Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
4Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Greseli gramaticale

Greseli gramaticale

Ratings: (0)|Views: 318|Likes:
Published by Mihai Ion
Greseli gramaticale frecvente in limba romana
Greseli gramaticale frecvente in limba romana

More info:

Published by: Mihai Ion on Dec 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/07/2013

pdf

text

original

 
Cuvinte
ș
i expresii scrise sau pronun
ț
ate greși
t
Tabelul de mai jos cuprinde cîteva dintre gre
ș
elile cele mai frecvente de scriere saupronun
ț 
are a unor cuvinte. Formele gre
ș
ite sînt marcate cu asterisc.
Gre
ș
itCorectObserva
ț
ii
*pre
ș 
eden
ț 
ie
 
 pre
ș 
edin
ț 
ie
Probabil o influen
ț 
ă de la
 preziden
ț 
ial
.
*fregvent 
 
 frecvent 
 Sub influen
ț 
/v/ se modifică, gre
ș
it,
ș
i consoana surdă /k/.
 
*secment 
 
segment 
 
 Nu derivă din verbul
a se
 c
ț 
iona
.
*cuno
ș 
tiin
ț 
ă
 
cuno
ș 
tin
ț 
ă
 Unii vorbitori fac diferen
ț 
a dintre
*cuno
ș 
tiin
ț 
ă
cusensul de informa
ț 
ie cunoscută
ș
i
cuno
ș 
tin
ț 
ă
cu sensul
de persoană cunoscută, însă prima formă nu există.
 
*
ș 
tin
ț 
ă
 
ș 
tiin
ț 
ă
 
două *ridichii
 
culoarea *ridichiei
 
două ridichi
 
culoarea ridichii
 Conform
 Dic
ț 
ionarului ortografic al limbii române
din2002 (
ș
i altor lucrări) 
 
ridiche
este
ridichi
, iar forma articulată
ridichii
.
 
*no
ș 
trii
 
*vo
ș 
trii
 
no
ș 
tri
 
vo
ș 
tri
 Grupul de consoane
str 
din
nostru
face ca în forma deplural
i
-
ul final să fie o vocală
 propriu-
zisă, nu doar o
nesilabică a consoanei anterioare, a
ș
a cum
 
se întîmplă cel mai frecvent (de exemplu
ban
-
bani
,
alb
 -
albi
). Acest fenomen este interpretat gre
ș
it de uniivorbitori ca o necesitate de a scrie cuvîntul
no
ș 
tri
cu doi
i
 
la urmă.
 
*membrii
 
*metrii
 
membri
 
metri
 
Un fenomen similar se întîmplă în cazul substantivului
membru
(printre altele), care are la plural forma
nearticulată
membri
 
ș
i forma cu articol hotărît
membrii
;aceste forme sînt adesea confundate în scris.
 
mi-ar *place
 
mi-
ar plăcea
 Tranzi
ț 
ie considerată gre
ș
ită a 
a plăcea
de laconjugarea a II-a la a III-a în forma *
a place
 
ș
i
flexionarea lui după modelul verbelor 
a face
,
a duce
. Înaceea
ș
i categorie intră
ș
i verbe precum
a tăcea
,
a părea
 etc. În caz de dubiu, pentru a determina conjugarea
corectă există metoda de a construi infinitivul lung
ș
i dea observa pozi
ț 
ia accentului, pe termina
ț 
ie (conjugareaa II-a:
 plăc
ere
,
tăc
ere
,
 păr 
ere
) sau pe rădăcină
(conjugarea a III-a:
 facere
,
ducere
); infinitivul scurt areaccentul pe aceea
ș
i pozi
ț 
ie (
a plăce
a
,
a tăce
a
,
a păre
a
,dar
a face
,
a duce
).
*genuchi
 
genunchi
 
*delicvent 
 
delincvent 
 Forma
delicvent 
 
figurează totu
ș
i în cîteva dic
ț 
ionare ca
variantă a lui
delincvent 
.
*oprobiu
 
oprobriu
 
*frustare
 
 frustrare
 
*intinerar 
 
itinerar 
 
*repercursiune
 
repercusiune
 Probabil o influen
ț 
ă de la cuvinte precum
incursiune
,
recursiune
,
excursiune
, toate derivate de la
curs
, în
latină
currere
(
a curge
,
a alerga
), cu forma departicipiu trecut
cursum
. Cuvintele
 percusiune
 
ș
i
repercusiune
 
derivă însă de la latinescul
 percutere
(
alovi
,
a înfige
).
*creem
 
*crează
 
creăm
 
creează
 Verbul
a crea
 
se conjugă exact la fel ca
a lucra
, cutermina
ț 
iile adăugate la rădăcina
cre-
în loc de
lucr-
.
Faptul că rădăcina se termină într 
-
o vocală produce
succesiuni de sunete relativ rare (de exemplu hiatul 
e-
ă
  în
creăm
)
ș
i induce în eroare mul
ț 
i vorbitori.
*mingie
 
*mingii
 
minge
 
mingi
 Forma cor
ectă a substantivului este 
minge.Forma
 
mingie
 
nu există în limba română, iar 
mingii
nu esteforma de plural, ci forma de dativ-genitiv a
 
substantivului.
ca *
ș 
i
 
ca
 
(„în
calitate
de”)
 Cînd
ca
este folosit în compara
ț 
ii cu sensul „la fel cu”,înlocuirea lui cu „ca
ș
i” este permisă (
ca
ș 
i mine
,
ca
ș 
icum
). Sensul „în calitate de” nu permite o asemenea
 înlocuire, de
ș
i mul
ț 
i vorbitori procedează astfel, uneori
pentru a evita cacofonii
:*„A fost ales ca
ș
i
conducător”, *„numirea lui ca
ș
i ministru”.
*vroiam
 
*vroiai
 
*vroia
 etc.
voiam
 
voiai
 
voia
 etc.Formele
*vroiam
etc. sînt foarte frecvente în uz, dar nu
sînt acceptate de norma actuală. Ele sînt un hibrid întreformele a două verbe diferite, sinonime:
a voi
 
ș
i
a vrea
.
La indicativ imperfect se preferă de obicei
a voi
, dar sepot folosi
ș
i formele lui
a vrea
:
eu vream
,
tu vreai
,
elvrea
, pronun
ț 
ate cu diftongul
ea
; se observă că la
persoana a III-a singular apare o coinciden
ț 
ăsupărătoare între imperfect
ș
i prezent.
*genoflexiune
 
genuflexiune
 
*indentitate
 
identitate
 Gre
ș
eală indusă, probabil, de cuvintele formate cu
prefixul
in-
.
*transversa
 
traversa
 Vorbitorii sunt indu
ș
i în eroare de cuvintele formate cuprefixul
trans-
, prefix care are într-
adevăr sensul de
dincolo
,
 peste
,
de cealaltă parte
.
 A traversa
provine
însă din fran
ț 
uzescul
traverser 
.
*complect 
 
complet 
 Unii vorbitori sunt influen
ț 
a
ț 
i de adjectivele terminate în
-ect 
(
direct 
,
 perfect 
).
*celălant 
 
celălalt 
 
*albitru
 
arbitru
 
*hambal
 
handbal
 
*nu fii
 
nu fi
 
Forma de la imperativul negativ este identică cu forma

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->