• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • 1
    CommentGo Back
Download
 
San Antonio - Vino cu lumirarea pregatita
CAPITOLUL ÎNTÂI
 în care este în mod serios vorba de sănătatea cuiva Erau patru.Dintre cei care nu ştiu ce-i gluma. Dintre cei frământaţi de griji. Dintre cei care duceau încârcă o parte din univers înainte să se înhame la ce a mai rămas. Nişte tipi care îşiduceau traiul departe de toate căci toate depindeau de ei. Credeai că sunt în afaratimpului, abia organici. Aveau ochi care nu vedeau decât viitorul. Mutre de intoxicaţi cuplumb. Erau înţoliţi anonim, şi toţi, în nuanţe de antracit. Cei patru purtau cămaşă albă şicravată fără pic de culoare mai vie. Voi trece sub tăcere naţionalităţile lor. N-ai decât săle bănuieşti. Şi apoi, la ce bun? Erau nişte uriaşi, din punctul de vedere al roluluiinternaţional pe care îl jucau. Lucru ciudat, nu-ţi puneai întrebarea, uitându-te ,1a ei,dacă erau sau nu inteligenţi. Erau în afara oricăror criterii. Poate că nu puseseră niciodatăpe limbă pateu de ficat de gâscă stropit cu vin de Château-d'Yquem, nici nucontemplaseră un apus de soare la munte, nici nu mirosiseră o floare fără să o rupă. Eraunişte oameni inexpugnabili, veniţi pe lume să o întocmească.
2
Când am intrat în sala de conferinţe, Bătrânul şi cu mine, după ce un secretar albicios şiniţel cocoşat pe-a anunţat, am avut impresia că mă înfăţişez unei înalte Curţi. Oameniiaceştia secretau nepăsarea melancolică a celor atotputernici. Nu erau întrutotul gravi, cimai degrabă grosolani, uşor grosolani.Mă aşteptam la strângeri de mână, nu au fost. Mâinile celor patru serveau la cu totulaltceva decât la a întâmpina. Se păstrau pentru gesturi pe care noi nu le puteamcunoaşte.Bătrânul se arătă slugarnic, ipocrit, asemeni bunului de Funes în rolul unor lingăi mieroşi.Mă prezentă după ce s-a prezentat, însă cei patru bădărani nu mă luară în seamănefăcând mai mult caz de mine decât de o gaură dintr-o bucată de şvaiţer.Nu a urmat nici o clipă de tăcere, căci timpul este o marfă din cale afară de preţioasă dincare fiecare clipă înseamnă o valoare în cifre. Unul dintre cei patru luă cuvântul înengleză ca şi cum era de la sine înţeles că noi ştiam folosi limba asta de rahat.Se adresă Babacului, pe un ton repezit.— Ni s-au dat asigurări că omul dumneavoastră este eficace, zise arătându-mă cu omişcare din bărbie.— Foarte eficace, întări şeful.— E vorba de o misiune nu numai primejdioasă, dar care îţi cere să ştii multă psihologie.— San-Antonio ştie mai multă psihologie decât un psihiatru, garantă Venerabilul.
 — 
Sper, zise celălalt, şi nu mi-am dat seama dacă gândul îi era sau nu peiorativ faţă decorpul medical, căci nu-şi nuanţa vorbele. îi cădeau, gata scrise, de pe buze.— Va trebui mai ales ca omul dumneavoastră să facă dovada unui deosebit spirit deiniţiativă.Bătrânul zâmbi şi zise:
 
3
— Puteţi avea încredere în el.Cât despre „omul lui", acestuia începuse să i se facă lehamite de cei patru urâcioşi, de înfumurarea şi dispreţul lor.Nu mi-a plăcut niciodată să fiu luat drept vită de povară. M-am îndreptat spre nasol cugura căscată şi buzele răsfrânte asemeni fiarei din Gevaudan* când zărea vreo oaierăzleţită. I-am arătat falca ce l-ar fi dat gata pe Samson. S-a zgâit, fără să-i cadă fisa, olicărire de uimire şi, de aici, de interes, i s-a aprins în ochii spălaţi cu detergent.— Ce-i? a şoptit.— Nu-mi lipseşte nici un dinte, i-am zis. Cu excepţia unui premolar ştirbit într-un sâmburede banană, toţi sunt made in Maman. Oamenii sunt precum caii:_ când are dinţii sănătoşi,animalul e în stare bună. în loc să puneţi o mie şi una de întrebări despre ce sunt în stare,spuneţi mai bine ce aşteptaţi de la mine iar eu am să vă spun dacă ceea ce doriţi estesau nu de competenţa mea. Tipul a încruntat din sprâncene după care şi-a rotit periscopul spre tovarăşi. Ceilalţi trei îşi ţineau pliscurile strânse ca un scoţian baierele pungii. Iar Bătrânul arăta mai nenorocitca un gagiu care şi-a ciocnit prima maşină. Terlocutorul meu a lăsat să treacă un timp mort şi a tuşit în mâna strânsă pâlnie. Trebuiecă nu-i avea la inimă pe cei isteţi şi tot ce putea admite de la un subordonat de teapamea era să i se răspundă „Yes, sir" cu bărbia ridicată şi degetele pe cusătura nădragilor.Şi-a înghiţit dezaprobarea şi s-a dus. spre un ecran de sticlă aşezat pe o consolă. Cu omişcare repezită, a apăsat pe un buton. Ecranul s-a luminat şi s-a ivit o hartă de giografie(vorba lui Beru).
7
— Cunoaşteţi ţara aceasta ? m-a întrebat. Drept, cine mă lua, Nestorul ăsta scopit? Dreptunţărănoi care-şi ia certificatul de patru clase ?— Seamănă aşa de tare cu Republica San Bravo că ea trebuie să fie, am răspuns.Capitala Bravissimo.In loc să aprobaţipneze, examinatorul a apăsat iarăşi pe butonăraie. în locul hărţii aapărut poza unui tip cu mutră de tâlhar, îmbrăcat într-o uniformă albă încărcată cudecoraţii.— îl cunoaşteţi pe omul acesta?— Dacă nu este Tiago Chiraco, dictatorul din San Bravo, atunci este fratele lui geamăn.A încuviinţat. Toţi ceilalţi se holbau la portretul omului care făcea să tremure patru milioane de sanbravieni. O muie tare neplăcută, ce-i drept. Dintr-odată cei patru gagii mi s-au părutfrumoşi ca nişte îngeri de pe vitralii din secolul al XV-lea. E uimitor cum oamenii care nu întotdeauna au vârsta propriilor artere au negreşit moaca propriei mârşăvii.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...

Colectia San-Antonio a fost foarte apreciata in Romania, pacat ca editura si-a incetat activitatea iar din 2006 fanii nu pot decat sa reciteasca cele aproape 80 de titluri publicate la noi. Odata ce ai citit o carte a lui nu te mai poti opri- trebuie sa le citesti pe toate! http://sanantoniocarti.forumgratuit.r...

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...