barcagiu
s.m.
F
. batelier
m.
;
I
. barcaiolo; battelliere;
S
. barquero
m.
;
P
. barqueiro
m.
barcă
s.f.
F
. barque
f.
; canot
m.
;
I
. barca;
S
. barca
f.
, bote
m.
, lancha
f.
;
~ cu motor
lancha gasolinera;
~ de salvare
bote salvavidas;
~ de transport
barca de transporte;
~ cuvâsle (pânze)
bote de remos (de vela);
~ de pescuit
barco de pesca;
P
. barco
m.
, barca
f
.;
~ de salvare
barca salva-vidas.
bard
s.m.
1.
F
. bard; poète national
m.
;
I
. bardo;
S
. bardo
m.
;
P
. bardo
m.
2.
F
. poète
m.
;
I
. poeta
m.
vate;
S
. bardo, poeta
m.
;
P
. poeta
m.
bardă
s.f.
F
. hache, cognée, herminette
f.
;
I
. ascia
f.
;
S
.azuela
f.
;
P
. machado
m.
de carpinteiro;
cioplit cu barda
grosseiro, tosco
.
barem
adv.
F
. au moins;
I
. almeno; magari;
S
. por lomenos;
P
. ao menos, pelo menos, sequer
.
baretă
s.f.
F
. barrette
f.
;
I
. cinturino
m.
;
S
. birrete
m.
;
P
.fita, banda, tira
f.
baricada
vt., vr.
F
. (se) barricader;
I
. barricare, -rsi;
S
.atrancar(se), atrincerar (con barricadas), obstruir(se);
P
. barricar, arguer barricadas, defender com barricadas; barricadar-se, fortificar-se com barricadas, entrincheirar-se
.
baricadă
s.f.
F
. barricade
f.
;
I
. barricata;
S
. barricada
f.
;
a fide cealaltă parte a baricadei
estar al otro lado de la barricada, estar en la acera de enfrente;
P
. barricada
f.
;
lupte de ~
lutas de barricada
.
barieră
s.f.
1.
F
. barrière
f.
;
I
. barriera;
S
. barrera,talanquera
f.
;
P
. barreira
f.
2.
F
. passage
m.
à niveau;
I
. passaggio a livello
m.
;
S
. pasaje
m
. a nivel;
P
. passagem
m
.à nivel
.
bariton
s.m.
F
. baryton
m.
;
I
. baritono;
S
. barítono
m.
;
P
. barítono
.
bariu
s.n.
F
. baryum
m.
;
I
. bario
m.
;
S
. bario
m.
;
P
. bário
m.
baroc
adj.
F
. baroque;
I
. barocco;
S
. barroco;
P
. barroco
.
barometru
s.n.
F
. baromètre
m.
;
I
. barometro
m.
;
S
. barómetro
m.
;
P
. barómetro
m.
baron
s.m.
F
. baron (
f.
baronne)
m.
;
I
. barone
m.
(
fem.
baronessa);
S
. barón
m.
;
P
. barão
m.
baros
s.n.
F
. frappe-devant; casse-pierres
m.
; masse
f.
;
I
.maglio
m.
; grosso martello
m.
;
S
. acotillo
m.
;
P
. malho
m.
barosan
I.
adj.
F
. gros, grand, lourd;
I
. grosso; pesante;
S
.grueso;
P
. grosso, pesado
.
II.
s.m. (peior).
F
. grosselégume
f.
; gros bonnet
m.
;
I
. pezzo grosso; riccone
m.
;
S
.grueso
m.
;
P
. grosso
m.
baroscop
s.n.
F
. baroscope
m.
;
I
. baroscopio
m.
;
S
. baroscopio
m.
;
P
. baroscópio
m.
barou
s.n.
F
. barreau
m.
;
I
. foro
m.
; collegio
m.
(degliavvocati);
S
. foro
m.
;
P
. ordem
f.
dos advogados, foro
m.
barză
s.f.
F
. cigogne
f.
;
I
. cicogna;
S
. cigüeña
f.
;
P
. cegonha
f.
bas
I.
s.m.
F
. basse
f.
;
I
. basso
;
S
. bajo
m.
;
P
. baixo
m.
II.
s.n.
F
. basse
f.
;
I
. contrabasso
m.
;
S
. bajo
m.
;
P
. baixo
m.
bască
s.f.
F
. béret basque
m.
;
I
. basco
m.
;
S
. boina
f.
;
P
. boina
f.
baschet
s.n.
F
. basket-ball
m.
;
I
. pallacanestro
m.
;
S
. baloncesto, basketbol
m.
;
P
. basquetebol, bola-ao-cesto
m.
bascula
vi.
F
. basculer;
I
. altalenare; ribaltare;
S
. volcar;
P
. balançar.
basculant
adj.
F
. basculant;
I
. ribaltabile;
S
. volquete;
camion ~
camión volquete
m.
;
P
. basculante
.
basculă
s.f.
F
. bascule
f.
; balance
f.
;
I
. bascul(l)a
f.
; bilancia
f.
a ponte;
S
. báscula
f.
;
P
. báscula
f.
, básculo
m.
baset
s.m.
F
. basset
m.
;
I
. (cane) bassetto;
S
. baset
m.
;
P
. baset
m.
basm
s.n.
1.
F
. conte bleu, récit merveilleux
m.
;
I
. fiaba
f.
;favola
f.
;
S
. cuento
m.
;
~ cu zâne
cuento de hadas;
P
. conto
m.
de fadas;
2.
(fig)
F
. récit mensonger, mensonge
m.
;
I
.fandonia
f.
;
S
. cuento
m.
;
a se face de ~
hacer el oso;
P
.contos do arco da velha, contos da carocinha;
a se face de ~
tornar-se objecto de escárnio
.
basma
s.f.
F
. foulard, fichu
m.
;
a ieşi ~ curată
sortir d'uneaffaire blanc comme la neige; tirer son épingle du jeu;
I
.fazzoletto
m.
da testa;
a ieşi ~ curată
trarsi d'impaccio,cavarsela;
S
. pañoleta (para cabeza), toquilla
f.
;
P
. lenço
m
.da cabeça;
a ieşi ~ curată
sair branco como a neve, sair impune de negócio escuso
.
basorelief
s.m.
F
. bas-relief
m.
;
I
. bassorilievo
m
.;
S
. bajorrelieve
m.
;
P
. baixo-relevo
m.
bastard
s.m.
F
. bâtard
m.
;
I
. bastardo;
S
. bastardo
m.
;
P
. bastardo, filho ilegítimo
m.
;
scriere ~ă
letra bastarda
.
bastiment
s.n.
F
. bâtiment
m.
;
I
. bastimento;
S
. bastimento
m.
;
P
. navio
m.
de guerra.
bastion
s.n.
F
. bastion
m.
;
I
. bastione
m.
; baluardo
m.
;
S
. baluarte, bastión
m.
;
P
.
(arh.)
bastião
m.
;
(fig.)
baluarte
m.
baston
s.n.
F
. canne
f.
, bâton
m.
;
I
. bastone
m.
; mazza
f.
;
S
. bastón
m.
;
P
. bastão
m.
, bengala
f
.;
~ de mareşal
bastão demarechal.
başca
I.
adv.
F
. séparément; autrement;
I
. altrimenti
;
S
.separado;
P
. separado.
II.
prep.
F
. excepté, hormis, sanscompter;
sunt zece, ~ copiii
ils sont dix, sans compter lesenfants;
I
. oltre (a);
au plecat zece persoane ~ copiii
sono partite dieci persone senza contare i bambini;
S
. excepto;
P
.excepto
.
baştină
s.f.
F
. autochtone, indigène;
de ~
autochtone;
I
.origine; patria;
de ~
autoctono (oriundo);
S
. natal;
de ~
nativo;
a fi de ~ din
ser oriundo (natural) de; ti
m.
;
P
.orígem
f.
;
de ~
indígena, oriundo, originário.
batal
1
s.n.
F
. fosse
f.
pour les résidus de pétrole;
I
. pozzo
m.
(di petrolio);
S
. pozo
m.
;
P
. poço
m.
batal
2
s.m.
F
. bélier
m.
châtré;
I
. montone
m.
castrato;
S
.carnero
m.
;
P
. camero
m.
batalion
s.n.
F
. bataillon
m.
;
I
. battaglione
m.
;
S
. batallón
m.
;
P
. batalhão
m.
;
~ de geniu
batalhão de sapadores
.
bate
I.
vt.
1.
F
. battre; frapper, donner des coups;
a ~ peumăr
frapper sur l'épaule;
I
. battere; picchiare;
a ~ măr
bastonare di santa ragione;
a ~ capul cuiva
rompere la testa;
a-şi ~ capul
lambiccarsi il cervello;
a-şi ~ gura degeaba
parlare in deserto;
a-şi ~ joc
prendere in giro
;
S
. batir,golpear;
a-şi ~ capul
quebrantarse la cabeza;
a ~ (pecineva) la cap
fastidiar (a uno);
nimic nu se face cât ai ~din palme
no se ganó Zamora en una hora;
mă ~ gândul să
me da vueltas la idea de;
P
. bater;
a ~ capul cuiva
importunar
.
2.
F
. battre; vaincre;
duşmanul a fost bătut
l'ennemi a été vaincu;
I
. battere; vincere;
S
. batir, derrotar,vencer;
duşmanul a fost bătut
el enemigo fué derrotado(vencido);
cine a bătut?
¿quién ha vencido?;
P
. bater,vencer;
a ~ un record
bater um recorde;
a-l ~ pe duşman
bater o inimigo
.
3.
F
. battre, fouetter;
I
. sbattere; frullare;
S
. castigar;
P
. bater
.
4.
F
. battre, frapper;
I
. battere;abbacchiare;
a ~ fierul cât e cald
battere il ferro finchè ècaldo;
S
. batir;
a ~ monedă
acuñar moneda;
ceasul a bătut ora cinci
el reloj dió las cinco;
P
. bater, cunhar;
a ~monedă
cunhar moeda;
~ fierul cât e cald
deve-se bater oferro enquanto está quente;
~ miezul nopţii
dé a meia-noite
.
5.
F
. battre; frapper;
I
. battere; percuotere; picchiare
;
S
. batir, golpear;
a ~ în retragere
retroceder;
bat clopotele
doblan las campanas;
tunul bate departe
el cañon disparalejos;
a ~ din aripi
aletear;
P
. bater;
a ~ din aripi
bater asasas;
a ~ în retragere
bater em retirada
.
6.
F
. battre;
I
. battere; bazzicare;
a ~ drumurile
andare a zonzo;
S
. batir;
a ~ străzile
azotar las calles;
P
. bater
.
7.
F
. battre, taper;
I
. bussare; picchiare (alla porta);
S
. llamar, batir (a la puerta);
P
. bater;
au bătut la poartă
bateram à porta
.
8.
F
. battre;
I
.dare;
bate în albastru
da in turchino;
a ~ la ochi
dar nell'occhio;
S
. batir, dar;
părul ei bătea în albastru
suscabellos tiraban a azul;
a ~ la maşină
pasar a máquina;
P
. bater;
a ~ din palme
bater as palmas
.
II.
vr.
F
. se battre;combattre;
I
. battersi; percuotersi;
a se ~ cu pumnii în piept
battersi il petto;
a se ~ cap în cap
contradirsi;
S
. pelearse
(în luptă)
; pegar (con)
(a se lua la bătaie)
;
P
. bater-se, lutar,combater;
a se ~ cu duşmanul
combater o inimigo
.
III.
vi.(despre vânt)
F
. battre, sifler;
I
. tirare; soffiare;
S
. soplar;
P
.
Leave a Comment
Multumesc anticipat!!
dictionar roman-italian si italian-roman stiti de unde pot downloada si eu?aveti dumneavoastra?