Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Avantajele Si Dezavantajele Micropropagarii in Vitro

Avantajele Si Dezavantajele Micropropagarii in Vitro

Ratings:
(0)
|Views: 365|Likes:
Published by Dorin Paul

More info:

Published by: Dorin Paul on Dec 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/16/2015

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂVETERINARĂA BANATULUI TIMIŞOARA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
MICROPROPAGARE
R e f e r a t
 
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE MICROPROPAGĂRII „INVITRO"
 
AVANTAJELE MULTIPLICĂRII VEGETATIVE „IN VITRO"
În principal, avantajele micropropagării ,,in vitro" constau în următoarele :
1.
Tehnicile de multiplicare „in vitro" permit
înmulţirea rapidă,
cu o rata deneimaginat faţă de metodele tradiţionale, în ritm extrem de accelerat, a speciilor vegetale. Astfel, pe această cale este asigurată propagarea varietăţilor noi, sau a celor dificil de înmulţit pe altă cale, precum şi a explantelor 
elită,
atunci când nici o altă posibilitate de înmulţire conservativă a genotipului, nu există (de exemplu, la orhidee — multiplu heterozigote sau la speciile ori varietăţile androsterile, cum ar fi la
 Asparagus,
ori în situaţiile create din necesitatea menţinerii unor linii parentale posibilde realizat numai prin înmulţire vegetativă etc).În cele ce urmează, vom exemplifica unele din aspectele enumerate mai sus.Orhideele constituie un exemplu clasic de aplicare, cu succes, în producţie, a tehnicilor de micropropagare, în scopul înmulţirii clonale, rapide, a exemplarelor elită,selecţionate de către amelioratori. Astfel, la
Cattleya,
heterozigozitatea a condus la
 
obţinerea prin procedeele tradiţionale de înmulţire a unor flori valoarecomercială sau a unor plante a căror înflorire a fost sporadică şi necontrolabilă. Printehnicile ,,in vitro" s-a realizat o donare eficientă a hibrizilor de
Cattleya,
obţinîn-du-seflori cu o înaltă valoare comercială, precum şi o cultură cu înflorire uniformă,corespunzând unei perfecte programări sezoniere (CHU, 1986).Un alt exemplu îl constituie înmulţirea plantelor pentru producere de sămânţăhibridă, atunci când genotipul parental este inapt de autopolenizare, sau în cazul încare seminţele rezultate sunt incapabile de germinare, ori germinează slab şi produc plantule firave, de calitate proastă. Un exemplu îl constituie
Citrullus lanatus
genotipul triploid, la care producerea de nţă de bună calitate este dificilă(seminţele rezultate prin polenizarea plantelor tetraploide, cu polen diploid, fiindanormale şi atrofice), „in vitro" pot fi produse răsaduri folosind ca subiect donator  plante triploide, precum şi linii parentale, tetraploide.În alte situaţii, se solicită, de tre unităţile de producţie,
 juvenili-zarea
culturilor, prin multiplicare „in vitro", întrucât se cunoaşte că la numeroase speciimicropropagarea determină o
 substanţială îmbunătăţire a ramificaţiei tulpinii, ocreştere a dimensiunii şi a vigurozităţii frunzelor 
şi
tulpinilor,
imprimându-se uncolorit mai intens al frunzelor şi florilor. Un astfel de caz îl constituie ferigile şi o seriede plante cu valoare comercială pentru calitatea ornamentală a tulpinilor şi frunzelor (de exemplu la
Syngonium, Spathiphyllum
şi
 Dieffenbachia)
. I^a căpşun,micropropagarea conduce la o mai bogată ramificare a tulpinilor şi la o sporire (cu cea60—130%) a numărului total de stoloni, recoltaţi de la o plantă neoformată „in vitro",în raport cu totalul stolonilor posibil de realizat la o cultură parentală, înmulţivegetativ, prin mijloace tradiţionale. Totodată, la căpşunul micropropagat, trecutîn teren, se observă o
 sporire a taliei plantelor,
cu 40—150% (funcţie de cultivar),diferenţa de vigurozitate fiind remanentă şi în cel de al doilea an de cultură. După cum.menţiona ZIMMERMAN (1985), căpşunul micropropagat ,,in vitro" produce flori şifructe în mai puţin de trei luni după ce tulpiniţele neînrădăcinate au fost supuseînrădăcinării în mediul septic, în incinte cu ceaţa artificială. La aceste plantecrte nurul de fructe pe m
2
, astfel încât producţia realizată la cultivarulBarlinglow a fost de 7,8 kg/m
2
, în raport cu cantitatea de fructe recoltată de pa oaceeaşi suprafaţă la cultura înmulţită vegetativ prin metode tradiţionale, de numai5,6kg fructe pe m
2
; numărul de fructe obţinute la cultura derivată din „vitro" a fost de

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Lilly Lyly liked this
Iulia Grosu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->