Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istorie Bacalaureat 2013 Sinteza

Istorie Bacalaureat 2013 Sinteza

Ratings: (0)|Views: 34|Likes:
Published by Bulbic Bogdan
Istorie Bacalaureat 2013 Sinteza
Istorie Bacalaureat 2013 Sinteza

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Bulbic Bogdan on Nov 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2012

pdf

text

original

 
 1
ETNO
GENEZA ROMÂNEASCĂ
 
1.CIVILIZAŢIA ŞI ISTORIA DACO
-
GEŢ
ILORA.Primele informatii despre autohtoni:
La sfârşitul mileniului al III
-lea, în urma procesului de indo-europenizare, se constituie neamul
tracilor
,
creatorii civilizaţiei bronzului în SE Europei. În timpul primei epoci a fierului (HALLSTAT), în jurul anului 800î.Hr., se diferenţiază cele două ramuri: tracii sudici şi
 geţii
sau
dacii
, ramura nordică a tracilor.
 
Primele menţ
iuni referitoare la geto-daci provin din izvoare externe-
de la autori greci şi romani
: HECATEU(sec. VI î.Hr.), HERODOT (514 î.Hr.), SOFOCLE,
HELANICOS şi TUCIDIDE (sec. V î
.Hr.)
, SALLUSTIUS şi
CAESAR (sec. I î.Hr.).
Izvoarele utilizează două etnonime
-
 geţi
ş
i respectiv
daci
(despre care STRABO afirmă că vorbesc aceeaşilimbă) şi menţionează
o multitudi
ne de nume regionale, corespunză
toare unor denumiri tribale- appulii, biefii,buridavensii, pi
efigii, ratacensii,sucii,tyrageţii…
 
Civilizaţia geto
-
dacă se conturează î
n cursul celei de a doua epoci a fierului, LA TÈNE (450 î. Hr - 106.), ca
urmare a evoluţiei comunităţilor locale ş
i a contactului cu
alogenii
- illyrii,
sciţii ş
i grecii (sec.VII î.Hr.),macedonenii (sec.IV-
III î.Hr.) ş
i romanii (din sec.II î.Hr.).
B.Caracteristicil
e civilizaţiei geto
-dace:
-
ceramica specifică (cenuşie, de uz comun
);-
obiectele de prestigiu, de aur şi de argint
(fibule, fa
lere, veselă, coifuri
);-emisiunile monetare tribale- imitatii
ale monedelor macedonene, greceşti, apoi ale denarilor 
romani;-centre oppidane (
dava
-
Cumidava, Argedava, Buridava, Sucidava…
);-culturi specifice (Basarabi, pe
ntru epoca Hallstatt, Ferigile şi Bârseşti, pentru
epoca La Tène);-limba proprie, un dialect al limbii tracice, din care s-
au pastrat în limba română 160
-170 cuvinte, cu derivatele lor(nume de plante, de animale, hidronime, toponime, antroponime;-
o religie politeistă,
uraniano-
chtoniană, presupunând ritul funerar al incineraţiei; divinităţile principale sunt
GEBELEIZIS, apoi ZALMOXIS, GRADIVUS (un zeu al vege
taţiei
),
un zeu al ră
zboiului (
 Marte
)
şi BENDIS; preoţimea, menţionată de Flavius Josephus, de Cassius Dio ş
i de Iordanes,
este o castă esoterică, cu cunoştinţeştiinţifice şi cu o mare
a
utoritate morală şi juridică;
 
construcţiile de cult sunt sanctuare, r 
ectangulare sau circulare,
situate pe înălţimi (precum muntele sfânt,
Kogaionon
);-
structura socială se contureaza în a doua epocă a fierului: o puternică aristocraţie tribală (militară, clericală saufunciară),
TARABOSTES 
sau
PILEATI 
-
şi producătorii lib
eri,
COMATI 
;-structuri politice: uniuni tribale conduse de
basilei
locali, precum DROMICHAITES,victorios in conflictul cuLysimachos in perioada 300-292 î.Hr., ZALMODEGIKOS, RHEMAXOS, OROLES su RUBOBOSTES;
 
 2
“După indieni, seminţ 
ia
tracilor este cea mai numeroasă; dacă ar avea o singură conducere şi dacă s
-
ar înţelegeîntre ei,ar fi, după părerea mea, de neînfrânt ş
i cu mult m
ai puternici dintre toate seminţiile pământului. Ei poartămulte nume fiecare după ţinutul în care locuieşte, dar toţi au, în toate, obiceiuri asemănătoare…”
 (
Herodot
- Istorii, vol. II)
“Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniţi mai sus, cum îş
i spun ei
înşişi şi cum le zic romanii, măcar că ştiu prea bine că unii dintre greci îi numesc geţ 
i, fie pe
drept, fie pe nedrept. Căci eu îmi dau seama că geţ 
ii locuiescdincolo de Haemus, de-
a lungul Istrului”
.(
Dio Cassius
-
 Istoria Romană
)
“Prin ţ 
ara lor curge
râul Marisos, care se varsă în Danubios. Pe acesta îşi făceau romanii aprovizionările pentru ră
 zboi. Ei n
umeau Danubios partea superioară a fluviului şi cea dinspre izvoare până la cataracte.Ţinuturile de aici se află, în cea mai mare parte, în stăpâ
nirea
dacilor. Partea inferioară a fluviului, până la
Pontos, de-
a lungul căreia trăiesc geţ 
ii, ei
o numesc Istros. Dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii.”
 (
Strabon
- Geografia)
 
C.Statul dac in vremea lui Burebista:#
Premisele unificării
triburilor geto-dace sunt:-unitatea etno-
lingvistică;
-
unitatea spirituală
 
(religioasă)
;-
dezvoltarea conomică în faza a III
-
a a civilizaţ
iei La Tène;-
adâncirea diviziunii sociale între TARABOSTES ş
i COMATI;-
 pericole externe: expansiunea celţilor şi creşterea influenţei romane în zona pontică în timpul ră
zboaielormithridatice (89-63 î. Hr.);
#“ Stăpânirea” (arhé
) lui Burebista (~82-44 î.Hr.)
 prezintă următoarele
caracteristici
:
 
 3
-unificarea politico-
religioasă este realizată pe cale diplomatică sau militară
;-statul este o monarh
ie militară
(cu o organizare asemanatoare regatelor elenistice);-
organizarea militară:
~200 000
ostaşi (Strabo) şi ~80 de fortificaţii (Siret, Barboşi, Răcătău, Baniţa, Căpâlna
)-
organizare religioasă centralizată î
n jurul centr
ului spiritual din Munţii Orăş
tiei, sub conducerea lui Deceneu;-
întinderea maximă atinsă
în
 jurul anului 48 î.Hr.: Dună
rea Mijlocie
(V), gurile Bugului (E), Carpaţii Păduroş
i (N),
munţii
Haemus (S);#
Campaniile militare
:-spre E, pentru supunerea
triburilor getice din Moldova şi a celtilor dintre Carpaţi ş
i Nistru;-spre SE, pentru supunerea
cetăţilor greceşti dintre Olbia şi
Apollonia
şi a
zo
nelor stapanite anterior de sciţ
i, dintre
Callatis ş
i Bizone;-spre V, contra triburilor c
eltice ale boilor, tauriscilor ş
i scordiscilor;-
spre S, în pen. Balcanică
(
în Thracia şi până î
n Maced
onia ş
i Illyria)#
Politica externă
:
În anul 48 î.Hr., Burebista se implică în războaiele civile romane, acordâ
nd sprijin lui Pompei contra lui Caesar.
După
prel
uarea puterii, Caesar pregăteşte o expediţie de repres
alii în Dacia. Asasinarea lui Caesar, în anul 44 î.Hr.
determină amâ
narea proiectului roman de cucerire a Daciei.
După
moa
rtea lui Burebista, vasta sa stăpânire s
-a scindat în 4-
5 formaţ
iuni autonome. Un nucleu statal s-aconserva
t în zona Munţilor Orăştiei, sub conducerea unor 
basilei
autohtoni : DECENEU, COMOSICUS,CORYLLUS, DURAS, DIURPANEUS (probabil numele real al lui DECEBAL). In celelalte regiuni, izvoarele
atestă
basilei locali precum
:”BASILEUS THIAMARCOS” (pe Valea Oltului), DICOMES (în C Moldovei),
COTISO (în Banat)
, ROLES, DAPYX şi ZYRAXES (
 în Dobrogea). In anul 28 î.Hr, în urma unei campanii romane
conduse de Crassus, teritoriul dintre Dunăre şi mare
va fi ocupat de
romani. La sud de Dună
re, romanii vor organiza în anul 15 provincia Moesia. Teri
toriul dintre Dunăre ş
i mare va fi anexat acestei provincii în anul 46. Astfel,romanizarea
debutează la Dună
rea de Jos.
“…
Şi în timpul din urmă, regele Burebista ajungând cel dintâi ş
i cel m
ai mare dintre regii din Traciaşsi stăpânitor al ţ 
inuturilor de dincol
o ş
i de dincoace de fluviu, Acornion a
 fost şi pe langă acesta în cea mai mareapropiere şi a obţ 
inut cele mai b
une rezultate pentru patria sa…Ş 
i fiind trimis de regele Burebista ca sol la

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->