Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Inliniedreapta.net-Astronomie Pentru Poeti Si Capcane Pentru Postmoderni Ioan T Morar

Inliniedreapta.net-Astronomie Pentru Poeti Si Capcane Pentru Postmoderni Ioan T Morar

Ratings: (0)|Views: 214|Likes:
Published by In Linie Dreapta

More info:

Published by: In Linie Dreapta on Nov 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

07/17/2013

pdf

text

original

 
inliniedreapta.net
http://inliniedreapta.net/dereferinta/astronomie-pentru-poeti-si-capcane-pentru-postmoderni/
Astronomie pentru poeţi şi capcane pentrupostmoderni
Cum nu sunt un apropiat alcomunităţii astrofizicienilor , numele lui Trinh XuanThuan nu mi-a spus nimicatunci cînd am văzut uninterviu cu elpublicat deFigaro Magazinesub titlul“Sîntem toţi pulbere destele”. Am descoperit ,citind interviul, o gîndire vie,interesantă, un om deştiiă de înalt nivel şi uncredincios budist căruia nu-ie teamă să-şi dezvăluiecredinţa. M-a interesat şiam aflat că Trin XuanThuan e un savant născut în Vietnam, care a studiatşi s-a format în Fraa, apoi şi-a contimnuat studiile la Caltech şi şi-a luat doctoratul laPrinceton, cu Lyman Spitzer, părintele telescopului Hubble. Actualmente este cercetător laInstitutul de Astrofizică de la Paris, dar şi profesor la Virginia University, unde predă un cursintitulat
 Astronomie pentru poeţ
. Vestea că va veni la Marsilia pentru
Conferinţele Le Figaro
m-abucurat, mi-am făcut rezervare la conferiă, am cumpărat două din cărţile sale (
Cosmosul şiLotusul
şi
Diionarul îndrăgostit al Cerului şi al Stelelor 
). Numai că exact la ora la caretrebuie să merg la conferiă am fost anunţat că are loc o expulzare de romi, aşa că mi-amvăzut de plăcerile sinecurei de Consul general! Nu l-am întîlnit pe Trinh Xuan Thuan, dar am cititdin cărţile sale. Şi vreau să vă împărtăşesc un fragment din
Le Cosmos et leLotus, lesconfesions d’un astrophysicien
(Albin Michel, 2011) un eseu, o autobiografie spirituală care ar merita tradusă şi în româneşte. Am ales fragmentul care se numeşte Farsa lui Sokal care estedenumită de astrofizician în interviul din Figaro Magazine drept “un act de salubritateintelectuală”:“ … sînt total opus postmoderniştilor care pretind că legile naturii descoperite de oamenii deştiiă nu sînt altceva decît construcţii sociale şi culturale, că orice teorie ştiiifică estesusectă entru e înesată, în mod necesar, de rasism, de sexism, de caitalism, de
 
 colonialism, de militarism şi de alte
isme
imaginabile. Acest “relativism cultural” neagă oriceposibilitate de a te apropia de adevăr, în orice domeniu. Astfel, în ceea ce priveşte IstoriaStatelor Unite, nu există o istorie a Negrilor, ci o istorie a negrilor în raport cu o istorie alba; nuexistă o istorie a femeilor, ci o istorie feminină în opoziţie cu cea masculină etc. În absenţavalorilor universale, singurele avînd drept de cetate ar fi opiniile indivizilor sau ale grupurilor deindivizi şi toate punctele de vedere ar fi valide şi legitime, chiar dacă sînt ireconciliabile.Exasperat de aceste teze care au ajuns pînă în domeniul ştiinţei, fizicianul american Alan Sokal,de la New York University, unul din rarii savan
ț
i care urmăresc de aproape dezbaterilepostmoderniste asupra naturii ştiiei (trebuie să mărturisesc faptul că marea majoritate dintrenoi sîntem prea ocupaţi cu munca noastră pentru a acorda atenţie acestui gen de dezbateri înalt academice), s-a decis să dea o lovitură acestor teorii pentru a le demonstra cît sînt degoale pe dinăuntru. În 1996 apus la cale o farsă sub forma u nui articol parodic scris în stilulermetic pe care-lau postmoderniştii, şi încărcat de non-sensuri ştiinţifice, îngropate în turnuraunor fraze atît de alambicate încît să pară profunde şi irefutabile pentru un ciitor neiniţiat. Chiar titlul aerticolului este cît se poate de ameţitor: “Transgresarea frontierelor: spre o hermeneuticătransformativă a gravităţii cuantice”. Sokal a trimis acest articol revistei de studii culturale
Social Text 
. Redactorul şef nu a stat pe gînduri şi l-a publicat.Farsa a fost dezvăluită de Sokal însuşi, într-un al doilea articol apărut în altă revistă,
LinguaFranca
, în care a explicat că obiectivul lui a fost să denunţe lipsa de rigoare intelectuală aanumitor cercetători din ştiinţele umane şi a unor filozofi propovăduitori ai relativismului cultural.Cu intenţia de a-i seduce pe cititori şi de a obţine o poziţie de autoritate graţie prestigiuluiştiiei, cu alte cuvinte, pentru a da semen exterioare de ştiiificitate, aceşti cercetători şigînditori abuzează de concepte ştiiifice, de imagini şi de metafore împrumutate din ştiiele“pure”, fizică sau matematică, cu care-şi susţin discursul. Din nefericire, în marea majoritate acazurilor, aceste concepte sînt prost mînuite şi asimilate, în aşa fel încît, importate în altedomenii –ştiiele umaniste– şi utilizate într-un context total diferit, conduc adesea lacontrasensurile ştiinţifice cele mai grosolane, care întunecă în loc să ilumineze discursul. Astfel,relativitatea, mecanica cuantică, teoria haosului sau Teorema lui Godel sînt aesea citate depostmodernişti ca avînd implicaţii politice, sociale şi culturale profunde. În articolul său, Sokal adat frîu liber spiritului parodic, citîndu-i, în trecere, pe Jacques Derrida despre relativitate,Jacques Lacan despre topologie şi logică, sau pe Gilles Deleuze despre teoria haosului. Potrivitautorului, textul lui era înţesat de non-sens, dar editorii de la
Social Text 
au publicat acestarticol de fizică cuantică fără să se ostenească să ceară avizul vreunui specialist, numai pentrucă suna bine şi era în accord cu prejudecăţile lor ideologice. Articolul începea într-adevăr cu unadevărat credo al postmoderniştilor:
“Există un număr de oameni de ştiinţă, mai ales fizicieni,care continua să respingă noţiunea potrivit căreia disciplinele de critică culturală şi socială ar  putea să contribuie cît de cît la cercetarea lor, altfel decît într-o manieră foarte indirectă…Dimpotrivă, aceştia persistă să rămînă ataşaţi dogmei impuse de Epoca Luminilor asupra gîndirii intelectuale occidentale, care poate fi rezumată astfel: există o lume exterioară, ale cărei  proprietăţi sînt independente de fiinţa umană,. Şi, de fapt, de toată umanitatea; aceste proprietăţsînt codate în legi fizice “eterne”; oamenii pot dobîndi o cunoaştere slabă, imperfectă şi 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->