• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • 2
    CommentGo Back
 
Bba
adv.
. non, (pas) du tout, point;
~ da
si, mais si;
 I 
. no;non; affato; mai;
~ da
ma sì;
da ori ~
sì o no;
 S 
. no;
~ da
sí;
~ nu
que no;
nici da nici ~
ni que sí, ni que no;
da ori ~
sí o no;
ba... ba
ya... ya;
~ bine că nu
pues no lo ves;
 P 
.não, de modo nenhum;
da ori ~
sim ou não
.
babalâc
s.m.
1.
(fam)
. vieux, vieux jeton
m.
;
 I 
.vecchiardo;
 S 
. viejo
m.
;
 P 
. velho decrépito
m.
2.
 
. arbrecentral (du moulin à vent)
m.
;
 I 
. fuso
m.
(del mulino avento);
 S 
. árbol
m.
;
 P 
. árvor 
m
.
babă
s.f.
. vieille femme
f.
;
 zilele babei
les griboulées demars;
 ţara arde şi baba se piaptănă 
c'est bien de chansonsqu'il s'agit;
de-a baba-oarba
à colin-maillard;
 I 
. vecchia;
a se juca de-a baba-oarba
fare la mosca cieca;
 S 
. vieja,abuela
f.
;
baba cloanţa
vieja bruja
a se juca de-a baba-oarba
jugar a la gallina ciega;
ţara arde şi baba se piaptănă 
buena va la danza y da el granizo en la albarda;
 P 
.velha, anciã, velhota
f.
babord
s.n.
. babord
m.
;
 I 
. babordo
m.
;
 S 
. babor 
m.
;
 P 
. bombordo
m.
baborniţă
s.f.
. vieille femme rabougrie, vieille carcasse
f.
;
 I 
. vecchiaccia
 f.
;
 S 
. vieja bruja
f.
;
 P 
. velha carcaça; bruxa
f.
bac
s.n.
. bac
m.
, traille
f.
;
 I 
. zattera
 f.
; chiatta
f.
;
 S 
. balsa(dera), barca de pasaje
f.
;
 P 
. jangada
f.
bacalaureat I.
s.n.
. baccalauréat
m.
; bachaut
m.
;
 I 
. esame
 f.
di maturità;
 S 
. bachillerato
m.
;
a-şi lua ~ul 
bachillerarse;
 P 
. bacharelado
m.
 
II.
s.m.
. bachelier 
m.
;
 I 
. diplomato;
 S 
. bachiller 
m.
;
a declara pe cineva ~
bachilerar a uno;
 P 
. bacharl, o que terminou o curso de ensino médio
m.
bacă
s.f. (bot)
. baie
f.
;
 I 
. bacca;
 S 
. boya
f.
;
 P 
. bacca
f.
bachelită
s.f.
. bakélite
f.
;
 I 
. bachelite
f.
;
 S 
. baquelite
f.
;
 P 
. baquelite
f.
baci
s.m.
. maître-berger, fromager 
m.
;
 I 
. pastore; pecoraio;
 S 
. mayoral
m.
;
 P 
. maioral, queijeiro
m.
bacil
s.m.
. bacille
m.
;
 I 
. bacillo; batterio
m
.;
 S 
. bacilo
m.
;
 P 
. bacilo
m.
bacşiş
s.n.
. pourboire
m.
; pot-de-vin
m.
;
 I 
. mancia
f.
;sbruffo
m.
;
 S 
. propina
f.
;
 P 
. gorjeta
f.
bacterie
s.f.
. bactérie
f.
;
 I 
. batterio
m.
;
 S 
. bacteria
f.
;
 P 
. bactéria
f.
bacteriologie
s.f.
. bactériologie
f.
;
 I 
. bacteriologia
 f 
.;
 S 
. bacteriología
f.
;
 P 
. bacteriologia
f.
bade
s.m.
1.
 
. père
m.
;
 I 
. zio
m.
;
 S 
. padre
m.
;
 P 
. tio
m.
2.
. amant
m.
;
 I 
. amante
m.
;
 S 
. amante
m.
;
 P 
. querido, bem-amado
m.
badijona
vi.
. badigeonner;
 I 
. spennellare;
 S 
. badijonar;
 P 
. pincelar;
a ~ cu iod 
pincelar com iodo.
badijonaj
s.n.
. badigeonnage
m.
;
 I 
. spennellata
f.
;
 S 
. badijonada
f.
;
 P 
. pincelada
f.
baftă
s.f. (fam)
. chance, veine
f.
;
a avea ~
avoir de laveine;
 I 
. fortuna
 f.
;
 S 
. (buena) sombra, suerte
f.
;
a avea ~
estar de filis, estar de buena sombra, tener suerte;
 P 
. sorte,felicidade
f.
baga
s.f.
. écaille
f.
;
 I 
. tartaruga;
 S 
. tortuga
f.
;
 P 
. tortuga
f.
bagaj
s.n.
. bagage
m.
;
a-şi face ~ele
faire ses bagages;
 I 
. bagaglio
m.
;
vagon de ~e
 bagagliaio;
 S 
. equipaje
m.
;
~ decunoştinţe
bagaje
m.
de conocimientos;
a-şi face ~ele
liar el petate;
 P 
. bagagem
f.
bagatelă
s.f.
. bagatelle
f.
;
 I 
. bagatella; nonnulla
 f 
.;
 S 
. bagatela
f.
;
 P 
. bagatela
f.
bagateliza
vt.
. minimiser, diminuer;
 I 
. minimizzare; bagatellizzare;
 S 
. minimizar;
 P 
. minimizar, menos-prezar 
.
baghetă
s.f.
. baghette, verge,; tige
f.
;
 I 
. baghetta
f.
;
 S 
.varilla; varita
f.
;
~ magică 
varilla de virtudes;
~ de dirijor 
 batuta
f.
;
 P 
. batuta
f.
;
~ magică 
varinha mágica.
baie
s.f.
1.
 
. bain
m.
;
a face ~
prendre un bain;
(fig) ~ de sânge
carnage
m.
;
 I 
. bagno
m.
;
a face ~
 prendere un bagno;
 S 
. baño
m.
;
a face ~
tomar un baño;
 P 
. banho
m.
;
~ denămol 
banho de lodo;
~ de soare
banho de sol.
2.
 
. salle
 f 
. de bains;
 I 
. vasca; bagno
m.
;
 S 
. cuarto de baño
m.
;
cadă de ~
bañera
f.
;
 P 
. casa de banho
.
3.
(la pl.)
. bains
m.pl.
;
 I 
. bagni
m.pl.
;
 S 
. baños
m.pl.
;
băi termale
baños termales;
a face (o cură de) băi
tomar baños;
 P 
. banhos
m.pl.
, caldas,termas
 f.pl 
.;
a merge la băi
ir para banhos.
baieră
s.f.
.
(mai ales la pl.)
cordonnet
m.
, ganse
 f.
, tirant
m.
;
a strânge băierile pungii
serrer les cordons de la bourse;
 I 
. stringa; cordoncino
m.
;
a strânge băierile pungii
risparmiare;
 S 
. cordón
m.
;
 P 
. cordão, laço
m.
baionetă
s.f.
. baïonette
f.
;
 I 
. baionetta;
 S 
. bayoneta
f.
;
atac la ~
ataque a la bayoneta;
 P 
. baioneta
f.
;
atac la ~
lutacorpo a corpo
.
bairam
s.n. (fam)
. baïram
m.
; fête
f.
;
 I 
. festa; baldoria
 f 
.;
 S 
. fiesta
f.
;
 P 
. festa
f.
baiţ
s.n.
1.
 
. mordant
m.
;
 I 
. mordente
m.
;
 S 
. mordante
m.
;
 P 
. mordante
m.
2.
 
. brou
m.
de noix;
 I 
. concia
f.
;
 S 
.mordante
m.
;
 P 
. mordante
m.
bal
s.n.
. bal
m.
;
 I 
. festa da ballo;
~ mascat 
 ballo inmaschera;
 S 
. baile
m.
;
~ mascat 
baile de máscara(s) (detrajes);
 P 
. baile
m.
;
~ mascat 
baile de máscaras
.
baladă
s.f.
. ballade
f.
;
 I 
. ballata;
 S 
. balada
f.
;
 P 
. balada
f.
balama
s.f.
. gond
m.
; charnière
f.
;
 I 
. cerniera
 f 
.;ganghero; cardine
m.
;
a-şi ieşi din ~le
uscire dai gangheri;
 S 
. bisagra, charuela
f.
;
a nu-l mai ţine ~lele
estar hecho uncascajo;
a scoate pe cineva din ~le
sacar de quicios aalguien;
a-şi ieşi din ~le
salir de sus casillas;
 P 
. charneira
f.
,gonzo
m.
balamuc
s.n.
1.
 
. hospice d'aliénés;
 I 
. manicomio
m.
;
 S 
.manicomio
m.
, casa
 f.
de locos;
 P 
. hospital
m.
de alienados,manicómio
m.
2.
 
. esclandre, scandale
m.
;
 I 
. pandemonio
m.
;
 S 
.
(zgomot)
bulla
f.
;
(dezordine)
cajón
m.
de sastre;
 P 
. barulho
m.
, algazarra
f.
balangă
s.f.
. sonnaille, clochette, clarine
f.
;
 I 
.campanaccio
m.
;
 S 
. campanilla
f.
;
 P 
. campainha
f.
balans
s.n.
. balancement
m.
; oscillation
f.
;
 I 
. oscilamento
m.
; dondolio
m.
;
 S 
. balanceo
m.
;
 P 
. balanço
m.
, oscilação
f.
balansa
vt., vr.
. (se) balancer; osciller;
 I 
. dondolare, -rsi;altalenare, -rsi;
 S 
. balancear(se);
 P 
. balançar(-se); bambolear(-se)
.
balansoar
s.n.
. fauteuil à bascule
m.
;
 I 
. sedia
f.
a dondolo;
 S 
. columpio
m.
;
 P 
. (cadeira
f.
de) baloiço
.
balanţă
s.f.
. balance
f.
;
 I 
. bilancia
f.
; libra
f.
;
 S 
. balance, balanceo
m.
;
 P 
. balança
f.
;
~ romană 
balança romana;
a pune în ~
pôr em balança.
balast
s.n.
1.
(şi fig.)
. lest
m.
;
 I 
. zavorra
f.
;
 S 
. balasto
m.
;
 P 
. balastro
m.
2.
(ferov)
. ballast
m.
;
 I 
. massicciata
f.
;
 S 
.lastre
m.
;
 P 
. lastro
m.
balaur
s.m.
. dragon, monstre
m.
;
 I 
. drago
m.
; orco
m.
;
 S 
.dragón, endriago
m.
;
 P 
. dragão
m.
, hidra
f.
balcon
s.n.
. balcon
m.
;
 I 
. balcone
m.
; terrazzo
m.
;
 S 
. balcón
m.
;
a ieşi în ~
salir al balcón;
 P 
. balcão
m.
, varanda
 f.
baldachin
s.n.
. baldaquin
m.
;
 I 
. baldacchino
m.
;
 S 
. baldaquino
m.
;
 P 
. baldaquim
m.
bale
s.f.
. bave
f.
;
 I 
. bava
f.
;
 S 
. baba
;
 P 
. baba
f.
balenă
s.f.
1.
 
. baleine
f.
;
 I 
. balena;
 S 
. ballena
f.
;
 P 
. baleia
 f.
2.
 
. baleine
f.
;
 I 
. stecca di balena;
 S 
. ballena
f.
;
 P 
. baleia
 f.
balerin
s.m.
. danseur 
m.
;
 I 
. ballerino;
 S 
. bailarín
m.
;
 P 
. bailarino
m.
balet
s.n.
. ballet
m.
;
 I 
. ballo teatrale, balletto
m.
;
 S 
. baile
m.
, ballet [balé] [
 pl 
.balets]
m.
;
 P 
. ballet, bailado
m.
, dança
 f 
.figurada;
corp de ~
corpo de baile.
baletist
s.m.
. danseur 
m.
;
 I 
. ballerino;
 S 
. bailarín
m.
;
 P 
. bailarim
m.
baligă
s.f.
. crotte, fiente
f.
;
 I 
. letạme
m.
; sterco
m.
;
 S 
. basura, hienda;
(de vacă)
boñiga
f.
;
 P 
. bosta
f.
balistic
adj.
. balistique;
 I 
. balistico;
 S 
. balístico;
 P 
. balístico
.
balivernă
s.f.
. baliverne, bourde
f.
;
 I 
. frottola; baia;
 S 
. pamplina
f.
;
 P 
. patranha, peta
f.
baliză
s.f.
. balise
f.
;
 I 
. gravitello
m.
; galleggiante
m.
;
 S 
.
 
 baliza, boya
f.
;
 P 
. baliza, bóia
f.
balnear
adj.
. balnéaire;
 I 
. balneare, balneario;
 S 
. balneario;
staţiune ~ă 
estación balnearia;
 P 
. balnear;
 staţiune ~ă 
estação balnear, balneário
.
balon
s.n.
1.
 
. ballon
m.
;
 I 
. pallone
m.
;
 S 
. balón
m.
;
~ deoxigen
balón de oxígeno;
baloane de săpun
bombas de jabón;
 P 
. balão
m.
2.
 
. ballonnet
m.
;
 I 
. palloncino
m.
;
 S 
.globo
m.
;
călătorie cu ~ul 
viaje en globo;
 P 
. balão
m.
balona
vr.
. se ballonner;
 I 
. gonfiarsi; enfiarsi;
 S 
.hincharse;
 P 
. inchar(-se)
.
balot
s.m.
. ballot
m.
; balle
f.
;
 I 
. balla
 f.
; collo
m.
; fardello
m.
;
 S 
. burto, faldo
m.
;
 P 
. balote, fardo, pacote
m.
demercadoria.
balotaj
s.n.
. ballottage
m.
;
 I 
. ballottaggio
m.
;
 S 
. empate
m.
;
 P 
. segunda votação em consequência de não ter havidomaioria absoluta na primeira;
scrutin de ~
eleiçao dedesempate
.
balsam
s.n.
. baume
m.
;
 I 
. balsamo
m.
;
 S 
. bálsamo
m.
;
 P 
. bálsamo
m.
baltag
s.n.
. hachereau
m.
; massue
f.
;
 I 
. scure
f.
; acetta
f.
;
 S 
. hacha
f.
;
 P 
. acha
f.
de armas
.
baltă
s.f.
. mare
m.
, marée
 f.
, étang
m.
;
a rămâne ~
êtreabandonné, tomber à l'eau (dans le lac);
a lăsa (ceva) ~
laisser en plan, laisser tomber;
a da cu bâta-n ~
faire unegaffe;
 I 
. stagno
m.
; palude
m.
; pantano
m.
;
a rămâne ~
impantanarsi;
a lăsa (ceva) ~
 piantar il banco e i burattini;
a da cu bâta-n ~
scapucciare; prendere un granciporro;
 S 
.charca
f.
, pantano
m.
;
(băltoacă)
charco
m.
;
a lăsa ~
abandonar, dar de mano;
a da cu bâta în ~
meter la pata;
 P 
.charco, pântano
m.
balustradă
s.f.
. balustrade
f.
;
 I 
. balaustra(ta); bracciolo
m.
;
 S 
. baranda
f.
; pasamano
m.
; balaustrada, barandilla
 f.
;
 P 
. balaustrada
f.
bambus
s.m.
. bambou
m.
;
 I 
. bambù
m.
;
 S 
. bambú [
 pl 
. bambués, bambús]
m.
;
plantaţie de ~
bambudal
m.
;
 P 
. bambu
m
.
ban
s.m.
1.
 
. monnaie
 f.
, argent
m.
;
~i mărunţi
de la(menue) monnaie;
~i gheaţă 
argent comptant;
 fecior de ~i gata
fils à papa;
a fi plin de ~i
être coussu d'or, avoir dufoin dans ses bottes;
a nu face doi ~i
ne pas valoir un sou percé;
 I 
. denaro; soldi
m.pl.
; quattrino;
~i mărunţi
spiccioli;
~i gheaţă 
contanti;
 fecior de ~i gata
figlio di papà;
a nuavea un ~
essere al verde;
a fi plin de ~i
aver quattrini astaia;
a nu face doi ~i
non valer un fico;
 S 
. céntimo;
(Am)
centavo; dinero
m.
;
a nu avea un ~
no tener un céntimo(cuarto);
a nu face doi ~i
no valer un higo, ser de tres alcuarto;
~i de schimb (mărunţi)
dinero suelto, calderilla;
~i peşin
dinero contante, al contado;
a arunca ~i în vânt 
tirar el dinero, echar la casa por la ventana;
a fi doldora de ~i
ser hombre de guita;
a strânge ~i albi pentru zile negre
ahorrar  para cuando vengan las vacas flacas;
fecior de ~i gata
hijode papá;
 P 
. cêntimo; centésimaparte de „leu”.
2.
(pl)
.comptant
m.
;
 I 
. contanti
m.
;
 S 
. contado
m.
;
 P 
. dinheiro
m.
;
 fără un ~
sem um tostão;
 până la ultimul ~
até o últimovintém
.
banal
adj.
. banal; commun; courrant;
 I 
. banale; comune;
 S 
. banal, común, ordinario;
 P 
. banal, comum, ordinário,vulgar 
.
banalitate
s.f.
. banalité
 f.
;
 I 
. banalità; luogo
m.
comune;
 S 
. banalidad
f.
;
 P 
. banalidade, vulgaridade
f.
banaliza
vt., vr.
. (se) banaliser;
 I 
. render banale; diventar  banale;
 S 
. banalizar;
 P 
. vulgarisar(-se), banalizar 
.
banană
s.f.
. banane
f.
;
 I 
. banana;
 S 
. banana
f.
;
(Am)
 plátano
m.
;
 P 
. banana
f.
bananier
s.m.
. bananier 
m.
;
 I 
. banano
m.
;
 S 
. plátano
m.
;
 P 
. bananeira
f.
banc
s.n.
1.
 
. banc (de sable)
m.
;
 I 
. banco
m.
; secca
f.
;
 S 
. banco, médano
m.
, barra
f.
;
 P 
. banco
m.
;
~ de nisip
bancode areia
.
2.
 
. banc (de poissons)
m.
;
 I 
. frotta
f.
; banco
m.
(di pesci);
 S 
. banco
m.
;
 P 
. banco
m.
;
~ de peşti
banco de peixes
.
3.
(tehn)
. établi, banc
m.
;
 I 
. banco
m.
;
 S 
. banco
m.
;
 P 
. banco
m.
;
~ de tâmplărie
banco de carpinteiro;
~ de probă 
 banco de ensaios
.
4.
(fam)
. plaisanterie, anecdote, blague
f.
;
 I 
. barzelletta
f.
; frottola
f.
;
 S 
. chiste
m.
;
(Am)
cacho
m.
;
 P 
. piada, anedota
f.
bancă
s.f.
1.
 
. banc
m.
;
 I 
. banco
m.
; banca
f.
;
 S 
. banco
m.
;
(şcoală)
pupitre
m.
;
~ cu spătar 
banco (con espalda),escaño;
~ ministerială 
banco azul;
 P 
. banco, assento
m.
;
banca acuzaţilor 
banco dos réus
.
2.
(instituţie)
. banque
 f.
;
 I 
. banca
f.
;
 S 
. banco
m.
;
~ de credit 
banco de préstamos;
a deschide un cont la ~
abrir una cuenta en banco;
 faliment de ~
bancarrota;
 P 
. banco, estabelecimento bancário
m.
;
 Banca de Stat 
Banco do Estado
.
bancher
s.m.
. banquier 
m.
;
 I 
. banchiere;
 S 
. banquero
m.
;
 P 
. banqueiro
m.
banchetă
s.f.
1.
 
. banquette
f.
;
 I 
. panchetto
m.
;
 S 
. banqueta
 f.
;
 P 
. banqueta
f.
2.
 
. banquette
f.
;
 I 
. banchina
f.
; rialzo
m.
;
 S 
. banqueta
f.
;
 P 
. banqueta
f.
banchiză
s.f.
. banquise
f.
;
 I 
. banchisa; banchiglia;
 S 
. banco de hielo
m.
, témpano
m.
;
 P 
. grandas massas de gelona borda do mar 
.
bancnotă
s.f.
. billet de banque, papier-monnaie
m.
;
 I 
. bigletto di banca;
 S 
. papel
m.
, billete
m.
(de Banco);
 P 
. nota
 f.
de banco
.
bandaj
s.n.
. bandage
m.
;
 I 
. benda
f.
; fasciatura
 f.
; fascia
 f.
;
 S 
. venda
f.
;
 P 
. ligadura, atadura, tira
f.
;
(tehn.)
bandagem
 f.
bandaja
vt.
. appliquer un bandage, bander;
 I 
. bendare;fasciare;
 S 
. vendar;
 P 
. ligar, fazer uma ligadura
.
bandă
s.f.
1.
 
. bande
f.
, groupe
m.
;
 I 
. banda; masnada;
 şef de ~
capobanda;
 S 
. banda, cuadrilla
f.
;
 P 
. bando
m.
, malta,súcia, quadrilha
f.
2.
 
. clique
f.
;
 I 
. combriccola; cricca;
 S 
. banda
f.
;
 P 
. banda, companhia
f.
3.
 
. bande, banière
f.
;
 I 
.striscia; banda;
~ rulantă 
nastro trasportatore;
~ demagnetofon
nastro magnetico;
 S 
. cinta, tira
f.
;
~ demagnetofon
cinta magnetofónica;
~ rulantă 
cinta sin fin;
~de circulaţie
autopista
f.
;
 P 
. fita, banda, tira
f.
;
~ demagnetofon
fita magnética;
~ rulantă 
cadeia de producção,transportador 
.
banderolă
s.f.
1.
 
. brassard
m.
;
 I 
. bracciale
m.
; distintivo
m.
;
 S 
. faja
f.
;
 P 
. braçadeira
f.
2.
 
. bandérole
f.
;
 I 
. banderola
f.
;
 S 
. banderola
f.
;
 P 
. bandeirola
f.
bandit
s.m.
. bandit, brigand
m.
;
 I 
. bandito; brigante
m.
;
 S 
. bandolero, bandido
m.
;
 P 
. bandido, salteador, malfeitor 
m.
baniţă
s.f.
. boisseau
m.
;
 I 
. staio
m.
;
 S 
. celemín
m.
;
 P 
.alqueire
m.
de 21-34 l
.
bar
s.n.
. bar 
m.
;
 I 
. bar 
m.
; caffè
m.
;
 S 
. bar 
m.
;
 P 
. bar, botequim
m.
, taberna
f.
bara
vt.
. barrer;
 I 
. sbarrare; ostacolare;
 S 
. cerrar, parar,atrancar; cortar, obstruir, barrear;
 P 
. barrar, obstruir, impedir a passagem
.
baracă
s.f.
. baraque
f.
;
 I 
. baracca; capanna;
 S 
. barraca
f.
;
 P 
. barraca, tenda
f.
baraj
s.n.
. barrage
m.
; entrave, barrière
f.
;
 I 
. sbarramento
m.
; argine
f.
; diga
f.
;
 S 
. embalse
m.
, presa
f.
; dique
m.
;
~ deartilerie
cortina de fuego;
 P 
. barragem
f.
bară
s.f.
. barre
f.
;
 I 
. sbarra; stanga; asta;
 S 
. barra
f.
;
 P 
. barra
f.
;
~ fixă 
barra fixa;
bare paralele
 barras paralelas;
~transversală 
 barra transversal
.
barbar
 
I.
s.m.
. barbare;
 I 
. barbaro
;
 
 S 
. bárbaro
m.
;
 P 
. bárbaro
m.
 
II.
adj.
. barbare;
 I 
. barbaro; barbaresco;
 S 
. bárbaro;
 P 
. bárbaro
.
barbarie
s.f.
. barbarie
 f.
;
 I 
. barbarie; barbarismo;
 S 
. barbaridad, atrocidad
f.
;
 P 
. barbaria, barbárie
f.
barbă
s.f.
. barbe;
a şopti în ~
marmonner;
a râde în ~
riresous cape, rirre dans sa barbe;
a pune bărbi
mentir;
 I 
. barba;
a-şi rade ~
farsi la barba;
a râde în ~
ridere sotto i baffi;
bărbi!
cose da raccontarsi a veglia; frottole;
 S 
. barbas
 f.pl.
;
(bărbie)
mentón
m.
;
~ deasă 
barba cerrada;
a râde în~
reir por sus adentros;
 P 
. barba
f.
;
~ de ţap
 barba de bode
.
barbişon
s.n.
. barbiche, impériale
f.
;
 I 
. barbetta
f.
; pizzo
m.
;
 S 
. barbicha
f.
;
 P 
. barbicha, pera
f.
 
barcagiu
s.m.
. batelier 
m.
;
 I 
. barcaiolo; battelliere;
 S 
. barquero
m.
;
 P 
. barqueiro
m.
barcă
s.f.
. barque
f.
; canot
m.
;
 I 
. barca;
 S 
. barca
f.
, bote
m.
, lancha
f.
;
~ cu motor 
lancha gasolinera;
~ de salvare
 bote salvavidas;
~ de transport 
barca de transporte;
~ cuvâsle (pânze)
bote de remos (de vela);
~ de pescuit 
barco de pesca;
 P 
. barco
m.
, barca
 f 
.;
~ de salvare
barca salva-vidas.
bard
s.m.
1.
 
. bard; poète national
m.
;
 I 
. bardo;
 S 
. bardo
m.
;
 P 
. bardo
m.
2.
 
. poète
m.
;
 I 
. poeta
m.
vate;
 S 
. bardo, poeta
m.
;
 P 
. poeta
m.
bardă
s.f.
. hache, cognée, herminette
f.
;
 I 
. ascia
f.
;
 S 
.azuela
f.
;
 P 
. machado
m.
de carpinteiro;
cioplit cu barda
grosseiro, tosco
.
barem
adv.
. au moins;
 I 
. almeno; magari;
 S 
. por lomenos;
 P 
. ao menos, pelo menos, sequer 
.
baretă
s.f.
. barrette
f.
;
 I 
. cinturino
m.
;
 S 
. birrete
m.
;
 P 
.fita, banda, tira
f.
baricada
vt., vr.
. (se) barricader;
 I 
. barricare, -rsi;
 S 
.atrancar(se), atrincerar (con barricadas), obstruir(se);
 P 
. barricar, arguer barricadas, defender com barricadas; barricadar-se, fortificar-se com barricadas, entrincheirar-se
.
baricadă
s.f.
. barricade
 f.
;
 I 
. barricata;
 S 
. barricada
f.
;
a fide cealalparte a baricadei
estar al otro lado de la barricada, estar en la acera de enfrente;
 P 
. barricada
f.
;
lupte de ~
lutas de barricada
.
barieră
s.f.
1.
 
. barrière
f.
;
 I 
. barriera;
 S 
. barrera,talanquera
f.
;
 P 
. barreira
f.
2.
 
. passage
m.
à niveau;
 I 
. passaggio a livello
m.
;
 S 
. pasaje
m
. a nivel;
 P 
. passagem
m
.à nivel
.
bariton
s.m.
. baryton
m.
;
 I 
. baritono;
 S 
. barítono
m.
;
 P 
. barítono
.
bariu
s.n.
. baryum
m.
;
 I 
. bario
m.
;
 S 
. bario
m.
;
 P 
. bário
m.
baroc
adj.
. baroque;
 I 
. barocco;
 S 
. barroco;
 P 
. barroco
.
barometru
s.n.
. baromètre
m.
;
 I 
. barometro
m.
;
 S 
. barómetro
m.
;
 P 
. barómetro
m.
baron
s.m.
. baron (
 f.
baronne)
m.
;
 I 
. barone
m.
(
 fem.
 baronessa);
 S 
. barón
m.
;
 P 
. barão
m.
baros
s.n.
. frappe-devant; casse-pierres
m.
; masse
f.
;
 I 
.maglio
m.
; grosso martello
m.
;
 S 
. acotillo
m.
;
 P 
. malho
m.
barosan
 
I.
adj.
. gros, grand, lourd;
 I 
. grosso; pesante;
 S 
.grueso;
 P 
. grosso, pesado
.
 
II.
s.m. (peior).
. grosselégume
 f.
; gros bonnet
m.
;
 I 
. pezzo grosso; riccone
m.
;
 S 
.grueso
m.
;
 P 
. grosso
m.
baroscop
s.n.
. baroscope
m.
;
 I 
. baroscopio
m.
;
 S 
. baroscopio
m.
;
 P 
. baroscópio
m.
barou
s.n.
. barreau
m.
;
 I 
. foro
m.
; collegio
m.
(degliavvocati);
 S 
. foro
m.
;
 P 
. ordem
f.
dos advogados, foro
m.
barză
s.f.
. cigogne
f.
;
 I 
. cicogna;
 S 
. cigüeña
f.
;
 P 
. cegonha
 f.
bas
 
I.
s.m.
. basse
f.
;
 I 
. basso
;
 
 S 
. bajo
m.
;
 P 
. baixo
m.
 
II.
 s.n.
. basse
f.
;
 I 
. contrabasso
m.
;
 S 
. bajo
m.
;
 P 
. baixo
m.
bască
s.f.
. béret basque
m.
;
 I 
. basco
m.
;
 S 
. boina
f.
;
 P 
. boina
f.
baschet
s.n.
. basket-ball
m.
;
 I 
. pallacanestro
m.
;
 S 
. baloncesto, basketbol
m.
;
 P 
. basquetebol, bola-ao-cesto
m.
bascula
vi.
. basculer;
 I 
. altalenare; ribaltare;
 S 
. volcar;
 P 
. balançar.
basculant
adj.
. basculant;
 I 
. ribaltabile;
 S 
. volquete;
camion ~
camión volquete
m.
;
 P 
. basculante
.
basculă
s.f.
. bascule
f.
; balance
f.
;
 I 
. bascul(l)a
f.
; bilancia
 f.
a ponte;
 S 
. báscula
f.
;
 P 
. báscula
f.
, básculo
m.
baset
s.m.
. basset
m.
;
 I 
. (cane) bassetto;
 S 
. baset
m.
;
 P 
. baset
m.
basm
s.n.
1.
 
. conte bleu, récit merveilleux
m.
;
 I 
. fiaba
f.
;favola
f.
;
 S 
. cuento
m.
;
~ cu zâne
cuento de hadas;
 P 
. conto
m.
de fadas;
2.
(fig)
. récit mensonger, mensonge
m.
;
 I 
.fandonia
f.
;
 S 
. cuento
m.
;
a se face de ~
hacer el oso;
 P 
.contos do arco da velha, contos da carocinha;
a se face de ~
tornar-se objecto de escárnio
.
basma
s.f.
. foulard, fichu
m.
;
a ieşi ~ curată 
sortir d'uneaffaire blanc comme la neige; tirer son épingle du jeu;
 I 
.fazzoletto
m.
da testa;
a ieşi ~ curată 
trarsi d'impaccio,cavarsela;
 S 
. pañoleta (para cabeza), toquilla
f.
;
 P 
. lenço
m
.da cabeça;
a ieşi ~ curată 
sair branco como a neve, sair impune de negócio escuso
.
basorelief 
s.m.
. bas-relief 
m.
;
 I 
. bassorilievo
m
.;
 S 
. bajorrelieve
m.
;
 P 
. baixo-relevo
m.
bastard
s.m.
. bâtard
m.
;
 I 
. bastardo;
 S 
. bastardo
m.
;
 P 
. bastardo, filho ilegítimo
m.
;
 scriere ~ă 
letra bastarda
.
bastiment
s.n.
. bâtiment
m.
;
 I 
. bastimento;
 S 
. bastimento
m.
;
 P 
. navio
m.
de guerra.
bastion
s.n.
. bastion
m.
;
 I 
. bastione
m.
; baluardo
m.
;
 S 
. baluarte, bastión
m.
;
 P 
.
(arh.)
bastião
m.
;
(fig.)
baluarte
m.
baston
s.n.
. canne
 f.
, bâton
m.
;
 I 
. bastone
m.
; mazza
f.
;
 S 
. bastón
m.
;
 P 
. bastão
m.
, bengala
.;
~ de mareşal 
bastão demarechal.
başca
 
I.
adv.
. séparément; autrement;
 I 
. altrimenti
;
 
 S 
.separado;
 P 
. separado.
II.
prep.
. excepté, hormis, sanscompter;
 sunt zece, ~ copiii
ils sont dix, sans compter lesenfants;
 I 
. oltre (a);
au plecat zece persoane ~ copiii
sono partite dieci persone senza contare i bambini;
 S 
. excepto;
 P 
.excepto
.
baştină
s.f.
. autochtone, indigène;
de ~
autochtone;
 I 
.origine; patria;
de ~
autoctono (oriundo);
 S 
. natal;
de ~
nativo;
a fi de ~ din
ser oriundo (natural) de; ti
m.
;
 P 
.orígem
f.
;
de ~
indígena, oriundo, originário.
batal
1
s.n.
. fosse
f.
pour les résidus de pétrole;
 I 
. pozzo
m.
(di petrolio);
 S 
. pozo
m.
;
 P 
. poço
m.
batal
2
s.m.
. bélier 
m.
châtré;
 I 
. montone
m.
castrato;
 S 
.carnero
m.
;
 P 
. camero
m.
batalion
s.n.
. bataillon
m.
;
 I 
. battaglione
m.
;
 S 
. batallón
m.
;
 P 
. batalhão
m.
;
~ de geniu
batalhão de sapadores
.
bate
 
I.
vt.
1.
 
. battre; frapper, donner des coups;
a ~ peumăr 
frapper sur l'épaule;
 I 
. battere; picchiare;
a ~ măr 
 bastonare di santa ragione;
a ~ capul cuiva
rompere la testa;
a-şi ~ capul 
lambiccarsi il cervello;
a-şi ~ gura degeaba
 parlare in deserto;
a-şi ~ joc
 prendere in giro
;
 
 S 
. batir,golpear;
a-şi ~ capul 
quebrantarse la cabeza;
a ~ (pecineva) la cap
fastidiar (a uno);
nimic nu se face cât ai ~din palme
no se ganó Zamora en una hora;
mă ~ gândul să 
me da vueltas la idea de;
 P 
. bater;
a ~ capul cuiva
importunar 
.
 
2.
. battre; vaincre;
duşmanul a fost bătut 
l'ennemi a été vaincu;
 I 
. battere; vincere;
 S 
. batir, derrotar,vencer;
duşmanul a fost bătut 
el enemigo fué derrotado(vencido);
cine a bătut?
¿quién ha vencido?;
 P 
. bater,vencer;
a ~ un record 
 bater um recorde;
a-l ~ pe duşman
 bater o inimigo
.
3.
 
. battre, fouetter;
 I 
. sbattere; frullare;
 S 
. castigar;
 P 
. bater 
.
 
4.
 
. battre, frapper;
 I 
. battere;abbacchiare;
a ~ fierul cât e cald 
 battere il ferro finchè ècaldo;
 S 
. batir;
a ~ monedă 
acuñar moneda;
ceasul a bătut ora cinci
el reloj dió las cinco;
 P 
. bater, cunhar;
a ~monedă 
cunhar moeda;
~ fierul cât e cald 
deve-se bater oferro enquanto está quente;
~ miezul nopţii
dé a meia-noite
.
5.
 
. battre; frapper;
 I 
. battere; percuotere; picchiare
;
 
 S 
. batir, golpear;
a ~ în retragere
retroceder;
bat clopotele
doblan las campanas;
tunul bate departe
el cañon disparalejos;
a ~ din aripi
aletear;
 P 
. bater;
a ~ din aripi
 bater asasas;
a ~ în retragere
 bater em retirada
.
 
6.
. battre;
 I 
. battere; bazzicare;
a ~ drumurile
andare a zonzo;
 S 
. batir;
a ~ străzile
azotar las calles;
 P 
. bater 
.
7.
 
. battre, taper;
 I 
. bussare; picchiare (alla porta);
 S 
. llamar, batir (a la puerta);
 P 
. bater;
au bătut la poartă 
 bateram à porta
.
 
8.
 
. battre;
 I 
.dare;
bate în albastru
da in turchino;
a ~ la ochi
dar nell'occhio;
 S 
. batir, dar;
părul ei bătea în albastru
suscabellos tiraban a azul;
a ~ la maşină 
pasar a máquina;
 P 
. bater;
a ~ din palme
 bater as palmas
.
 
II.
vr.
. se battre;combattre;
 I 
. battersi; percuotersi;
a se ~ cu pumnii în piept 
 battersi il petto;
a se ~ cap în cap
contradirsi;
 S 
. pelearse
(în luptă)
; pegar (con)
(a se lua la bătaie)
;
 P 
. bater-se, lutar,combater;
a se ~ cu duşmanul 
combater o inimigo
.
 
III.
vi.(despre vânt)
. battre, sifler;
 I 
. tirare; soffiare;
 S 
. soplar;
 P 
.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...

Multumesc anticipat!!

dictionar roman-italian si italian-roman stiti de unde pot downloada si eu?aveti dumneavoastra?

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...