• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
PAULO COELHO – VERONIKA SE HOT
Ă
ĂŞ
TE S
Ă
MOARA1
 O, Marie cea z
ă 
mislit 
ă 
ă 
ă 
de prihan
ă 
 ,roag 
ă 
-te pentru noi,cei care ne îndrept 
ă 
m c
ă 
tre Tine. Amin„Iat 
ă 
 , v-am dat putere s
ă 
c
ă 
lca
 ţ 
i peste
 ş
erpi...
 ş
i nimic nu v
ă 
va v
ă 
ă 
ma.”
LUCA, 10, 19
 Pentru S. T, de L.,
 
care a început s
ă 
m
ă 
ajute
 
 f 
ă 
ă 
 
 ş
tiin
 ţ 
a mea.
 
 
PAULO COELHO – VERONIKA SE HOT
Ă
ĂŞ
TE S
Ă
MOARA2
 
Î
n ziua de 11 noiembrie 1997, Veronika hot
ă
râ c
ă
sosise, înfine!, momentul s
ă
se sinucid
ă
. Î
ş
i
ă
cu meticulos cur 
ăţ
enie în
 
camera pe care o închiriase într-o mân
ă
stire de c
ă
lug
ă
ri
ţ
e, opriînc
ă
lzirea, se sp
ă
l
ă
pe din
ţ
i
ş
i se culc
ă
.Lu
ă
de pe noptier 
ă
cele dou
ă
flacoane cu pastile de dormit.În loc s
ă
le sf 
ă
râme
ş
i s
ă
le amestece cu ap
ă
, se hot
ă
râ s
ă
le ia unacâte una, c
ă
ci întotdeauna e o mare distan
ţă
între inten
ţ
ie
ş
i fapt
ă
,or, ea voia s
ă
aib
ă
libertatea de a se r 
ă
zgândi la jum
ă
tateadrumului. La fiecare comprimat pe care-l înghi
ţ
ea, se sim
ţ
ea
ş
i
 
mai convins
ă
: dup
ă
cinci minute, flacoanele erau goale.Deoarece nu
ş
tia cu exactitate cât timp o s
ă
mai treac
ă
pân
ă
 când avea s
ă
-
ş
i piard
ă
cuno
ş
tin
ţ
a, î
ş
i pusese pe pat o revist
ă
 fran
ţ
uzeasc
ă
,
 Homme,
num
ă
rul din luna aceea, de curând sosit
ă
 
 
la biblioteca unde lucra. Cu toate c
ă
nu manifesta nici un interesdeosebit pentru informatic
ă
, r 
ă
sfoind revista d
ă
du peste un articoldespre un joc pe calculator (un CD-Rom, cum se spunea), creatde Paulo Coelho, un scriitor brazilian pe care avusese prilejul s
ă
-lcunoasc
ă
cu prilejul unei conferin
ţ
e la cafeneaua hotelului Grand
 
Union. Schimbaser 
ă
amândoi câte va cuvinte
ş
i în cele din urm
ă
 fu invitat
ă
la cin
ă
de c
ă
tre editorul lui. Grupul era ins
ă
numeros
ş
inu avuseser 
ă
posibilitatea s
ă
aprofundeze nici un subiect.Faptul c
ă
-l cunoscuse pe autor o f 
ă
cuse totu
ş
i s
ă
cread
ă
c
ă
 el f 
ă
cea parte din lumea ei
ş
i c
ă
lectura unui articol despre operalui o putea ajuta s
ă
-
ş
i treac
ă
timpul. În vreme ce-
ş
i a
ş
teptamoartea, Veronika începu s
ă
citeasc
ă
despre informatic
ă
, subiectcare nu-i trezise nici cel mai mic interes,
ş
i asta se potrivea cuceea ce f 
ă
cuse toat
ă
via
ţ
a, c
ă
utând mereu tot ce era mai lesnicios
 
sau mai la îndemân
ă
. Ca revista aceea bun
ă
oar 
ă
.Dar, spre surprinderea ei, primul rând al textului o smulsedin pasivitatea-i natural
ă
(calmantele nu i se dizolvaser 
ă
înc
ă
înstomac, dar Veronika era pasiv
ă
din fire)
ş
i o
ă
cu, pentru prima
 
PAULO COELHO – VERONIKA SE HOT
Ă
ĂŞ
TE S
Ă
MOARA3
oar 
ă
în via
ţă
, s
ă
aprecieze adev
ă
rul unei fraze foarte la mod
ă
 
 
 printre prietenii ei: „Nimic din lumea asta nu e rodulîntâmpl
ă
rii.”De ce oare acel prim rând tocmai în clipa când începuse s
ă
 moar 
ă
? Ce mesaj ascuns îi ap
ă
ruse în fa
ţ
a ochilor, admi
ţ
ând c
ă
 
 
exist
ă
mesaje ascunse, iar nu coinciden
ţ
e?
 
Sub o ilustra
ţ
ie cu acel joc pe calculator, jurnalistul î
ş
i
 
începea articolul întrebând:„Unde este Slovenia?”„Nimeni nu
ş
tie unde este Slovenia”, gândi ea. „Nicivorb
ă
.”Slovenia îns
ă
exista,
ş
i se întindea colo afar 
ă
, în
ă
untru, înmun
ţ
ii din juru-i
ş
i în pia
ţ
a de sub ochii ei: Slovenia era
ţ
ara ei.
 
Puse revista al
ă
turi, n-avea nici un rost acum s
ă
se in-digneze c
ă
o lume întreag
ă
ignora cu des
ă
vâr 
ş
ire existen
ţ
a
 
slovenilor: onoarea na
ţ
iunii ei nu o mai privea. Era timpul s
ă
sesimt
ă
mândr 
ă
de ea îns
ăş
i, s
ă
se încredin
ţ
eze c
ă
fusese în stare de
 
ceea ce f 
ă
cuse, c
ă
d
ă
duse în cele din urm
ă
dovad
ă
de curaj
ş
i c
ă
  p
ă
ă
sea via
ţ
a asta: ce bucurie!
Ş
i o
ă
cea într-un mod la care
 
visase întotdeauna, cu ajutorul unor pastile, care nu las
ă
urme.Veronika se zb
ă
tuse s
ă
-
ş
i procure pastilele timp de aproape
ş
ase luni. Socotind c
ă
n-o s
ă
le strâng
ă
niciodat
ă
, ajunsese s
ă
segândeasc
ă
 
ş
i la posibilitatea de a-
ş
i t
ă
ia venele de la mâini. Chiar dac
ă
 
ş
tia c
ă
avea s
ă
umple camera de sânge, l
ă
sându-le pec
ă
lug
ă
ri
ţ
e dezorientate
ş
i pline de griji, o sinucidere pretinde caoamenii s
ă
se gândeasc
ă
mai întâi la ei în
ş
i
ş
i,
ş
i abia pe urm
ă
laceilal
ţ
i. Era gata s
ă
fac
ă
tot posibilul pentru ca moartea ei s
ă
nu
 
 pricinuiasc
ă
mult deranj, dar dac
ă
t
ă
iatul venelor ar fi fost unica posibilitate, atunci n-ar mai fi avut ce face,
ş
i c
ă
lug
ă
ri
ţ
ele ar fi
 
fost nevoite s
ă
cure
ţ
e camera
ş
i s
ă
dea numaidecât uit
ă
rii toat
ă
  povestea, altminteri te-ar fi fost greu s-o închirieze din nou. Îndefinitiv, chiar 
ş
i la sfâr 
ş
itul secolului al XX-lea, oamenii tot maicredeau în fantome.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...