Poe, Edgar Allan - Misterul Mariei Roget

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

Edgar Allan Poe

Misterul Mariei Rogêt

1

Es Giebt

eine Reihe idealischer Begebenheiten die der Wirklichkeit parallel läuft. Selten jallen sie zusammen. Menschen und Zufälle modifizieren gewönulich die idealische Begebenheit, so dass sie unvollkommen erscheint,und ihre Folgen gleichfalls unvollkommen sind. So bei der Reformation: statt des Protestantismus kam

das Lutherthum hervor.

NOVALIS

3

Moral Ansichten

Puţini sunt aceia, chiar printre cugetătorii cei mai cumpăniţi, care sănu fi fost surprinşi uneori de o credinţă sfielnică, nedesluşită şi totuşidătătoare de fiori, în faptele supranaturale când au fost puşi în faţa unorcoincidenţe atât de miraculoase, încât mintea nu era în stare să vadă în elenişte simple coincidenţe. Astfel de sentimente — acea credinţă sfielnică decare am pomenit neavând niciodată întreaga putere a cugetării — astfel desentimente arareori pot fi pe deplin înăbuşite, afară numai dacă se recurgela teoria şansei, sau, cum i se mai zice în termeni tehnici, la calcululprobabilităţilor. Calculul acesta însă este pur matematic în esenţa sa: şi deaici ia naştere acea anomalie care constă în a aplica cea mai precisă şi mairigidă dintre ştiinţe umbrei şi spiritului lucrurilor celor mai anevoie depătruns din lumea speculaţiilor.Amănuntele cu totul neobişnuite pe care sunt chemat acum să le dau în vileag vor alcătui, aşa cum se va vedea după desfăşurarea lor în timp,partea întâi di

ntr-o serie

de coincidenţe

aproape de neînţeles, a cărorurmare sau încheiere va fi recunoscută de toţi cititorii în asasinatul de

1

La ediţia întâi a

Mariei Reget,

notele din josul paginii adăugate acum aufost considerate de prisos; trecând însă câţiva ani de la drama pe care se întemeiază povestirea, ni s-a părut nimerit să le dăm şi să spunemtotodată câteva cuvinte care să lămurească tema generală. O tânără fată,

Mary Cecilia Rogers,

a fost ucisă în apropiere de New York şi, cu toate cămoartea ei a stârnit vreme îndelungată un nedezminţit interes, misterul ceo învăluia nu fusese încă dezlegat în timpul când a fost scrisă şi publicatănuvela aceasta. Aici, sub cuvânt că povesteşte destinul unei

grisette

pariziene, autorul a urmărit îndeaproape faptele esenţiale ale adevăratuluiasasinat al Mariei Rogers, pe cele neesenţiale schiţându-le numaicomparativ. În felul acesta, orice argument întemeiat pe ficţiune se poateaplica la adevăr, şi căutarea adevărului este tocmai scopul avut în vedere.

Misterul Mariei Roget

a fost scris departe de locul crimei şi fără alte mijloacede cercetare decât ziarele ce au putut fi procurate. Astfel că autorului, i-auscăpat multe lucruri pe care le-ar fi aflat dacă s-ar fi dus la faţa locului şi arfi cunoscut oraşul. Cu toate acestea, n-ar fi rău să amintim că mărturisirilea

două

persoane

(una dintre ele fiind doamna Deluc din povestireanoastră), făcute la răstimpuri diferite, mult după tipărirea lucrării, auconfirmat întru totul nu numai concluzia generală, dar până şi

toate

amă-nuntele mai de seamă şi imaginare cu ajutorul cărora s-a ajuns laconcluzia enunţată (n.a.)

2

Sunt serii ideale de evenimente care se desfăşoară în paralel cu celereale. Ele se suprapun arareori. Oamenii şi împrejurările schimbăîndeobşte cursul ideal al întâmplării, astfel încât ea apare nedesăvârşită şiurmările ei sunt de asemenea nedesăvârşite. Aşa a fost şi cu Reforma: înlocul protestantismului, s-a ivit luteranismul (germ.).

3

Pseudonimul poetului liric

Friedrich von Hardenberg

(1772—1801), unuldintre exponenţii romantismului german

curând întâmplat la New York, al Maryei Cecilia Rogers.

Acum aproape un an, când am încercat, într-un articol intitulat

Crimele din Rue Morgue,

să schiţez câteva trăsături cu totul deosebite aleinteligenţei prietenului meu, cavalerul G. Auguste Dupin, nu-mi dădea pringând că voi mai avea vreodată prilejul să tratez acest subiect. Descriereacaracterului acestuia era singurul lucru ce-l urmăream. Şi scopul a fostatins pe deplin în năprasnica desfăşurare de întâmplări menite sădovedească firea ciudată a lui Dupin. Aş fi putut aduce şi alte pilde, dar n-aş fi putut să dovedesc mai mult decât atât. Cu toate acestea, ultimeleevenimente, în surprinzătoarea lor desfăşurare, mi-au redeşteptat în mintemai multe amănunte, care vor avea întrucâtva înfăţişarea unor mărturisirismulse cu de-a sila. Ar fi într-adevăr de neînţeles dacă, aflând ceea ce amaflat acum, de curând, aş trece sub tăcere tot cea am văzut şi tot ce amauzit cu mult mai înainte.După ce a luat sfârşit tragedia iscată prin moartea doamneiL'Espanaye şi a fiicei sale, Dupin izgoni din minte această întâmplare şi seadânci iar, după vechiul său obicei, într-o sumbră visare. Având de când măştiu o înclinare spre abstracţiune, m-am potrivit şi eu îndată felului său dea fi. Şi locuind mai departe în apartamentul nostru din Faubourg St.Germain, am lăsat la voia întâmplării viitorul şi ne-am abandonat fără grijă în legănarea prezentului, înflorind cu visele noastre lumea întunecată cene înconjura.Dar aceste vise nu erau fără întreruperi. Se poate lesne închipui cărolul jucat de prietenul meu în drama din Rue Morgue nu a putut să nu laseurme în amintirea poliţiei pariziene. În rândul agenţilor, ei, numele deDupin ajunsese un nume cunoscut. Caracterul simplu al inducţiilor princare dezlegase misterul nefiind dezvăluit niciodată, nici măcar prefectuluişi nimănui altcuiva decât mie, nu e de mirare, fireşte, că afacerea eraprivită ca un lucru aproape miraculos şi că puterea de analiză a lui Dupin i-a făcut o faimă de ghicitoare. Sinceritatea lui l-ar fi făcut să dezmintă oastfel de eroare din partea oricui l-ar fi întrebat. Dar firea nepăsătoare nu-i îngăduia să se mai frământe din pricina unui lucru care încetase de multsă-l intereseze. Aşa se întâmplă că el ajunse steaua călăuzitoare spre carese îndrepta ochiul poliţiei; şi nu puţine au fost cazurile în care, din parteaPrefectului de poliţie, s-au făcut încercări de a folosi luminile lui. Unuldintre cele mai însemnate a fost asasinarea unei tinere fete cu numele deMarie Rog

êt.

Faptul s-a întâmplat doi ani după grozăviile petrecute în Rue Morgue.Marie — al cărei nume de botez şi de familie vor atrage pe loc atenţia prinasemănarea lor cu acelea ale unei nenorocite vânzătoare de ţigări — erasingura fiică a văduvei Estelle Rog

êt. Tat

ăl ei murise când fata era încă ocopiliţă; şi din clipa morţii lui şi până cu vreo optsprezece luni înainte deasasinatul care alcătuieşte miezul povestirii noastre, mama şi fiica au stat împreună în Rue Pavée-Saint-André

4

unde doamna Rogêt

ţinea o pensiune,ajutată fiind de Marie. Lucrurile au mers astfel până ce fata a împlinit vârstade 22 de ani, când marea ei frumuseţe atrase atenţia unui negustor deparfumuri care ocupa unul dintre magazinele de la parter în clădireateatrului „Palais Royal" şi printre ai cărui muşterii fără căpătâi năpădiserătoată vecinătatea.

Monsieur

Le Blanc

5

îşi dădea seama de foloasele pe carele-ar putea trage din prezenţa în drogheria sa a frumoasei Marie.Propunerea lui mărinimoasă a fost primită fără şovăire de tânăra fată, deşicu oarecare îndoială din partea doamnei Rog

êt.

Socotelile negustorului au ieşit întocmai, şi saloanele sale au ajunsvestite mulţumită farmecului drăgălaşei

grisette.

Se împlinise aproape anul

4

Nassau Street (n.a.).

5

Anderson (n.a.).

de când intrase în slujba asta, când admiratorii săi au fost nespus detulburaţi de neaşteptata-i dispariţie din magazin.

Monsieur

Le Blanc nu era în stare să dea nici o lămurire cu privire la lipsa ei, şi doamna Rogêt era înnebunită de grijă şi de spaima. Pe loc, ziarele puseră stăpânire pe acestsubiect, şi poliţia era tocmai pe punctul de a face cercetări serioase, când, într-o bună zi, dimineaţa, după ce trecuse o săptămână, Marie se ivi,teafără şi sănătoasă, dar cu o uşoară umbră de tristeţe, la tejgheauaparfumeriei. Orice anchetă, în afară de aceea cu caracter particular, a fost,fireşte, numaidecât întreruptă.

Monsieur

Le Blanc o ţinea morţiş, ca şi mai înainte, că el nu ştie nimic. Marie şi doamna Rogêt răspunseră la toate întrebările cum că fata îşi petrecuse săptămâna trecută în casa unei rudede la ţară. Astfel afacerea a fost clasată şi îndeobşte uitată; căci tânărafată, în scopul vădit de a se feri de curiozităţile prea stăruitoare, îşi luă încurând rămas bun pentru totdeauna de la negustorul de parfumuri şi-şicăută un refugiu în casa mamei ei din Rue Pavée-Saint-André. Trecuseră aproape cinci luni de la întoarcerea ei acasă, când deodatăprietenii au fost pentru a doua oară alarmaţi de o nouă şi neaşteptatădispariţie. Au trecut trei zile, şi totuşi nu s-a aflat nimic despre ea. În apatra zi, cadavrul Mariei a fost găsit plutind pe Sena

6

, lângă malul opuscartierului în care se află Rue Pavée-Saint-André, într-un punct nu prea îndepărtat de împrejurimile pustii ale barierei cunoscute sub numele deBarri

ère du Roule

7

.

Grozăvia acestei crime, fiindcă era din capul locului vădit că sesăvârşise o crimă, tinereţea şi frumuseţea victimei şi, mai presus de toate,faima-i de mai înainte, totul contribuia să tulbure adânc spiritele unuipublic atât de sensibil cum este cel parizian. Nu-mi pot aminti vreo întâmplare asemănătoare care să fi făcut atâta vâlvă pretutindeni. Vreme decâteva săptămâni, char şi cele mai însemnate chestiuni politice la ordineazilei au fost date uitării, ca să se discute numai şi numai această arzătoareproblemă. Prefectul se străduia ca niciodată, şi fireşte că toate forţelepoliţiei poriziene au fost puse în mişcare în toată amploarea lor.

Î

ndată după descoperirea cadavrului, nimeni nu-şi închipuia căucigaşul va fi în stare să scape multă vreme de urmărirea ce fusesenumaidecât pusă la cale. Abia după ce trecuse o săptămână, s-a crezutnimerit să se ofere o recompensă; şi chiar atuncea, recompensa aceastase mărgini la o mie de franci. Între timp, cercetările îşi urmau cursul, dacănu întotdeauna cu dibăcie, în schimb cu multă stăruinţă, şi numeroasepersoane au fost anchetate fără nici un rezultat; în acelaşi timp, datoritălipsei îndelungate a oricărui fir conducător în misterul acesta, nerăbdareapublicului creştea din ce în ce mai mult. După zece zile s-a găsit cu cale săse dubleze suma oferită la început şi, în cele din urmă, trecând şi cea de adoua săptămână fără a duce la vreo descoperire, şi resentimenteleparizienilor împotriva poliţiei răbufnind în câteva

emeutes

serioase, prefec-tul îşi luă răspunderea să ofere suma de douăzeci de mii de franci pentru„descoperirea asasinului" sau, dacă s-ar face dovada că au fost mai mulţivinovaţi, „pentru desceperirea oricăruia dintre asasini". În înştiinţarea careanunţa această răsplată se făgăduia şi iertarea deplină oricărui părtaş carear fi făcut mărturisiri împotriva complicilor săi. Se mai adăuga la aceasta,pe locurile unde era afişată, un anunţ special al unui comitet de cetăţenicare ofereau zece mii de franci peste suma făgăduită de Prefectură. Toatărecompensa se ridica astfel la nu mai puţin de treizeci de mii de franci,sumă ce putea fi socotită ca nespus de mare dacă ţinem seama de situaţiamodestă a fetei şi de faptul că în marile oraşe se întâmplă prea adesea

6

Fluviul Hudson (n.a.).

7

Weehawken (n.a.).

8

Izbucniri tumultuoase (fr.).

of 00

Leave a Comment