Specii de lemn

Plantele lemnoase folosite la confecionarea diverselor obiecte se clasific astfel:

1. Dup dimensiuni i dup forma tulpinii

ARBORI
Se caracterizeaz prin: - o tulpin bine individualizat i dezvoltat; - o coroan format din crengi, ramuri, frunze, flori i fructe.

Arborele de mtase Arborele norocos

ARBUTI
Sunt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la baz, au form de tuf
IAS OMIE

LI LIAC

AFINUL

CPUNUL

CTINA ALB

VSCUL

SUBARBUTI
Au form de tuf i nlimi mai mici de un metru, tulpina este lemnoas doar la baz.

LIANE LEMNOASE
Sunt plante agtoare cu tulpina lung, rsucit i ndoit dup suportul pe care se aga.
Trmbia

Via ornamental

Glicina

2. Din punct de vedere al speciei

Rinoase (conifere)
Sunt plante lemnoase cu frunze sub form de ace sau solzi

Florile se transform n conuri Lemnul, frunzele i seminele conin un balsam care n contact cu aerul se transform n rin Lemnul de conifere este solicitat la: cheresteaua pentru mobil, ui i ferestre materie prim de baz n industria celulozei i hrtiei instrumente muzicale ambarcaiuni i planoare

Cele mai frecvente specii de conifere de interes economic i silvic sunt:

BRADUL

Bradul este un conifer vesnic verde, cu frunze aciculare si o coroana de forma regulata, piramidala. El poate creste pana la inaltimea de 70 m. Crengile dinspre varf sunt scurte si departate de trunchi, numai cele de jos se apleaca spre pamant. La copacii tineri, scoarta e neteda, rosie-bruna. Deoarece bradul nu suporta umbra, amplasamentul lui natural trebuie sa fie intrun loc larg, unde sa se poata bucura din plin de lumina.

Efecte terapeutice
Actioneaza in primul rand ca un puternic calmant al tusei, expectorant, dezinflamator si bactericid. Totodata, are efect revulsiv, activeaza circulatia locala, combate spasmele si balonarile, este un bun tonic general, dar si un calmant al starilor nervoase.

LARICELE
Laricele (zada siberian) este un lemn rsinos mult mai rezistent dect bradul, cu coloraie roietic i care putrezete foarte greu. Se folosete foarte bine pentru mobilier de grdin, piscin, scri, lambrisri, podele, ferestre, etc.

MOLIDUL
Molidul a furnizat dintotdeauna lemn de construcie. n Grecia antic, de pild, catargele de corabii se fceau din molid. Stradivarius i ali lutieri celebri l-au folosit i ei la construcia viorilor. n sanctuarul distrus de Carol cel Mare n anul 772, odat cu ocuparea cetii saxone Eresburg, se gsea coloana lui Irmin, care nu era altceva dect un trunchi de molid, simbol al pmntului, pe care s-ar sprijini bolta cereasc. Diveri medici au ntrebuinat rina, acele i mugurii molidului drept remedii pentru vindecarea celor mai felurite boli, de la rceli, la gut i reumatism. i n prezent, molidul se bucur de mult atenie, mai ales n medicina popular.

Foioase
Se caracterizeaz prin aspectul sub form de foaie al frunzelor Se nmulesc prin frunze sau vegetativ (lstar)

Frunzele sunt cztoare

Principalele specii de foioase sunt:

Fagul Stejarul Plopul Teiul Ulmul Arinul Carpenul Salcia

Nucul

Frasinul

FAGUL este un arbore din zona temperat, avnd nlimi de pn la 35 metri; este nalt, impuntor, cu scoara neted, cenuie-albicioas; are muguri fusiformi, ascuii, iar frunzele n general ovale; fructul se numete jir. Crete n special la deal i munte.

Ca lemn de foc el are o calitate deosebit, arznd cu fum puin i la o temperatur destul de ridicat. El a rmas mult apreciat att n industria construciilor ct i n cea a mobilei, datorit rezistenei sale, fineii fibrelor i culorii plcute.

Jirul, fructul fagului, a fost utilizat nc din vechime pentru un anumit untdelemn, dar i pentru hrana porcilor. Coaja fagului este folosit ca tonic amar, fiind unul dintre echivalenii europeni ai chininei, alturi de scoara de salcie. Gudronul de fag se folosete n unele boli de piele, precum i la vindecarea afeciunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora.

STEJARUL este un arbore din zona temperat, nalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroan larg i bogat. Scoara stejarului este de culoare brun-negricioas, aspr, adnc brzdat. Un stejar triete 900 de ani i se spune c unde s-a aflat un stejar, e ridicat o biseric.

Fructul este achen (ghind).

Ghinda este folosit de-a lungul
timpului la confecionarea de coliere i ppuele pentru copii

i chiar la unele piese de

mobilier sau bibelouri rustice.

Lemnul de stejar este folosit pentru mobil de lux, iahturi de lux, construcii de lux, etc.Scoara de stejar este folosit n tbcrie, deoarececonine mari cantiti de tanini foarte eficieni n prelucrarea pielii.

Plopul
In anumite zone, crengile de plop agitate la o casa indeparteaza Rusaliile si au efecte curative Crucea lui Iisus Hristos a fost facuta din lemn de plop In colinde, plopul este blestemat de Sfanta Maria sa tremure mereu, deoarece in timpul nasterii lui Iisus acesta si-a miscat frunzele neincetat, ingreunand astfel nasterea In general, nu e indicat ca cineva sa se adaposteasca sub plop in timpul unei furtuni, deoarece acesta e primul traznit

SALCIA
Funzele sunt de obicei lunguiee cu o margine zimat. Trunchiul salciei este noduros iar scoara prezint crpaturi. Unele specii pot insa atinge pana la 10-15 metri in inaltime. Lemnul acestui copac este de calitate inferioara el neputnd fi utilizat nici macar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumeg. Din nuiele de rachita se impletesc cosuri si papornie.

TEIUL este un copac sacru al carui lemn are efecte tamaduitoare

La noi in tara exista trei feluri de tei:

teiul pucios, care infloreste acum, la inceputul lui iunie, si are floarea cu niste perisori galbui; teiul cu frunza mare, care infloreste ceva mai tarziu si are, asa cum o arata si denumirea, frunzele in forma de inimi mari; teiul argintiu, care infloreste abia in iulie, avand frunze si flori alburii.

NUCUL
Rdcina este lemnoas iar tulpina deasemenea este lemnoas, format din trunchi i coroan, frunzele sunt impare, penate, compuse din margini ntregi. Nucul este un arbore original din Persia; n popor este numit nucar. De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Frunzele se recolteaz n lunile iunie-iulie i se usuc la umbr ntinse n straturi subiri. Frunzele trebuie ferite de lumin, deoarece se nnegresc. Cojile fructelor se recolteaz cnd se bat nucile i se usuc ntinse n straturi foarte subiri. Frunzele uscate trebuie s-i pstreze culoarea, s nu fie nnegrite i s nu aib peiol. Cojile nu trebuie s fie ptate sau nnegrite (se recolteaz nainte de a deveni maronii).

3. Din punct de vedere al duritii

Lemn moale: brad, tei, molid

Lemn tare: carpen, fag, stejar

PROIECT REALIZAT DE :