere\u015fi practicare a libert\u0103\u0163ii umane, prin oferirea de pun\u0163i de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre personal\u015fi social, \u00eentre individual, comunitar\u015fi global. \u00eentr-o lume \u00een schimbare accelerat\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 de cump\u0103n\u0103 a tranzi\u0163iilor\u015fi op\u0163i- unilor, sociologia este investit\u0103 cu responsabilitatea de a analiza procesele din trecutul mai apropiat sau mai \u00eendep\u0103rtat\u015fi mai ales de a identifica\u015fi a ex- plica transform\u0103rile prezente\u015fi viitoare. Studiul sociologiei trebuie s\u0103 ofere temeiurile construc\u0163iei actuale a culturii intelectuale prin stimularea imagi- na\u0163iei interpretative\u015fi a analizei lucide centrate pe via\u0163a personal\u0103 \u00een lumea social\u0103. A da seam\u0103 de cursul\u015fi stilul individual de via\u0163\u0103 \u00eentr-o lume \u00eenvolbu- rat\u0103 de schimb\u0103ri nu este o simpl\u0103 op\u0163iune, ci o necesitate pe care sociologia are menirea s\u0103 o con\u015ftientizeze. Dic\u0163ionarul de fa\u0163\u0103 vine \u00een \u00eent\u00eempinarea acestei cerin\u0163e.

Coordonatorii

Category:	Uncategorized.
Rating:	(6 Ratings)
Upload Date:	01/28/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	This document has no tags.

Documents

People