Masterat
\u00een
Comunicare managerial\u0103\u015fi resurse umane

Managerii moderni investesc ast\u0103zi din ce \u00een ce mai mult timp\u015fi energie \u00een \u00een\u0163elegerea c\u00e2t mai corect\u0103 a organiza\u0163iei pe care o conduc. Utilitatea acestei \u00een\u0163elegeri este eminamente predictiv\u0103, ea se circumscrie nevoilor de schimbare, de reconstruc\u0163ie, sau de reac\u0163ie rapid\u0103\u015fi corect\u0103 la stimulii mediului extra-organiza\u0163ional.

Nevoia oper\u0103rii coerente cu conceptele organiza\u0163ionale implicate, a generat cu trei decenii \u00een urm\u0103 o nou\u0103 categorie profesional\u0103: consultantul organiza\u0163ional. Din p\u0103cate, multe din eforturile de construc\u0163ie sau reconstruc\u0163ie organiza\u0163ional\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 ofere solu\u0163ii viabile pentru problemele firmei. \u00cen schimb, aceste proiecte consum\u0103 timp important\u015fi serioase resurse materiale. Uneori, chiar mai r\u0103u, aplicarea unor modele sau tehnici de schimbare nepotrivite situa\u0163iei specifice se soldeaz\u0103 chiar cu rezultate nedorite\u015fi neanticipate care nu fac dec\u00e2t s\u0103 amplifice problemele organiza\u0163iei-\u0163int\u0103. Toate aceste e\u015fecuri, unele r\u0103sun\u0103toare, duc la o tot mai accentuat\u0103 deziluzie\u015fi ne\u00eencredere \u00een "puterea" consultantului organiza\u0163ional.

\u00cen Rom\u00e2nia, \u00eenc\u0103, eforturile de consultan\u0163\u0103 organiza\u0163ional\u0103 sau, mult mai pompos denumita "consultan\u0163\u0103 \u00een management", sunt la mod\u0103. Mai degrab\u0103 din auzite,\u015fi uneori f\u0103r\u0103 o \u00een\u0163elegere deplin\u0103\u015fi corect\u0103 a tuturor implica\u0163iilor practice, un num\u0103r tot mai mare de manageri apeleaz\u0103 la astfel de servicii. Dorim \u00eens\u0103 s\u0103 accentu\u0103m faptul c\u0103 acela\u015fi pericol care a dus \u00een occident la deziluzie\u015fi ne\u00eencredere ne pa\u015fte\u015fi pe noi. Este vorba, mai ales \u00een Rom\u00e2nia, de lipsa de profesionalism, de faptul c\u0103 imensa majoritate a celor care se erijeaz\u0103 ast\u0103zi \u00een "exper\u0163i", "consultan\u0163i", "speciali\u015fti" nu sunt dec\u00e2t ni\u015fte bie\u0163i vraci care aplic\u0103 cu iresponsabilitate - dar pe bani buni - metode empirice unei situa\u0163ii pentru care nu sunt nici pe departe califica\u0163i a-i \u00een\u0163elege complexitatea\u015fi implica\u0163iile.

Explica\u0163ia pe care noi o d\u0103m marii rate de e\u015fec \u00een consultan\u0163a organiza\u0163ional\u0103, se circumscrie faptului c\u0103 exper\u0163ii, angaja\u0163i pentru a face considera\u0163ii prescriptive la adresa viitoarelor procese organiza\u0163ionale, nu sunt \u00een stare s\u0103 fac\u0103 \u015fi considera\u0163ii descriptive valide. Cu alte cuvinte, \u00eenainte de a crea programe de schimbare, strategii de re-orientare managerial\u0103 sau economic\u0103 a unei firme, este necesar un demers descriptiv, evaluativ, care se constituie \u00een baza viitoarei schimb\u0103ri.

O cunoa\u015ftere empiric\u0103 a organiza\u0163iei-\u0163int\u0103 nu este nici pe departe suficient\u0103. Este nevoie de mult mai mult, este nevoie de o cunoa\u015ftere\u015ftiin\u0163ific\u0103, complet\u0103\u015fi mai ales corect\u0103,valid\u0103, a situa\u0163iei exacte \u00een care se g\u0103se\u015fte organiza\u0163ia-\u0163int\u0103 \u00een momentul respectiv. Acest efort evaluativ\u015fi descriptiv este numitdiagnoz\u0103 organiza\u0163ional\u0103.

Un mare num\u0103r al managerilor\u015fi consultan\u0163ilor organiza\u0163ionali omit trecerea chiar prin acest stadiu primar, al diagnozei firmei. \u00cen consonan\u0163\u0103 cu Harrison & Shirom (1999) emitem ipoteza c\u0103 cea mai mare parte a e\u015fecurilor amintite anterior se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 sunt implementate tehnici administrative foarte elaborate sau noi designuri organiza\u0163ionale, f\u0103r\u0103 a analiza dac\u0103 acestea vor ajuta la rezolvarea problemelor specifice organiza\u0163iei. De asemenea, nu sunt luate \u00een calcul considera\u0163iile privind potrivirea noilor structuri sau proceduri cu organiza\u0163ia-\u0163int\u0103.

Comunitatea\u015ftiin\u0163ific\u0103 este ast\u0103zi unanim\u0103 \u00een a afirma c\u0103 nu exist\u0103 o interven\u0163ie care s\u0103 se constituie \u00een solu\u0163ia perfect\u0103\u015fi universal\u0103 prin care o organiza\u0163ie s\u0103 scape de probleme. \u00cens\u0103, de\u015fi acceptat la nivel declarativ, din p\u0103cate acest principiu nu este pus \u00een practic\u0103 de consultan\u0163i. Tradus la nivel faptic el \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu putem s\u0103 g\u00e2ndim nici un pas privind \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei companiei \u00eenainte de a cunoa\u015fte \u00een detaliu\u015fi c\u00e2t mai exact situa\u0163ia \u00een care ea se afl\u0103 la acest moment.

vor recomanda s\u0103 faci orice nu faci acum. Centralizeaz\u0103 tot ce este descentralizat. Redu toate ierarhiile care nu sunt reduse. Diversific\u0103 tot ce este concentrat\u015fi externalizeaz\u0103 tot cea nu este competen\u0163\u0103 central\u0103 a afacerii. Nu cred s\u0103 g\u0103si\u0163i vreodat\u0103 un consultant care s\u0103 v\u0103 recomande s\u0103 p\u0103stra\u0163i exact structura pe care o ave\u0163i\u015fi s\u0103 \u00eenceta\u0163i a mai arunca bani pe consultan\u0163i.\u015ei, desigur, consultan\u0163ii rareori se adreseaz\u0103 chiar cauzei problemelor companiei, de vreme ce aceast\u0103 cauz\u0103 este chiar persoana care i-a angajat".

Cu jum\u0103tate de secol \u00een urm\u0103 Vasile Pavelcu, marele nostru psiholog, a intuit corect o situa\u0163ie pe care el a numit-o "drama psihologiei". El a oglindit prin aceast\u0103 metafor\u0103 lupta pe care psihologia o d\u0103dea pentru a se afirma ca\u015ftiin\u0163\u0103, pentru a-\u015fi afirma deci competen\u0163a \u00eentr-un domeniu de cercetare distinct\u015fi \u00een uzul unor metode distincte de cele ale altor\u015ftiin\u0163e. \u00cens\u0103 cauza fundamental\u0103 a problemei a fost v\u0103zut\u0103 de Vasile Pavelcu \u00een faptul c\u0103 domeniul de studiu al psihologiei este totodat\u0103 unul din domeniile fa\u0163\u0103 de care noi to\u0163i avem o anumit\u0103 afinitate: comportamentul uman.

Spre deosebire de alte\u015ftiin\u0163e, mare parte din bagajul terminologic primar al psihologiei face parte din vocabularul fiec\u0103ruia din noi.\u015ei nu exist\u0103 om care s\u0103 nu-\u015fi aroge o oarecare competen\u0163\u0103 de "bun psiholog". Efectul direct este acela c\u0103 o parte din termenii cu care psihologia opereaz\u0103par a fi u\u015for de \u00een\u0163eles. Noi to\u0163i oper\u0103m zilnic cu conceptul de "motiva\u0163ie" sau cu cel de "stress". Cunoa\u015ftem\u015fi folosim cuvinte precum "memorie", "percep\u0163ie", "reac\u0163ie psihologic\u0103", "spirit de grup" etc.

\u00cens\u0103 nu trebuie s\u0103 ne l\u0103s\u0103m \u00een\u015fela\u0163i nici m\u0103car un singur moment: ceea ce \u00een\u0163elege psihologul prin "motiva\u0163ie" nu echivaleaz\u0103 dec\u00e2t de foarte departe cu ceea ce \u00een\u0163elege omul de r\u00e2nd prin acela\u015fi concept. Niciodat\u0103 cineva nu va putea s\u0103 realizeze o structur\u0103 teoretic\u0103 integrat\u0103 a procesului motiva\u0163ional, care s\u0103 aib\u0103 valen\u0163eexplicative,