Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dinamica Formelor Arhitecturale Cap. 1

Dinamica Formelor Arhitecturale Cap. 1

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 643 |Likes:
Published by pleasure

More info:

Published by: pleasure on Feb 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

01/24/2014

 
 
I . ELEMENTELE SPATIULUI
CE REPREZINTA SPATIUL?
Exista doua raspunsuri la aceasta intrebare.Unul dintre ele este spontan plauzibil. Se refera la spatiu ca la o entitateautocontinuta, infinita sau finita, un vehicol golpregatit si avand capacitateade a utea fi umplut cu lucruri. Constient sau nu, oamenii deriva aceastanotiune a spatiului din lumea vazuta de ei, si in caz ca nu sunt psihologi,artisti sau arhitecti, este prea putin probabil ca ei sa se confrunte cu provocarea de a-si pune intrebari in ceea ce priveste spatiul in sine. Plaronvorbea despre spatiu in
Timaeus
asociindu-l cu “mama si receptacolul a totceea ce este creat si vizibil si sub orice forma a lucrurilor sensibile”. Spuneadespre el ca “natura universala ce primeste toate corpurile-care necesitaintotdeauna sa fie denumite la fel;deoarece primind toate lucrurile, ea nu seindeparteaza niciodata de la propria natura, si sub nici o forma , niciodata nuisi asuma o forma similara cu aceea a lucrurilor ce fac parte din ea;ea esterecipientul natural al tuturor impresiilor, este perturbata si informata de catreacestea, ; iar din cauza lor, apare diferita din cand in cand”.Spatiul a fost ptPlaton un nimic, existand ca o entitate in lumea exterioara, la fel ca obiectelece le putea mentine. In absenta unor asemenea obiecte, spatiul ar continua saexiste, sub forma uniu continatorgol si nelimitat. SPATIUL CREAT DE LUCRURIIn concluzie, in mod spontan, spatiul estye experimentat la fel ca ceea ce preceda obiectele din el, asemenea locatiei unde se petrec toate lucrurile.Fara a ne arata gratitudinea pentru aceasta modalitate spontana de a privilumea, nu putem spera sa intelegem natura arhitecturii ca un aranjament deconstructii plasate intr-un spatiu dat, continuu.Totusi, aceasta conceptie nicinu reflecta cunostinte de fizica moderna, nici nu descrie faptul camodalitateade percepere a spatiului are legatura cu psihologia. Din punct de vederefizic, spatiul este definit de extensia corpurilor materiale sau a campurilor marginite unul de altul, de exp, un peisaj cu pamant si pietre impreunand
 
elmente de apa si aer. Distantele masurabile dintr-un asemenea amalgam demateriale diferite sunt aspecte ale spatiului fizic. Dincolo de acestea, existainfluentele reciproce ale lucrurilo materiale ce determina spatiul dintreele:distanta poate fi descrisa de cantitatea de energie luminoasa ce ajunge laun obiect de la o sursa de lumina, sau de puterea atractiei gravitationaleexercitata de un corp asupra altuia, sau de timpul ce il necesita un lucru pentru a ajunge la un altul. Cu exceptia energiei ce il cuprinde, despre spatiunu putem spune ca exista din punct de vedere fizic.Acelasi lucru este veridic pentru originea perceptiei spatiului din punct devedere psihologic. Cu toate ca odata stabilit, spatiul spatiul este perceput caun dat autosuficient , in permanenta prezent, perceptia este realizata doar deinterrelationarea obictelor. Acesta reprezinta al doilea raspuns la intrebarea:Ce este spatiul?. Percepere spatiului se realizeaza doar in prezenta obiectelor  perceptibile.Diferenta dintre cele doua conceptii spatiale are repercursiuni fundamentale. Notiunea de spatiu vazut ca un continator ce ar putea exista chiar de ar ficomplet gol se regaseste in presupunerea Newton-iana a unei baze dereferinta universale, impotriva careia toate distantele, vitezele, sau marimileau deopotriva masurari absolute. Din punct de vedere geometric, aceastacorespunde unui sistem de coordonate carteziene, fata de care toate locatiile,marimile sau miscarile pot fi relationate intr-un spatiu tri-dimensional. Dac,spre exemplu, nu este dat decat un unic obiect in forma de minge, pozitia saspatiala legata de cadru poate fi determinata de trei coordonate indicanddistantele de la cadrul de referinta.Acest tip de nu are nici un sens cand negam existenta unui spatiu absolut si pe de alta aprte consideram spatiul ca o creatie de obiecte existente.Potrivitacestei teorii, nici un cadru tri-dimensional nu poate exista pentru mingeasolitara suspendata in vid. Nu exista nici un sus sau jos, nici stanga saudrapta, si nici marime sau viteza, si nici un fel de distanta ce ar putea fideterminata in vre-un fel sau altul. Pe de alta parte exista un singur centruinconjurat relativ simetric de vid, in care nici o directie nu poate fi distinsa ,si in consecinta nici nu se paote pune probleam de notiunea de directie.Spatiul reprezinta in acest caz, o sfera simetrica centrata de o expansiuneinfinita. Ar trebui tinut cont de faptul ca situatia pe care o descriu aici nueste doar fizica ci bazata pe experienta, presupunand o constiinta spatialaoarecum inglobata in acel unic obiect in forma de minge.
 
Putem face un pas inainte separand acea constiinta de de scopul spre care seindreapta atentia sa presupunand ca exista doua obicte in spatiul gol, unoservator si obiectul supus observatiei. Sa presupunem ca astronautii seapropie de paamnt si pentru o clipa si-au strers din memorie existentaoricaror altor corpuri ceresti. O legatura liniara se formeaza in mod spontanintre observator si pamant, si aceasta leagtura formeaza axa unei lumi uni-dimensionale. De-alungul acestei axe exista distante , directii si viteze, siuniversul gol se aranjeaza simetric fata de fata de axa sub forma unuicilindru de marime infinita.O experienta comparabila se poate petrece in mediul nostru terestru. Spreexemplu, pe masura ce un individ se apropie de o aladire, inaltandu-se de-asupra unui plan gol, relatia perceptiva este esentiala intre privitor si obiectulsupus perceptiei, in special atunci cand cladirea este chiar punctul dedestinatie al privitorului. Suprafata orizontala a planului, nu modifica relatiadintre privitor si turn, cu toate ca estye perceputa, si de aceea nu ii inavdeazaactiv spatiul sau conceptual al situatiei.Acest lucru nu se intampla nici atuncicand mediul este neocupat. Un individ incertcand sa ajunga la cea mai inaltacladire ce se inalta de-asupra orasului , s-ar indrepta in directia tintei salevizuale, selectand strada dupa strada ,in functie de ce I s-ar parea lui ca l-ar indrepta spre directia buna, fara o intelegere constienta a pattern-uluistrazilor pe care le traverseaza , ca si cum si-ar croi u drum printr-o jungla.Cu toate ca o structura complexa din punct de vedere fizic este prezenta,experienta este dominata de scopul primar si efortul unilateral de a-l atinge.A se nota faptul ca aceasta conexiune stabilita de catre observator intre elinsusi si tinta sa este vazuta ca o linie dreapta . In principiu , legatura ar  putea avea orice configuratie printre infinitele curbe, intoarceri si cercuri decel mai irational fel. Optiunea economica a celei mai scurte legaturireprezinta o aplicatie elementara a principiului simplitatii din psihologiagestalt : orice pattern creat, adoptat, sau se;lectat de catre sistemul nervos avfi atat de simplu cat ii vor permite conditiile date.Efectele acestui principiu sunt mai bine apreciate cand hotaram sa faceminca un pas si sa luam in consideratie o configuratie de trei , in loc de doua puncte in spatiu (Fig. 2). Sa presupunem ca o nava spatiala navigheaza inrelatie cu o planeta si cu soarele. In concordanta cu principiul simplitatii,aceasta situatie va genera o structura triangulara in mintea astronautilor. Untriunghi plat este cea mai simpla structura compatibila cu trei puncte. Pemasura ce astronautii isi concentreaza atentia pe relatia cu planeta si cu

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
Raluca Vernica added this note
Te implor lasa-ma sa descarc astea!
Raluca Vernica liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
zzugar94 liked this
Ioana Ik liked this
Andreea Nemtoiu liked this
Figaro_Anonym liked this
crindelumina liked this
Oana Munteanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->