timpurile sunt rezultatul vointei juridice a agentilor de drept \u2013 pers., fizice sau juridice. In literatura de specialitate straina placandu-se de la principiul libertatii contractuale in sencul ei cel mai larg. Vointa juridica s-a bazat pe conceptul pe conceptul de libertate individulala si initiativa a agentului juridic. Agentul juridica pentru a-si exprima libertatea contractuala are garantata exprimarea vointei libere

manifestata prin producerea de efecte juridice care, evident, se bazeaza pe concpetul psihologic de vointa,
in toata aptitudinea sa psihologica.
Vointa este considerata in intreg sistemul de drept ca o categorie cardinala sau polara de care depinde
evolutia intregii ordini juridice si include o corelare inte vointale private la nivelul domeniului privat si
vointa colectiva la la novelul institutiei statale si al societatii civile. In cazul statului de dr., echilibrul intre
individ si societate are la baza tot efectul vointei juridice in acceptiunea sa de consens.

Vointa juridica exprimata in acte juridice consensulae de forma autentica scrisa, trebuie sa se manifeste in afara oricaror vicii de consimtamant. Problema consta in a sti daca, realmente, vointa exprimata in actele juridice este neviciata, daca vointa liber exprimata este conforma cu cea interna.

In ultima instanta a decide daca un act este valabil d.p.d.v., al exprimarii vointei sale inseamna analiza
psihologica introspectiva. Metodelel folosite : sistemul probator clasic neputand realiza intotdeauna acest
obiectiv fundamental. Tema rezulta din existenta actelor juridice simulate, vanzari deghizate, care dupa
expertienta ilicita, pot constitui conventii secrete si conventii aparente fata de terti. De aici rezulta faptul
ca dimensiunea psihologica in dr. civil vizavi de categoria psihologica si juridica a vointei este o problema
de esenta. Solutia este investigarea laturii subiective prin detectie cu mijloace moderne, a indicilor
conduitelor simulate care acompaniaza declaratiile in cauzele civile, a partilor contractante in afaceri
comerciale, de filiatie paternala. Numai asa partile contractante pot sa-si tatoneze reciproc acordul intre
vointa liber exprimaat externa aparenta si vointa interna care este inaparenta.

1. fapat este savarsita cu intentie cand infractorul : a). prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea
lui prin savarsirea acelei fapte (intentie directa ) ; b). prevede rezultatul faptei salesi, desi nu-l
urmareste, accepta posibilitatea proucerii lui \u2013 intentie indirecta.

2. Fapta este savarsita din culpa cand infractorul : a). prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta,
socotind fara temei ca el nu se va produce (usurinta) ; b). nu prevede rezultatul faptei sale, desi putea si
trebuia sa-l prevada (neglijenta) ;

3. Intentia depasita (praeteritentia) \u2013 forma mixta : intentia si culpa reunite \u2013 savarsirea unei fapte cu
intentie si producerea unui rezultat mai grav decat cel urmarit si acceptat de faptuitor prin savarsirea
faptei, rezultat ce I se imputa acestuia sub forma culpei, desi nu l-a prevazut, desi trebuia si putea sa-l
prevada de ex. talhariea unei persoane cu moartea victimei.

seama, are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale, al rezultatului lor ( ca urmare socialmente
periculoase in raport cu valorile ocrotite de lege), actiuni savarsite cu vointa, acestea mobilizandu-I energia
fizica si psihica in sensul realizarii rezultatelor urmarite. In esenta, vointa de a savarsi fapta este
determinata numai dupa reprezentarea in constiinta faptuitorului a urmarilor socialmente periculoase ale
faptei.

consacrata in criminalistic aclasica \u2013 conduce catre materialitatea obiectuala a urmelor clasice apte sa
permita conturarea probatiunii si identificarea autorilor, noile concepte intre care : scena crimei, scena del
crimen sau, in alt sens, profiler crime, constituie o reala provocare in directia acceptarii unei realitati
dinamice in derulare, a secventelor comportamentale, fortand componenta psihologica a omului legii
( procuror, judecator de instructie, organ de urmarire penal etc), sa interpreteze motivatiile, intentiile,
habitudinile , rationalmentele, logica, sensul, organizarea conduitelor criminogene, in ideea conturarii
profilului psihologic; \u201camorenta comportamentala\u201d apta schitarii unei galerii de potentiale portrete ale
personalitatii pretabililor inclusi in cercurile de banuiti.
Profesionistul \u2013 investigator \u2013 expert psiholog \u2013 este chemat in virtutea celor sus-mentionate : 1. Sa
reproduca prin propria-I imaginatie imprejurarile si actiunile derulate de faptuitor, oferind organelor de
urmarire penala \u201cfilmul crimei in dinamica sa\u201d; 2. Sa-si imagineze profilul faptuitorului, oferind
organelor de urmarire penala \u201camprenta sa psihocomportamentala\u201d . 3. Sa anticipeze \u201ccomportamentul

urmator pretabil\u201d contracarand pentru viitor \u201cmiscarile\u201d autorului prin intuirea versiunilor optime cu grad rezonabil de credibilitate in identificarea acestuia. Toate acestea fac obiectul psihologiei judiciare din perspectiva impactului interdisciplinaritatii sale cu criminalistica clasica, pe coordonatele unei idei indraznete : \u201cpsihocriminalistica\u201d . din aceste considerente, actul infractional ca expresie dinamica a comportamentelor criminogene sufera impactul interpretarii sale din perspectiva psihoexploratorie.

de Grupul de Studii Compoertamentale din cadrul FBI, este o descriere a tipologiilor criminale. Informatia
prezentata aici, asa cum este ea legata de fenomenul infractiunilor premeditate si nepremeditate, se bazeaza
pe studii si cercetrai ale Grupului de Studii Comportamentale, interviuri personale cu agentul supervizor
Robert K. Ressler si cu alti membrii implicati in acest proiect, precum si pe experientele personale de
criminalist practician ale lui Vernon J. Geberth.

medie, este metodic si viclean, iar crimele lui sunt bine gandite si cu atentie planuite. Este probabil, genul
de persoana care are masina bine intretinuta. Crima este de obicei comisa in afara zonei und elocuiest e sau
lucreaza, autorul dan ddovada de mobilitate si calatorind mai multi km., decat o persoana obisnuita.
Fantezia si ritualul sunt importante pentru acest tip de personalitate. Victimele sunt oameni pe care el ii
considera tipul \u201ccorect\u201d , pe care el ii poate controla, de obicei straini cu care are anumite trasaturi

a prelua controlul asupra lor. El este pe deplin constient de gravitatea criminala a actului sau si este
increzator in abilitatile sale in confruntarea cu ancheta politiei. Probabil urmareste reportajele de stiri
privind crima si frecvent poate lua un obiect personal al victimei , pe care il poate folosi pentru a retrai
evenimentul sau pentru a-si continua fantezia. El este excitat de cruzimea actului sau si poate declansa
torturarea victimei. Controlul sexual asupra victimei joaca un rol important in scenariul sau. El evita sa
lase dovezi in urma sa, si de obicei, isi aduce propria arma. Cadavrul este, de cele mai mult eori, mutat de
la locul crimei. Autorul face probabil acest lucru pentru a lua \u201cpeste picior\u201d politia sau pentru a preveni
descoperirea lui prin transportarea intr-un loc unde poate fi bine ascuns.

crima, are de obicei, inteligenta sub medie, este singuratic, necasatorit, traieste fie singur, fie cu o ruda, in
imdeiata vecinatate a locului crimei. El are dificultati in a stabili relatii interpersonale si este descris ca un
inadaptat social. Infractorul actioneaza impulsiv sub stress si de obicei, va selecta o victima din propria lui
zona geografica. El nu poseda un vehicul si evita oamenii in general. Este, de obicei descris ca un
incompetent d.p.d.v. sexual si nu are relatii sexuale in adevaratul sens al cuvantului. Locul crimei va fi
dezorganizat. Infractorul care nu premediteaza crima utilizeaza stilul de \u201catac fulger\u201d, luandu-si victima

prin surprindere. In acesta actiune spontana, in care agresorul actioneaza brusc, in afara fanteziei sale, si
nu are un \u201cplan de joc\u201d el nu se gandeste ca poate fi prins. Agresorul , dezorganizat de obicei, isi
depersonalizeaza victima prin mutilare faciala sau o raneste in exces. Alte acte sexuale sadice sunt
indeplinite dupa moartea victimei. Mutilarea organelor sexuale , a rectului, a sanilor femeilor, a gatului si a
feselor este facuta deoarece aceste parti au o puternica semnificatie sexuala pentru el. Acolo poate fi o
dovada a eviscerarii, amputarii si/sau vampirism. Locul mortii si locul crimei coincid, in general, si de obicei
nu exista nici o incercare de a ascunde cadavrul. In cazul cand cadavruol a fost mutilat, este posibil ca el sa
pozitioneze cadavrul intr-o maniera speciala care are semnificatie pentru el. Arama crimei este deseori
lasata la locul faptei. Comportamentul uman , desi imprevizibil este de multe ori repetitiv. Anumite actiuni
desfasurate la locul crimei de anumite tipuri de personalitati vor fi repetate si in alte cazuri de omor

investigate. Un anchetator criminalist, prin experienta si analiza cazurilor similare, poate atinge un nivel de cunostinte pe care il poate aplica in fiecare investigare. Natura actului si tipul de persoana care ar fi putut sa comita un anumit tip de act sunt elemente importante in scenariul \u201ccine ar fi putut sa o faca\u201d. Nimeni nu actioneaza fara motivatie.

solicitat pentru cea mai mare parte din lume, asistam , din nefericire, la o crestere vertiginoasa a ratei
criminalitatii. Cifrele sunt de-a dreptul impresionante si, in acelasi timp, alarmante. In SUA de exmplu, la
fiecare 6 minute se comite un viol.
Desi se cheltuiesc sume imense pentru asigurarea functionarii sistemului legal (cercetrarea penala, instante
de judecta etc) si tot mai multi specialisti sunt solicitati sa participe , direct sau indirect la cresterea
eficientei acestui sistem, se apreciaza ca, cel putin pana acu,, rezultatele sunt departe de asteptari. Intr-o
maniera cvasispeculativa, unii autori au avansat chiar ideeea existentei unei \u201ciatrogenizari\u201d sociale datorate
extinderii sistemului de activitati judiciare si datorita diversificarii tipurilor de publicitate asociate.
Cercetatorii implicati in desfasurarea fenomenului nfractional sunt interesati, in primul rand, de explicarea
cauzala a acestuia, de evidentierea factorilor determinanti, deoarece conceptiile si teoriile elaborate au un
puternic rol reglator asupra diferitelor componente ale sistemului legal, dar, mai ales, asupra tipurilor de
activitati corectionale si profilactice. \u201cca sa inlaturi efectul , trebuie sa inlaturi cauza\u201d \u2013 comanda principala
cauzal generala, numai ca , in cadrul comportamentului infractional, accesul la adevarata cauza este, de cele
mai multe ori greu de conturat. Chiar dac ponderile nu sunt aceleasi in cadrul diferitelor statistici ,
infractorii apartin tuturor categoriilor privind intreaga paleta a variabilelor : varsta, sex, pregatire socio-
profesionala, , pregatire culturala, aptitudini intelectuale (IQ), tipul caracteriologic \u2013 temperamental, rol-
status-ul social, rol-status-ul economic. Acesta situatie face practic imposibila sustinerea exclusiva a unui
punct de vedere in ceea ce priveste conturarea factorilor determinanti ai comportamentului infractional,
desi unii autori nu se opresc in a face afirmatii categorice de genul \u201codata criminalul, intotdeauna
criminalul\u201d. Incercariel de conturare a unor tipologii se lovesc de marea variabilitate a manifestarilor
comportamentale implicate in comiterea unor infractiuni. Astfel, pe de o parte, exista mari diferente inceea
ce priveste comportamentul asociat diferitelor categorii de infractiuni, pe de alta parte, exista mari
diferente comportamentale in comiterea unor infractiuni ce fac parte din aceasi categorie.