Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Un alt fel de nihilism (1999)

Un alt fel de nihilism (1999)

Ratings: (0)|Views: 14 |Likes:
Published by Malus Dacus Flamma
Maria Stancan dezvolta ideea din "Uragan asupra Europei?",despre problema albaneza,organizatii si lideri albanezi, problema maghiara intr-o comunicare prezentata la sesiunea de comunicari 1999 din cadrul Facultatii de Jurnalistica, Universitatea Hyperion.
Maria Stancan dezvolta ideea din "Uragan asupra Europei?",despre problema albaneza,organizatii si lideri albanezi, problema maghiara intr-o comunicare prezentata la sesiunea de comunicari 1999 din cadrul Facultatii de Jurnalistica, Universitatea Hyperion.

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Malus Dacus Flamma on Nov 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2014

pdf

text

original

 
Un alt fel de nihilismRecentele atacuri si bombardamente aeriene americane effectuate asupraAfghanistanului,cat si pregatirea unor forte armate terestre multinationale deinterventie in teritoriul respective,ne arata ca Occidentul Atlantist imperialist persistain politica sa inumana de distrugere si desnationalizare a popoarelor.Scopul acesteipolitici e acelasi din vremea inerventiei in Balcani: mentinerea prin teroare asaraciei,minciunii si intolerantei printre semenii nostril.Categorisind drept
purificare etnica
incercarile acestora de a beneficia de drepturilelor legitime si avand intentia de creare a unei century in jurul Greciei,Apusul aactionat metodic asupra Albaniei si Macedoniei.Dupa ce si-a bagat nasul in chesiunileinterne ale Bosniei si Hertegovinei,a obtinut inrautatirea relatiilor dintre albanezii dinKosovo si Sanzak si autoritatile sarbe,astfel incat s-a ajuns la un conflict armat deschisde toata frumusetea.Pentru a-l alimenta organizatiile paramilitare teroriste albaneze auintrodus in Kosovo armament,munitie si military inarmati.Albania se ocupa incontinuare (cu sprijinul Turciei) de o parte a activitatilor informationale siinstigatoare,initiate de anumite lobby-uri international,care au determinat puterileapusene sa-si assume responsabilitatea partii civile.Problema albaneza era combustibilul care punea in miscare
masina
conflictului c earputea antrena curand si in intregime sudul Balcanilor,cu consecinte terifiante si nefastepentru insasi siguranta Europei.Interpretata intr-o maniera eronata si denerezolvat,problema albaneza se raporteaza la cateva frontier statale mai vechi si mainoi.De partea cealalta a baricadei statul turc laicizat oferea suport militaralbanezilor,pretextand ca apara interesele musulmanilor in Balcani. Dar situatiagenerate de albanezi ar putea duce la conflicte de amploare intre doi aliati OTANantagonici,Grecia si Turcia,implicand astfel aliati in mod direct in lantul balcanic.In 1995,dupa Acordul de la Dayton,Occidentul recunostea noua FederatieIugoslava,avand in component Serbiei si provincial Kosovo.Rezistenta pasivapromovata de Ibrahim Rugova a esuat,lasand loc radicalismului lui AdemDemac.Forta Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK) se intarea,iar haosul din Albaniavecina a insemnat o sursa ieftina de arme si munitii.Ofensiva propriu-zisa a inceput inmartie 1998,cand fortele UCK au ocupat o fasie de teritoriu la granite cuAlbania.Armata iugoslava a atacat si astfel a inceput primul exod alrefugiatilor.Escaladarii conflictului,apusenii fatarnici i-au opus un accord de pace,careinsa n-a rezistat.Iar esecul ultimelor negocieri de la Rambouiller a dus la initierea unorserii de atacuri OTAN asupra Iugoslaviei.
 
Conducerea albanezilor kosovari a stimulat si a mentinut contactul cu Tirana,care areusit sa trimita in Kosovo consilieri,profesori si instructor.Prin analogie,astfelprocedeaza si UDMR si Budapesta in judetele cu populatie predominant maghiara siin secuime in Ardeal,intr-un stat unitar,independent si suveran,dar mult prea tolerantcu o astfel de politica.Obtinerea autonomiei administrative de catre unguri si secui inTransilvania si Banat ar deschide imediat perspectiva unui teatru de operatiuni de
purificare etnica
.Similitudini exista si intre insurectia kosovara din 1981,sangerosreprimata,al carei slogan semnificativ era
Kosovo-Republica
si evenimentele dinmartie 1990 de la Targu-Mures,provocate la sugestia fina a Budapestei,cu imaginearomanului Mihai Cofariu pe copertile unor publicatii pariziene drept minoritarmaghiar martirizat.Masurile politico-administrative si in ultima instanta militare aplicate de FederatiaIugoslava in Kosovo aveau ca fundament faptul ca sarbii nu erau obligati sa permitape teritoriul lor fiintarea unui stat albanez.Problema kosovara,ca si cea maghiara dealtfel,nu poate fi abordata realist nici din punct de vedere democratic,nici din cel aldrepturilor omului.In realitate Kosovo e marul viermanos al discordiei teritoriale intregrupari etnice rivale.A acorda albanezilor kosovari dreptul la autodeterminare ar fidoar un preludiu al unificarii cu Albania.Rolul crizei din Kosovo a fost acela de acristaliza procesul de dezintegrare a structurilor statale puternice.Insa pericolul cel maimare consta in extinderea conflictului militar in afara frontierelor iugoslave si inpreluarea modelului dezintegrarii statale si teritoriale pentru a fi aplicat cu succes,eventual in vecinatate.Cerere de statut de separare,amenintand in final cu spectrul secesiunii,mai prezinta siSandzak (Raska),regiune care aspira la reunificarea cu
patria-mama
,Bosnia-Hertegovina.Avand o populatie majoritar musulmana,face conexiunea intre Bosnia-Hertegovina si Kosovo,in ideea intemeierii unei entitati islamice pentru a extinde caleade acces catre vestul Macedoniei si separarea Serbiei de Muntenegru.Deosebireaconsta in faptul ca musulmanii au fost recunoscuti in Iugoslavia ca natiune de sinestatatoare,nu insa si albanezii kosovari.Separarea fara negocieri e insa extrem deriscanta,in special pentru Kosovo si Raska,teritorii supuse autoritatii sarbe.Ca siVoievodina si Kosovo,Macedonia prezenta un potential de periculozitate in privintaextinderii conflictului si implicarea unor state balcanice precum: Albania, Grecia,Bulgaria si eventual Turcia.Protestele albanezilor venite din cele mai obscure colturiale Balcanilor l-au facut pe marele Bismark,
Cancelarul de Fier
al Germaniei saexclame:
Natiunea albaneza ? Asa ceva nu exista
,desi albanezii sunt unii dintre ceimai vechi locuitori balcanici.
 
Si acum,ca si pe vremea
dantelelor
exista
experti
de import cu creioane,rigle sicompas pe care-i mananca destele sa traseze
noi frontiere
.Cum se face totusi caimediat dupa izbucnirea ostilitatilor militare in Slovenia,guvernul Albaniei ii acuza pesarbi ca intentionau o
escaladare a genocidului asupra albanezilor
in timpce,paradoxal,unii observatori straini constatau ca,pe cand se pregatea acest
genocid
,albanezii ingrosau randurile din fata ambasadei iugoslave din Tirana pentrua obtine vize de intrare in Kosovo.In octombrie 1991 Adunarea Populara Albaneza a recunoscut
Republica Kosovo
castat suveran si independent,fiind primul caz in istoria omenirii cand un stat suveranstrain,Albania,recunostea o noua entitate statala in Federatia Iugoslava.S-a creat astfelun precedent periculos de care Ungaria a profitat preluand si adaptand acest model lanecesitatile sale prin legiferarea statutului maghiarilor din afara frontierelor sale pentruca maghiarii din tarile limitrofe Ungariei,cu exceptia Austriei,
sa aiba micul lorunivers maghiar pe pamant natal
afirma de curand premierul Victor Orban.Inviziunea domniei sale statutul legitimatiei de maghiar ar echivala cu o constitutie aetniei maghiare in tarile cu care Ungaria pretinde ca a avut diferende defrontiera.Astfel se explica intentiile Budapestei de a-si subordona economic Ardealulsi Banatul,iar jurisdictia Ungariei se afla in contradictie cu cea romana.Ungaria invoca teoria drepturilor colective,o teorie falimentara conform careiadrepturi nu revin minoritatilor nationale,ci comunitatilor etnice respective pentru a seputea face conexiunea intre etnie si sistemul local,avand ca finalitate o autonomieteritoriala pe criterii etnice.Aceasta teorie elucubranta e pur si simplu reziliul unor ideirevizioniste teritoriale maghiare,care promoveaza conceptul de natiuniextinse,transfrontaliere.De notorietate alergiile si istericalele ungurilor la trecut(tratatul de la Trianon),nemaitinand cont de obraznicia si aroganta cu care abordeazafoarte dezinvolt problema maghiara,cu grave consecinte politice,intrucat trecutultrebuie atent examinat,tinandu-se seama de el ca de-o realitate prezenta.
TragediaRomaniei a inceput atunci cand nu a mai fost privita ca o tara,ci ca o piata dedesfacere
afirma senatorul si presedintele PRM,Corneliu Vadim Tudor,intr-unul dinmomentele sale de adevar si continua:
Nu poti fi si nationalist si internationalist.Aceasta smecherie balcanica trebuie sa ia sfarsit
.Dar e oare balcanica ?Care ar putea fi deci solutia problemei albaneze,cand o revenire la situatia anterioara eimposibila ? Multor albanezi autonomia li se pare insuficienta.Tristele experiente depana acum ne arata insa ca nicio solutie nu e viabila in Balcani,unde forntiereleetnice,religioase si politico-administrative arareori coincid.Ce va urma,Albania Maresau Federalizarea Macedoniei,de care se ocupa acum separatistii albanezi ? Armata de

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->