• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
MICHAEL PALMER
FREUD \u015eI JUNG DESPRE RELIGIE

Traducere, avanprefa\u0163\u0103 \u015fi note: dr. Leonard Gavriliu
coordonatorul colec\u0163iei: Leonard Gavriliu
Editura Iri, Bucure\u015fti, 1999

Traducerea s-a f\u0103cut dup\u0103
Michael Palmer, Freud and Jung on Religion,
Routledge, London and New York, 1998

CUPRINS
Ar fi fost Jung ars pe rug \u00een Evul Mediu?
(avanprefa\u0163\u0103 de dr. LEONARD GAVRILIU)
Prefa\u0163\u0103 (MICHAEL PALMER)
Partea I
SIGMUND FREUD: PSIHANALIZ\u0102 \u015eI RELIGIE

1. INTRODUCERE
Scurt\u0103 biografie
Religia ca nevroz\u0103: refulare \u015fi complexul Oedip

2. TOTEM \u015eI TABU
Totem \u015fi tabu(1913)

Teoria hoardei primitive: dou\u0103 ad\u0103ugiri
Rezumat
3. RELIGIE \u015eI ILUZIE

Viitorul unei iluzii(1927); Angoas\u0103 \u00een civiliza\u0163ie(1930)
Moise \u015fi monoteismul(1939)

Concluzie: valoarea religiei
4. FORME DE NEVROZ\u0102 RELIGIOAS\u0102
Theodor Reik: falsa l\u0103uzie \u015fi frica de represalii
Dou\u0103 studii de caz: Omul cu lupi; Pre\u015fedintele Schreber
5. PRIVIRE CRITIC\u0102
Unele critici generale
Critica adus\u0103 lui Freud de c\u0103tre Malinovwski
Conceptul de Dumnezeu masculin la Freud
Iluzie \u015fi teoria rela\u0163iilor cu obiectul
Freud despre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie
Freud \u015fi sofismul genetic

Partea a II-a
CARL GUSTAV JUNG: PSIHOLOGIE ANALITIC\u0102 \u015eI RELIGIE

6. INTRODUCERE
Scurt\u0103 biografie
7. STRUCTURA PSIHICULUI (PSYCHE)
Imaginile primordiale \u015fi incon\u015ftientul colectiv
Conceptul energetic de libido
Unele deosebiri \u00eentre concep\u0163iile lui Freud \u015fi Jung

despre religie
8. DUMNEZEU CA ARHETIP AL INCON\u015eTIENTULUI COLECTIV
Arhetipurile incon\u015ftientului colectiv
Dumnezeu ca form\u0103 arhetipal\u0103
Dumnezeu \u2014 con\u0163inut arhetipal (ce este simbolul)
Natura tr\u0103irii religioase
9. DUMNEZEU \u015eI INDIVIDUA\u0162IE
Procesul de individua\u0163ie
Cele dou\u0103 stadii ale individua\u0163iei
Individua\u0163ie: Dumnezeu \u015fi Sine
Problema r\u0103ului
Individua\u0163ie \u015fi imagini ale lui Dumnezeu
Concluzie
10. PRIVIRE CRITIC\u0102
Metodologia lui Jung
Teoria arhetipurilor
Arhetipuri \u015fi argumentul consim\u0163\u0103m\u00e2ntului comun
Arhetipuri \u015fi revela\u0163ie
Arhetipuri \u015fi individua\u0163ie
Concluzie
Bibliografie
Freud
Jung

AVANPREFA\u0162\u0102
Ar fi fost Jung ars pe rug \u00een Evul Mediu?

Cartea lui Michael Palmer, prestigios "academic tutor" la \u015ecoala de teologie de pe l\u00e2ng\u0103
Westminster College (Oxford), oarecum previzibil\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte critica ideilor lui Freud
despre religie, ne descoper\u0103 \u00een schimb un Jung de-a dreptul surprinz\u0103tor pentru cei mai mul\u0163i
cititori, care s-au obi\u015fnuit s\u0103 vad\u0103 \u00een marele discipol, iar apoi mare adversar al lui Freud, o
personalitate profund religioas\u0103 \u015fi chiar un cruciat. Desigur, \u00een\u0163eleptul de la K\u00fcsnacht se
declar\u0103 \u00een mod explicit cre\u015ftin, totu\u015fi nucredincios, deoarece no\u0163iunea de credin\u0163\u0103 \u00eei st\u00e2rnea o
anumit\u0103 repulsie, amintindu-i probabil de formula umilitoare a lui Tertulian: Credo quia

absurdum. C\u00e2nd era \u00eentrebat dac\u0103 crede \u00een Dumnezeu, Jung r\u0103spundea c\u0103 nu are nevoie de
credin\u0163\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00eel cunoa\u015fte. A crede implica pentru el incertitudinea, pe c\u00e2nd lui i se p\u0103rea c\u0103
se situeaz\u0103 pe terenul certitudinii: deoarece \u00eelcuno\u015ftea pe Dumnezeu, nu avea nevoie s\u0103
cread\u0103 \u00een El.

Cu toate acestea, fe\u0163e biserice\u015fti ca Victor White sus\u0163in c\u0103 "bun\u0103voin\u0163a" lui Jung reprezint\u0103 o mult mai serioas\u0103 \u015fi radical\u0103 sfidare la adresa religiei dec\u00e2t a fost vreodat\u0103 ostilitatea f\u0103\u0163i\u015f\u0103 a lui Freud. Mult mai drastic\u0103 era \u00eens\u0103 judecata lui Edward Glover, care conchidea t\u0103ios: "Departe de a fi religios \u00een tendin\u0163\u0103, sistemul lui Jung este fundamental

ireligios. Nimeni nu-\u015fi bate capul dac\u0103 Dumnezeu exist\u0103. Jung mai pu\u0163in dec\u00e2t to\u0163i. Tot ce este necesar este s\u0103 \u00abai\u00bb o \u00abatitudine\u00bb, pentru c\u0103 aceasta \u00abte ajut\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti\u00bb. Dac\u0103 Jung \u015fi-ar fi expus sistemul \u00een acel Ev Mediu at\u00e2t de drag lui din cauza alchimiei, el ar fi fost cu siguran\u0163\u0103 ars pe rug" (Freud or Jung, 1950.) Deci Jung ar fi \u015fi el, \u00een fond, un "patriarh al ereticilor" ca

aceia condamna\u0163i de Terlulian la vremea sa. Michael Palmer nu preget\u0103 s\u0103 adopte pruden\u0163a lui
Victor While \u00een a accepta c\u0103 Jung este un "prieten" (cam f\u0103\u0163arnic) al religiei, din moment ce
pentru el Dumnezeu se reduce la statutul de arhetip, de element al Sinelui, despre care nu se
poate spune c\u0103 \u00eei corespunde ceva dincolo de "realitatea psihic\u0103". C\u0103ci pentru Psyche \u2014 cel
pu\u0163in pentru acela descris de promotorul psihologiei analitice \u2014 adev\u0103rurile absolute sunt
incognoscibile.

Jung intr\u0103 \u00een ceea ce s-ar putea numi impas ontologic total nu at\u00e2t prin ralierea la un
apriorism de tip Kant, c\u00e2t prin alian\u0163a cu idealismul subiectiv al lui Berkeley. Dintr-o
perspectiv\u0103 net berkeleyan\u0103, pentru Jung numai existen\u0163a psihic\u0103 este verificabil\u0103: "\u00cen m\u0103sura

\u00een care lumea nu formeaz\u0103 o imagine psihic\u0103 ea este virtual nonexistent\u0103" (1954). C\u0103ut\u00e2nd s\u0103

fie mai berkeleyan dec\u00e2t Berkeley, el de fapt \u00eel caricaturizeaz\u0103. Aceast\u0103 concep\u0163ie fundamental contradictorie, contrar inten\u0163iei care i-a stat la baz\u0103, submineaz\u0103 grav teologia. Michael Palmer reliefeaz\u0103 pe larg implica\u0163iile ei distructive \u00een acest domeniu, dezv\u0103luindu-ne o fa\u0163\u0103 mai pu\u0163in vizibil\u0103 a lui Jung. Dar ceea ce nu relev\u0103 autorul valoroasei c\u0103r\u0163i Freud and Jung on Religion (1997) este faptul c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi vestita tipologie jungian\u0103 (extraversiune, introversiune) intr\u0103 \u00eentr-o ireconciliabil\u0103 contradic\u0163ie cu teza exclusivit\u0103\u0163ii "realit\u0103\u0163ii psihice", deoarece ambele atitudini presupun \u00een mod imperios o raportare la o realitate extrapsihic\u0103, obiectiv\u0103, care \u00eens\u0103 este negat\u0103

ab initio de metafizica jungian\u0103. Aspect deconcertant, care ar merita o analiz\u0103 aparte prin
prisma berkeleysmului radicalizat de Jung \u00een acele texte \u00een care el devinem\u00e9taphysici en
malgr\u00e9 lui, \u00een profida "empirismului" declarativ. Un empirism sui generis, de fapt un corolar al
panpsihismului psihiatrului elve\u0163ian.
Dr. LEONARD GAVRIL1U
Pentru so\u0163ia mea
Carol
PREFA\u0162\u0102

Cartea aceasta \u00ee\u015fi are \u00eenceputul \u00eentr-o serie de prelegeri \u0163inute timp de mai mul\u0163i ani la
Departamentul de teologie \u015fi studii religioase de la Universitatea din Bristol. Deoarece titlul
ini\u0163ial al seriei era "Darwin \u015fi Freud", lui Jung nu i se acorda dec\u00e2t foarte pu\u0163in spa\u0163iu; cu
timpul, \u00eens\u0103, \u00een urma sugestiilor venite din partea studen\u0163ilor mei, aceast\u0103 situa\u0163ie s-a schimbat
\u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t Jung a uzurpat considerabil pozi\u0163ia lui Darwin. Iar lucrul acesta nu a fost cu
totul surprinz\u0103tor. Dac\u0103 atacul lui Freud la adresa religiei este de-a dreptul faimos, ap\u0103rarea
acesteia de c\u0103tre Jung nu este nici ea mai pu\u0163in faimoas\u0103. Ei r\u0103m\u00e2n, cel pu\u0163in \u00een acest domeniu,
cei doi mari protagoni\u015fti.

Aceast\u0103 carte, \u00eens\u0103, nu este un studiu comparativ a dou\u0103 psihologii diferite ale religiei.
Inten\u0163ia mea ini\u0163ial\u0103 a fost de a face dou\u0103 expuneri separate, de sine st\u0103t\u0103toare, care s\u0103 fie utile
celor care caut\u0103 o informa\u0163ie detaliat\u0103 c\u00e2t se poate de exact\u0103 at\u00e2t asupra lui Freud, c\u00e2t \u015fi asupra
lui Jung. Aici, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 adaug un cuv\u00e2nt avertizator. Unele compara\u0163ii \u00eentre Freud \u015fi Jung
sunt inevitabile, utile \u015fi adesea le voi face. Una dintre acestea se cere f\u0103cut\u0103 de la bun \u00eenceput.
Ea se refer\u0103 la claritatea lui Freud \u015fi la mult prea frecventa lips\u0103 de claritate a lui Jung. Acest
fapt r\u0103stoarn\u0103 fatalmente balan\u0163a dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale acestei lucr\u0103ri: sec\u0163iunea mai scurt\u0103
despre Freud nu con\u0163ine aproape nimic despre Jung, pe c\u00e2nd sec\u0163iunea mai lung\u0103 despre Jung
con\u0163ine o mul\u0163ime de lucruri despre Freud. Nu am f\u0103cut aceasta spre a stabili prioritatea
istoric\u0103 sau conceptual\u0103 a lui Freud \u2014 \u00een mod cert inacceptabil\u0103 pentru jungieni \u2014 ci numai
spre a \u00eenvinge sau cel pu\u0163in a ameliora notoriile \u00eentortochieri ale g\u00e2ndirii lui Jung. \u00cen cazul lui
Jung, mi-am luat de asemenea mica libertate de a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 conceptele importante prin
utilizarea de majuscule: Eu, Persona, Anima \u015fi a\u015fa mai departe. Nu exist\u0103 nici o justificare
textual\u0103 pentru aceasta \u015fi am f\u0103cut-o doar pentru a \u00eenlesni \u00een\u0163elegerea.

Ar fi trebuit abordate diverse alte probleme. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 dau celor dou\u0103 sec\u0163iuni ale
c\u0103r\u0163ii o propor\u0163ie convenabil\u0103, a trebuit s\u0103 fac unele omisiuni. Nu am urm\u0103rit, de exemplu,
toate ramifica\u0163iile expunerii lui Freud privind etiologia isteriei \u015fi formarea simptomelor \u015fi am
fj\u0103cut referire doar \u00een treac\u0103t la teoria complexelor a lui Jung \u015fi la tipologia sa. Nici n-am intrat

of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...