Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Archer, Jeffrey - Nici Un Ban in Plus, Nici Un Ban in Minus

Archer, Jeffrey - Nici Un Ban in Plus, Nici Un Ban in Minus

Ratings: (0)|Views: 0 |Likes:
Published by Ioana Nechifor

More info:

Published by: Ioana Nechifor on Nov 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

 
 Jeffrey Archer
Nici un ban în plus, nici un ban în minus
Not a Penny More, Not a Penny Less, 1976
Prolog
— Jörg, vor sosi şapte milioane de dolari de la Creditul Parizian încontul nr. 2, astzi la optsprezece, ora Europei Centrale. Plaseaz
ă ă
-i înbnci cît mai sigure şi în titluri co
ă
merciale triplu „A". Dac nu reuşeşti,
ă
 investeşte-i peste noapte pe piaa eurodolarului. Ai îneles?
ţ ţ
— Da, Harvey.— Depune un milion în Banco do Minas Gerais din Rio de Janeiro, penumele lui Silverman şi Elliott şi anuleaz împrumutul condiionat de la
ă ţ
 Banca Barclays din Lombard Street. Ai îneles?
ţ
— Da, Harvey.— Cumpr aur pîn în zece milioane de dolari, apoi opreşte
ă ă ă
-te şiteapt alte instruciuni. Încearc s cumperi la pre cobot şi nu te
ă ţ ă ă ţ
 grbi, ai rbdare. Ai îneles?
ă ă ţ
— Da, Harvey.Harvey Metcalfe îşi ddu seama c ultima instruciune nu era necesar.
ă ă ţ ă
  Jörg Birrer era unul dintre cei mai conservatori bancheri din Zürich şi, ceeace era şi mai important pentru Harvey, în ultimii douzeci şi cinci de ani se
ă
 dovedise a fi unul dintre cei mai abili.— Poi s te întîlneşti cu mine la Wimbledon, mari 25 iunie, la ora
ţ ă ţ
 dou, în tribuna central, la locul meu obişnuit, în loja acionarilor?
ă ă ţ
— Da, Harvey.Se auzi cnitul telefonului pus în furc. Harvey nu spunea niciodat
ţă ă ă ă
 „la revedere". Nu cunoscuse nicicînd formulele de politee şi era prea tîrziu
ţ
 acum s le mai învee. Ridic din nou telefonul şi form cele şapte numere
ă ţ ă ă
 care îl puneau în legtur cu Lincoln Trust din Boston. Ceru s vorbeasc
ă ă ă ă
 cu secretara sa.— Domnişoara Fish?— Da, domnule.— Scoate fişa pentru Prospecta Oil şi distruge-o. Distruge şi oricecoresponden legat de ea şi nu lsa absolut nici o urm. Ai îneles?
ţă ă ă ă ţ
— Da, domnule. Telefonul cni din nou. Harvey Metcalfe dduse ordine similare de
ţă ă ă
 trei ori în ultimii douzeci şi cinci de ani şi dom
ă
nişoara Fish ştia c nu
ă
 trebuie s
ă
-i mai pun întrebri.
ă ă
Harvey respir adînc, scoase un suspin, o izbucnire si
ă
lenioas de
ţ ă
 triumf. Averea lui se ridica la cel puin douzeci şi cinci de milioane de
ţ ă
 dolari şi nimic nu-l mai putea opri. Deschise o sticl de şampanie Krug din
ă
 1964, importat de la Hedges şi Butler, din Londra. O sorbi încet şi aprinse
ă
 
1
 
o Romeo y Julieta Churchill, din cele pe care i le aducea lunar, princontraband, din Cuba, în cutii de dou sute cincizeci de buci, un
ă ă ăţ
 emigrant italian. Se aşez mai comod în scaun, ca pentru o mic
ă ă
 srbtorire. La Boston, Massachusetts, era dousprezece şi douzeci,
ă ă ă ă
 aproape ora prînzului.În Harley Street, Bond Street, King's Road şi în Colegiul Magdalen dinOxford, era ora optsprezece douzeci. Patru brbai, care nu se cunoşteau
ă ă ţ
  între ei, controlau preul de pe pia al aciunilor Prospecta Oil, în ultima
ţ ţă ţ
 ediie a ziarului
ţ
Evening Standard
din Londra. Era trei lire şaptezeci. Toi
ţ
 patru erau oameni cu stare, care aşteptau s
ă
-şi consolideze carierele încare avuseser deja succes.
ă
A doua zi aveau s se trezeasc fr nici un ban.
ă ă ă ă
1
A face un milion de dolari în mod legal a fost întotdeauna greu. A faceun milion de dolari în mod ilegal a fost întotdeauna ceva mai uşor. A pstra
ă
 milionul dup ce l
ă
-ai fcut este probabil cel mai dificil dintre toate. Henryk
ă
 Metelski era unul dintre acei rari oameni care reuşise s le realizeze pe
ă
 toate trei. Chiar dac milionul fcut legal venise dup mi
ă ă ă
lionul fcut ilegal,
ă
 Metelski era tot cu o arunctur de b în fruntea celorlali: reise s
ă ă ăţ ţ ă
 pstreze totul.
ă
Henryk Metelski se nscuse în partea de jos a cartierului East End din
ă
 New York, la 17 mai 1909, într-o camer mic unde mai dormeau ali patru
ă ă ţ
 copii. Crescu în timpul marii crize economice, cu credina în Dumnezeu şi
ţ
  într-o singur mas pe zi. Prinii lui erau din Varşovia şi emigraser din
ă ă ă ţ ă
 Polonia la sfîrşitul secolului. Tatl lui Henryk era brutar de meserie şi îşi
ă
 gsise or o slujb la New York, unde muli emigrani polonezi se
ă ă ţ ţ
 specializaser în a face pîine neagr de secar şi a deschide mici
ă ă ă
 restaurante pentru concetenii lor. Amîndoi prinii ar fi dorit ca Henryk
ăţ ă ţ
 s aib succese la învtur, dar nu
ă ă ăţă ă
-i fusese scris s fie elev de frunte la
ă
 liceul pe care îl urma. Talentul cu care îl înzestrase natura îl îndrepta înalt direcie. Biat şiret şi inteligent, îi srnea mai mult interes comerul cu
ă ţ ă ţ
 igri şi alcool care se des
ţ ă
fşura clandestin în şcoal, det poveştile
ă ă
 despre revoluia american şi clopotul libertii. Henryk nu a crezut nici o
ţ ă ăţ
 clip c lucrurile cele mai bune din via pot fi obinute gra
ă ă ţă ţ
tuit, iar goanadup bani şi putere îi era la fel de fireasc cum e goana pisicii dup
ă ă ă
 şoarece.Pe cînd Henryk era un tînr de paisprezece ani, înfloritor şi cu coşuri,
ă
 tatl su muri de ceea ce se ştie astzi c este cancer. Mama sa nu
ă ă ă ă
 supravieui soului decît teva luni, lnd cinci copii s se descurce
ţ ţ ă ă
 singuri. Henryk, ca şi ceilali patru, ar fi trebuit s mearg la orfelinatul de
ţ ă ă
 sector, dar la mijlocul anilor douzeci nu era dificil pentru un biat s dis
ă ă ă
-par în New York, deşi era mai greu s supra
ă ă
vieuiasc. Henryk deveni un
ţ ă
 maestru al supravieuirii, o şcoal care se dovedi mai tîrziu în via s fie
ţ ă ţă ă
 foarte folositoare. Hoinrea în East End pe strzile din partea de jos, cu
ă ă
 
2
 
cureaua strîns şi ochii larg deschişi, lustruind uneori ghete, splînd alteori
ă ă
 vase, cutînd neoste
ă
nit o intrare în labirintul în centrul cruia se aflau
ă
 bogia şi pres
ăţ
tigiul. Prima lui ocazie apru cînd Jan Pelnik, biatul cu care
ă ă
  împrea camera, mesager la bursa din New York, fu nevoit s
ă ţ ă
-şi întrerup
ă
 temporar activitatea din cauza unui cîrnat garnisit cu salmonela. Henryk, însrcinat s anune pe şeful mesagerilor de îmbolnvirea prietenului su,
ă ă ţ ă ă
 ridic intoxicaia alimentar la rang de tuberculoz şi reuşi s obin locul
ă ţ ă ă ă ţ ă
 astfel eliberat. Schimb apoi camera, se îmbrc într
ă ă ă
-o uniform nou,
ă ă
 pierdu un prieten şi obinu o slujb.
ţ ă
În cea mai mare parte din mesajele pe care le ducea Henryk, la începutul anilor douzeci, scria „Cumpr". Multe din aceste mesaje erau
ă ă ă
 puse în practic imediat, deoarece era o perioad de mare avînt economic.
ă ă
 Biatul vedea cum nişte oameni nnzestrai cu deosebit abilitate fceau
ă ţ ă ă
 avere, în timp ce el rmînea nimic mai mult decît un observator. Instinctul
ă
 su îl îndrepta spre acele persoane care fceau mai muli bani într
ă ă ţ
-osptmîn la burs, decît putea el spe
ă ă ă ă
ra s obin, din salariu, tot restul
ă ţ ă
 vieii.
ţ
Se strdui s învee cît mai bine felul cum funciona bursa. Trgea cu
ă ă ţ ţ ă
 urechea la convorbiri particulare, deschidea scrisori sigilate şi afla cerapoarte confideniale ale compa
ţ
niilor s studieze. La vîrsta de
ă
 optsprezece ani avea patru ani de experien în Wall Street, patru ani pe
ţă
 care majoritatea bieilor care lucrau ca mesageri i
ă ţ
-ar fi petrecutcutreierînd slile aglomerate, ducînd bileele roşii de la unii la alii, patru
ă ţ ţ
 ani care pentru Henryk Metelski au fost echivalenii unei diplome de la
ţ
 Şcoala de Ştiine Economice din Harvard. Nu avea cum s ştie c într
ţ ă ă
-obun zi va ine el însuşi cursuri la acel distins institut.
ă ţ
Într-o diminea de iulie, în 1927, ducînd o scrisoare din partea
ţă
 binecunoscutei agenii de burs Halgarten & Co., se abtu ca de obicei pe
ţ ă ă
 la toalet. Îşi crease un sistem conform cruia se închidea într
ă ă
-o cabin,
ă
 studia mesajul pe care îl avea de dus, hotra dac informaia avea vreo
ă ă ţ
 valoare pentru el şi în caz afirmativ telefona imediat lui Witold Gronowich,un btrîn polonez care avea o mic firm de asigurare pentru concetenii
ă ă ă ăţ
 si. Henryk reuşea astfel s
ă ă
-şi sporeasc ştigul sptmînal cu înc
ă ă ă ă
 douzeci pîn la douzeci şi cinci de dolari, obinui pentru informaiile
ă ă ă ţ ţ ţ
 secrete pe care i le procura. Gronowich, deşi nu era el însuşi cel care plasasume mari de bani pe pia, nu ls niciodat s
ţă ă ă ă ă
-i scape numele tînrului
ă
 informator.Stînd pe scaunul WC-ului, Henryk îşi ddu seama c de data aceasta
ă ă
 citea un mesaj de o importan considerabil. Guvernatorul statului Texas
ţă ă
 era pe punctul de a da companiei Standard Oil permisiunea de a perfectainstalarea unei conducte de petrol din Chicago pîn în Mexic, celelalte
ă
 organisme publice implicate fiind deja de acord cu aceast pro
ă
punere. Pepia se ştia c Standard Oil încerca de aproape un an s obin aprobarea
ţă ă ă ţ ă
 definitiv, dar opinia general era c guvernatorul i
ă ă ă
-o va refuza. Mesajultrebuia transmis imediat, personal, agentului de burs al lui John D.
ă
 Rockefeller, Tucker Anthony. Aprobarea de a construi conducta urma s
ă
 pun la îndemîna tuturor statelor din nord o surs de petrol disponibil şi
ă ă ă
 aceasta nu putea s însemne decît sporirea profitului. Henryk vedea
ă
 limpede c aciunile companiei Standard Oil urmau s creasc pe pia în
ă ţ ă ă ţă
 mod constant, o dat ce ştirea va deveni public, cu atît mai mult cu cît ea
ă ă
 
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->