Imaginatia este procesul cognit iv (de cunoastere) complex , de a unor imagini noi pe baza combinari i si transformari i experientei .

afaceri . Pentru un indragostit , visul este foarte norocos , prezicand o
casatorie rapida cu un partener(a) devotat si cu sentimente frumoase .
Visul de perspectiva este proiectarea mentala a drumului propriu de
dezvoltare in corcondanta cu posibilitatile personale si cerintele sociale .
Imaginatia creatoare este forma cea mai complexa si mai valoroasa , este
orientata spre posibil , spre ceea ce tine de nou. Reveria este visarea cu
ochii deschisi atunci cand cineva se afla intr-o stare de relaxare si isi lasa

Intreaga vegetatie reflecta in vis puterile adunate atat de la Soare cat si
de la Pamant , in existenta reala . Padurea , insa , ramane mai ales simbol al
inconstientului . Pentru mistici , padurea si pustiul au fost mereu loc de
rugaciune si meditatie , templu al linistii si inspiratiei .

Pentru altii , insa , inseamna intunericul , e atractie pentru orice fiinta ce
cauta revelatiile , dar se teme de ele .Cat despre fauna padurii , animalele
salbatice , ele ne traduc instinctele mele primitive
dupa cum afirma Marie Coupal in dictionarul ei de \u201csimboluri onirice\u201d.

Daca te afli la marginea unei paduri e timpul reculegerii , ragaz sa-ti faci bilantul .In padure e loc sa-ti cauti adevarurile adanci, optiunule calea pe care sa mergi .

Daca in padure zaresti o poiana insorita , esti in pragul unei noi stari
sufletesti . Ceea ce iti ofera padurea privirilor , persoane sau animale , iti
arata care-ti sunt prieteni si care adversari .

si sa gasesti noi legaturi afective . Mai important este , insa sa ajungi dupa ce vei reusi sa ies i din padure , pentru ca aici e vor solutie , de o cale a existentei . . .

Cine nu s-a trezit macar o data in viata , transpirat si naucit d groaza din scenariul onir ic greu de expl icat in cuvinte ? Daca mul sufera acest fenomen , mai ales atunci cand sunt stresat i de cei bolnavi , la adulti i fara probleme f izice cosmarul e o raritate , exceptie .Un astfel de vis \u201cnegativ\u201d i l poate marca pe subiect cat iar daca mesajul tragic e l impede atunci poate deveni o autentica pentru cel bantuit de cosmar \u2013 in special daca se repeta , exista a-l considera o prevestire directa sau voalata .

Si totusi , un studiu amplu al psihologilor de la Universitatea (California)scoate in evidenta {medical si statistic} rolul benefi cosmar produs la 45-60 nopti .De ce tocmai la acest interval si de \u201cbenefic\u201d?Dorinta nedisimulata a multora dintre noi de a nu avea p , de a duce un trai cat mai putin stresat , ne face vulnerabi l i in evenimente reale dure . E ca ai cum inst inctul de aparare al unei salbaticiuni este atenuat de viata in cusca sau in rezervatie .Se din insusiri le inconstientului \u2013furnizorul de scenarii onirice \u2013 e t rage un semnal de alarma pentru a ne preveni ca exista pe lume s i neplacute .Din peste doua mii de personae urmarite t imp de trei an 10-15 la suta au avut un eveniment negativ (de amploare variabi la) cosmar . Intre 5 si 8 la suta au declarat ca un lucru nedorit s-a p apropiati , iar restul de 77-85 la suta nu au avut nimic semnif ica remarcat dupa producerea unui cosmar , dar au devenit , temporar , prudenti .Concluzia acestui studiu ca unele din bastioanele paraps precognit ia prin vis-este cam subred si t ine mai mult de apetitul spectaculos cu orice pr\u00eat.Dar nu in toate cazuri le ,excepti i le exi pretutindeni .

Se numeste George Procheptsov, are opt ani, deseneaza . . .de cand p pampersi ,acum este in clasa a doua ,cont inua sa deseneze si sa pi ,dar tablouri le lu i nu decoreaza fr igiderul sau usa de la bucatar mari lor sal i de expozit ie din S.U.A. si se vand cu cate 10.000$ !!! provine dintr-o famil ie de ucrainieni care au emigrat in SUA in 19 George nascandu-se aici .

Inainte de a implini un an si jumatate , nici nu invatase bine sa , a inceput sa aiba o seama de viz iuni , despre care neputand pove amanunt , a inceput sa le deseneze pentru a le putea povest i mamei Dubrava .Din nefericire tatal lui George a murit la scurt t imp din tumori pe creier.Mama ,care spune despre George ca are toate \u201cpict cap inainte de a le pune pe hart ie\u201d, a ramas astfel sa-l creasca s evident nu a avut de unde gasi bani sa-I ia lu i George un profesor insa ca mai bine a fost asa .Cand Dubrava a aratat pentru prima da

Multa vreme prin l imba l iterara s-a inteles felul de a scrie al l iteratura artistica.Aceasta idee era in legatura cu teoria falsa si o transforma scriitorii. In realitate , scriitorii se folosesc i de toate variantele existente ale l imbii , careia ici si colo i i a asa cum i i aduc si alte categori i de vorbitori .

Astazi numim l imba l i terara felul de a scrie si de a vorbi ingr indiferent daca rezultatul este o opera artistica sau nu .Literatu l imba operelor stiintifice , a textelor administrative si asa mai asemenea , cei care t in cursuri , conferinte, etc. vorbesc l imba l i

Daca socotim ca e l i terara l imba ingri j i ta , in opozit ie cu cea atunci trebuie sa consideram l iterara si l imba l iteraturi i popular in vremea in care exista o l imba scr isa. De exemplu poemele Homeri redactate intr- o l imba deosebita de cea care se vorbea pe atunci i curent ; acelasi lucru e valabi l pentru poezia noastra populara di care cuprindea formulari deosebite de ale l imbii vorbite.

Odata cu aparit ia scrisului , se creeaza o opozit ie mai puterni dintre l imba productii lor artistice si cea folosita curent in conv daca nu tot ce e scris e si l i terar si daca , cu t impul , se raspa l iterara si sub forma vorbita.

In general , in primele t impuri l imba l i terara avea un aspect d adica in f iecare dialect se crea o forma l iterara . Odata cu unifi nationala , cu crestarea prestigiului unui dialect , acesta este l forma superioara a l imbii intregii natiuni , iar cei care vorbesc incep sa-l ia ca model de urmat . In Franta tonul i l da Parisul , lui de capitala a intregii tari, in Italia , care s-a unificat foa e constituita de dialectul de la Florenta , gratie pozitiei ei de cultural.

La noi ,pr imele texte scrise au avut de asemenea caracter diale exemplu s-au t iparit texte rotacizante.Cu t impul ,dialectul munten capata prestigiu,intai sub forma folosita la Targoviste,apoi,dupa capitalei ,sub aspect bucurestean.

Dupa Unirea Principatelor , Bucurestiul , devenind capitala Tar servaste cu atat mai mult de centru l ingvist ic . Sa nu se creada i celelalte dialecte sunt cu totul deconsiderate . In primul rand ca atrage un numar mare de oameni din alte local itati . In aproximati ani , de la primul razboi mondial pana aproape de vremea actuala , Bucurest iul a trecut de la o populat ie de aproximativ 300.000locui aproape 2.000.000 locuitor i , evident nu numai pe seama nascut i la Bucures t i .