Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Chirita, Constant In - Ciresarii 4 - Aripi de Zapada

Chirita, Constant In - Ciresarii 4 - Aripi de Zapada

Ratings:

4.67

(1)
|Views: 95|Likes:
Published by andreia17

More info:

Published by: andreia17 on Feb 04, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

01/07/2013

 
 Constantin Chiri
ţă
 Cire
ş
arii IV
Aripi de z
ă
pad
ă
 
CAPITOLUL I1Uria
ş
a caban
ă
, coco
ţ
at
ă
temerar deasupra vechiului burg, cu toate camerele, cu
 
toate paturile, cu restaurantul, buc
ă
t
ă
ria, holurile
ş
i s
ă
lile de distrac
ţ
ie, dar mai ales cu
 
spa
ţ
iile albe
ş
i cu pîrtiile de schi dimprejur, fusese re
ţ
inut
ă
pentru elevi, ca în fiecare an
 
la începutul primei vacan
ţ
e
ş
i înaintea s
ă
rb
ă
torilor de iarn
ă
. Ninsese mult
ş
i mai ningea
 
uneori, noaptea, cu fulgi mari care se împotriveau blînd întunericului; soarele se d
ă
ruialimpede
ş
i f 
ă
r
ă
p
ă
rtinire fiec
ă
rei zile, din dep
ă
rt
ă
ri prietene; razele lui nu topeau, dar nici
 
nu înfrigurau prea tare; vînturile întîrziau mai întotdeauna prin alte h
ă
uri, doar sprediminea
ţă
se burzuluiau cîtva timp, înecîndu-se în vîrtejuri albe, pufoase, dar se potoleaurepede pentru a nu însp
ă
imînta tinere
ţ
ea."Era vreme frumoas
ă
!" spuneau to
ţ
i cei care voiau s
ă
dea a în
ţ
elege c
ă
apucaser
ă
pe-acolo, alt
ă
dat
ă
, r
ă
scoale
ş
i vijelii cumplite. "Nici nu se putea vreme mai bun
ă
pentru
 
concursurile de schi!" spuneau al
ţ
ii care voiau s
ă
dea a în
ţ
elege, plimbîndu-
ş
i triumf 
ă
tori
 
tuleiele, c
ă
erau veterani ai concursurilor
ş
colare de iarn
ă
. "Era grozav!" spuneau to
ţ
i,
 
ă
r
ă
excep
ţ
ie.
Ş
i într-adev
ă
r era grozav.
 
Se adunaser
ă
elevi din toate liceele
ţă
rii. La fiecare minut se f 
ă
ceau noi cuno
ş
tin
ţ
e,
 
se legau
ş
i se dezlegau prietenii, se formau grupuri
ş
i sc
ă
p
ă
rau rivalit
ăţ
i, se organizau
 
antrenamente
ş
i demonstra
ţ
ii de virtuozitate terminate, nu rareori, cu rostogoliri
ş
i
 
ateriz
ă
ri involuntare, de un comic irepetabil, se înc
ă
ierau, mai ales profanii, înpronosticuri vehemente
ş
i... nestatornice, iar seara, înainte de culcare, întreaga caban
ă
 
 
intra în zodia farselor. Aici, fantezia nu mai avea margini. Chiar în prima sear
ă
, to
ţ
i eleviise adunaser
ă
în sala de cinema pentru a se întîlni cu celebrul Toni Sailer, în carne
ş
i
 
oase, invitat în
ţ
ar
ă
la premiera unui film în care juca rolul principal. Imediat dup
ă
ter-minarea filmului ap
ă
ru
ş
i Toni Sailer pe scen
ă
, urmat de un cortegiu întreg de admiratori
 
ş
i admiratoare. Parc
ă
s
ă
rise chiar de pe ecran, pentru c
ă
era îmbr
ă
cat în costumul
 
ultimei scene, întreb
ă
ri
ş
i r
ă
spunsuri, mai ales emo
ţ
ii
ş
i autografe, pîn
ă
ce faimosul
 
campion olimpic
ş
i mai pu
ţ
in faimosul actor de cinema începu s
ă
bat
ă
din palme pentru
 
a cere lini
ş
te. Cînd se topi
ş
i ultima
ş
oapt
ă
, se recomand
ă
: Hans Bürger, elev în ultimul
 
an la o
ş
coal
ă
de art
ă
. Fusese prima fars
ă
care declan
ş
ase rafala. Cîte nu se f 
ă
ceau! De la
 
po
ş
tele lui O
ş
lobanu pîn
ă
la
ş
edin
ţ
e de iluzionism care transformau pu
ş
tii în p
ă
rin
ţ
i,
 
p
ă
rin
ţ
ii în ciomege, ciomegele în t
ă
rgi, t
ă
rgile în sicrie, iar din sicrie s
ă
reau pisici, c
ăţ
ei
ş
i
 
mingi de fotbal. Cu dou
ă
zile înaintea concursului, cineva lipise un afi
ş
care anun
ţ
a c
ă
 
 
dup
ă
cin
ă
vor sosi la caban
ă
, pentru o or
ă
de înc
ă
lzire moral
ă
, campioana
ş
i campionul
 
na
ţ
ional la combinata alpin
ă
. Exact la ora promis
ă
n
ă
v
ă
liser
ă
în sala de recep
ţ
ie vreotreizeci de perechi de campioni na
ţ
ionali: unii pe u
ş
i, al
ţ
ii pe ferestre, al
ţ
i de sub scaune,
 
al
ţ
ii din cabina suflerului, al
ţ
ii coborînd de pe ni
ş
te coloane. Dar
ş
i spectatorii erau
 
preg
ă
ti
ţ
i s
ă
întîmpine farsa. Aduseser
ă
multe cu ei: pungi cu fain
ă
, cu z
ă
pad
ă
, cufuningine, cu praf de sc
ă
rpinat, funii, sfori, bandaje, sîrm
ă
. Odat
ă
imobiliza
ţ
i
ş
i machia
ţ
i,
 
campionii fuseser
ă
lua
ţ
i pe sus
ş
i du
ş
i cu nemaipomenit alai pe terasa uria
şă
de la etajul
 
întîi, iar de acolo arunca
ţ
i f 
ă
r
ă
team
ă
în movilele de z
ă
pad
ă
anume preg
ă
tite. Probabil c
ă
 nu din întîmplare, ci ca o reac
ţ
ie la nesupunerea ei violent
ă
, una din perechi fusese fre-cat
ă
, mu
ş
truluit
ă
 
ş
i t
ă
v
ă
lit
ă
prin z
ă
pad
ă
mai r
ă
u decît toate celelalte, de fapt mai bine
 
decît toate celelalte perechi. Pentru c
ă
se zb
ă
tea
ş
i striga cel mai tare: "Noi sîntem
 
adev
ă
ra
ţ
ii campioni! Noi sîntem adev
ă
ra
ţ
ii campioni!"
Ş
i, bineîn
ţ
eles, erau... Numai
 
tinere
ţ
ea veritabililor campioni
ş
i spaima galben
ă
care paralizase brusc spectatorii
 
îndreptaser
ă
pîn
ă
la urm
ă
lucrurile.Nu se putea ca în acel noian de farse, care-l transformase pe directorul cabanei încel mai mare jocheu englez, iar pe o ziarist
ă
timid
ă
 
ş
i speriat
ă
în so
ţ
ia lui, s
ă
nu-i vin
ă
 
 
cuiva ideea celei mai n
ă
ucitoare farse: în caban
ă
, chiar printre concuren
ţ
i se aflau,incognito,
cire 
ş 
arii! 
Fusese o fars
ă
de diminea
ţă
, lansat
ă
în restaurant, chiar cînd
 
concuren
ţ
ii î
ş
i terminau micul dejun. Din clipa aceea, toate denumirile
ş
i chem
ă
rile se
 
schimbaser
ă
ca prin farmec. Orice elev mai micu
ţ
 
ş
i mai blond
ş
i, obligatoriu, cu nasul
 
cîrn sau împins cu degetul în sus, se numea Tic. Orice vl
ă
 jgan cu umeri la
ţ
i
ş
i cu mers de
 
atlet se numea Ursu. Brunetele î
ş
i f 
ă
cuser
ă
la repezeal
ă
codi
ţ
e, unele mai scurte decît
 
degetul, pentru a se transforma în Maria, blondele î
ş
i îndesau p
ă
rul sub c
ă
ciulit
ă
,
 
l
ă
sîndu-
ş
i numai cîteva
ş
uvi
ţ
e pe frunte, pentru a se confunda cu Lucia, rotofeii timizi
ş
i
 
cu ochii întreb
ă
tori î
ş
i retr
ă
geau capul între umeri
ş
i se strigau Dan... Cei care-
ş
i
 
spuneau Ionel î
ş
i duceau mîna la ceaf 
ă
 
ş
i loveau cu cotul bra
ţ
ul vreunei negricioase. Al
ţ
ii,
 
cufunda
ţ
i în medita
ţ
ie, priveau ca din dep
ă
rt
ă
ri agita
ţ
ia terestr
ă
din jur sau c
ă
utau, culic
ă
re de spaime în priviri, chipurile unor fete îmbr
ă
cate în alb... În tot restaurantul nu seauzea altceva decît: Victor, Maria, Dan, Tic, Ionel, Lucia, Ursu... Denumiri înso
ţ
ite derug
ă
min
ţ
i, de dest
ă
inuiri, de provoc
ă
ri, de amenin
ţă
ri. M
ă
nu
ş
i nu se aruncau, pentru c
ă
 
 
era cam frig afar
ă
.
 ― 
Ascult
ă
, b
ă
Terchea! N-o mai f 
ă
pe Victor, c
ă
-i spun lui Ursu cum l-ai înjurat...
 ― 
Mam
ă
drag
ă
! Crezi c
ă
a
ş
deveni
ş
i eu mai interesant dac
ă
m-a
ş
uita toat
ă
ziua, catine, într-o oglind
ă
albastr
ă
?
 ― 
Nesuferitule! R
ă
ule! Nu puteai
ş
i tu...
 ― 
Formidabil
ă
pr
ă
 jitur
ă
! se întîmpla s
ă
se bucure vreun întîrziat oarecare.
 ― 
Depinde... Tot proteine, glucide, gr
ă
simi
ş
i vitamine. Ba chiar predomin
ă
 vitaminele liposolubile...
 ― 
Degeaba! M
ă
imi
ţ
i foarte prost. Mai cite
ş
te o dat
ă
c
ă
r
ţ
ile.
Ş
i înc
ă
o dat
ă
.
 ― 
Le-am citit de dou
ă
sprezece ori pentru c
ă
sufeream de narcisism... Înainte depe
ş
ter
ă
. Brrrr!!
 ― 
Cine mi-a furat vorba? Asta o spun numai eu!
 ― 
Z
ă
u, Ticu
ş
orule? Hai mai bine s
ă
facem o gigantic
ă
!Erau atî
ţ
ia cire
ş
ari acolo,
ş
i foloseau cu atîta fidelitate fraze din primele c
ă
r
ţ
i,
ş
i sepriveau unii pe al
ţ
ii cu atîta complicitate: Tic pe Maria, Lucia pe Ursu, Victor pe Ionel,Dan pe to
ţ
i, speriat, a
ş
teptînd tr
ă
snete în cre
ş
tetul capului, încît s-ar fi pierdut înh
ă
rm
ă
laie
ş
i mul
ţ
ime, f 
ă
r
ă
s
ă
fie recunoscu
ţ
i,
ş
i mai ales f 
ă
r
ă
s
ă
fie lua
ţ
i în serios chiarveritabilii cire
ş
ari.
Ş
i, bineîn
ţ
eles, cire
ş
arii erau! Da, cire
ş
arii cei adev
ă
ra
ţ
i, cei caretrecuser
ă
prin Pe
ş
tera Neagr
ă
, cei care descoperiser
ă
Castelul celor dou
ă
cruci, cei caresalvaser
ă
tanagralele erau acolo! Dar nimeni nu-i recunoscuse, pentru c
ă
nu voiau s
ă
fierecunoscu
ţ
i. Iar dup
ă
farsa de diminea
ţă
, puteau s
ă
strige ei sus
ş
i tare cine sînt, c
ă
nu i-ar fi crezut nimeni. Al
ţ
i elevi, prin aplomb
ş
i imita
ţ
ie, p
ă
reau mai veritabili decît ei.A
ş
a se face c
ă
la antrenamentul de diminea
ţă
pornir
ă
spre pîrtiile de coborîre... vreodou
ă
sute de cire
ş
ari.
Ş
i asta dup
ă
ce unii se retr
ă
seser
ă
din fars
ă
pentru c
ă
aveau oînf 
ăţ
i
ş
are prea anticire
şă
reasc
ă
. Oare unde erau adev
ă
ra
ţ
ii
ş
apte?2 Tinerii urcau spre capul celor dou
ă
pîrtii de antrenament, în grupuri care seformaser
ă
înc
ă
înainte de sosirea la caban
ă
. Erau grupurile care urmau s
ă
reprezinteliceele
ş
i
ş
colile din diferite ora
ş
e la concursuri. Dar oricît de mare ar fi fost încîlceala
 
celor care urcau, oricît s-ar fi amestecat unii cu al
ţ
ii, dou
ă
grupuri se distingeau net
ş
i se
 
recuno
ş
teau de la prima arunc
ă
tur
ă
de ochi. Mai întîi din cauza treningurilor, în sutele
 
de siluete albastre, un albastru închis, aproape de negru, culoare obligatorie, ap
ă
reaucîteva pete ciudate care chemau privirile mai mult spre a le însenina. Erau pete galbene,un galben palid, înc
ă
rcat totu
ş
i de oglinzi
ş
i reflexe,
ş
i pete de azur, dar un azur
 
neobi
ş
nuit, acel albastru de baltica, sp
ă
l
ă
cit
ş
i str
ă
lucitor în acela
ş
i timp. Apoi, dup
ă
felul
 
cum purtau schiurile cînd nu le aveau în picioare. Galbenul palid ducea schiurile peum
ă
rul drept, dar nu cap la cap, ci cap la coad
ă
; albastrul de baltica ducea schiurile deasemenea cap la coad
ă
, dar nu pe um
ă
rul drept, ci pe um
ă
rul stîng. Apoi, dup
ă
felul cumîi priveau ceilal
ţ
i pe concuren
ţ
i îmbr
ă
ca
ţ
i în banalele
ş
i sîcîitoarele uniforme albastre: cu
 
mil
ă
, cu dispre
ţ
, sau, în cel mai fericit caz, cu indiferen
ţă
.
Ş
i, în sfîr
ş
it, dup
ă
felul cum se
 
în
ţ
elegeau cu schiurile atunci cînd le aveau în picioare: alunecau cu o siguran
ţă
, cu oîndemînare
ş
i cu o elegan
ţă
care scoteau exclama
ţ
ii de uimire de pe multe buze
ş
i obligau
 
multe priviri s
ă
se minuneze. Treningurile galbene reprezentau liceul din Su
ş
teni, care
 
cucerise campionatul
ş
colar cu doi ani în urm
ă
. Treningurile de azur reprezentau liceul
 
din Binaia, cî
ş
tig
ă
torul ultimului concurs
ş
colar, cel de anul trecut. Uniformele elegante
 
ş
i ispititoare, împreun
ă
cu bocancii austrieci
ş
i schiurile iugoslave, le fuseser
ă
înmînate o
 
dat
ă
cu medaliile de campioni
ş
colari.
 
Cele dou
ă
grupuri erau în conflict deschis, declarat, cunoscut
ş
i ireconciliabil. Un
 
conflict mut, dar cu nimic mai feroce, un conflict în care privirile culeg
ş
i revars
ă
atîta
 
putere ascu
ţ
it
ă
, încît sînt în stare s
ă
sfî
ş
ie
ş
i s
ă
striveasc
ă
.
Ş
i galbenul palid
ş
i albastrul
 
de baltica vedeau ro
ş
u. Cu cinci zile în urm
ă
, adic
ă
în diminea
ţ
a sosirii la caban
ă
, la
 
primele ciocniri participaser
ă
cu prioritate vocile: glume, nega
ţ
ii, insulte, injurii,amenin
ţă
ri. Dar pentru c
ă
vocile riscau s
ă
se scurg
ă
în bra
ţ
e, iar bra
ţ
ele s
ă
seprelungeasc
ă
în mi
ş
c
ă
ri, iar mi
ş
c
ă
rile s
ă
caute anumite
ţ
inte: urechi, obraji, p
ă
r, iar toate
 
aceste
ţ
inte s
ă
fie purtate de al
ţ
ii, conduc
ă
torii celor dou
ă
grupuri, într-un moment deinspira
ţ
ie salvatoare, hot
ă
rîser
ă
s
ă
amu
ţ
easc
ă
total în raporturile reciproce pîn
ă
în clipaîn care se va termina decernarea titlurilor. Costin, conduc
ă
torul celor cinci treningurigalbene,
ş
i Alexandru, conduc
ă
torul celor cinci treninguri azurii, consfin
ţ
iser
ă
imediat
 
în
ţ
elegerea nu întinzîndu-
ş
i mîinile, ci azvîrlindu-
ş
i priviri nimicitoare, parc
ă
s-ar fi
 
confundat cu pulberea z
ă
pezii, fiecare.Cele dou
ă
sprezece treninguri distinse
ş
i distincte,
ş
i galbenul
ş
i azuriul fiind purtate
 
de cîte trei fete
ş
i trei b
ă
ie
ţ
i, se urm
ă
riser
ă
cu atîta ardoare
ş
i înc
ă
p
ăţ
înare mut
ă
în
 
primele dou
ă
zile, încît nu mâi descoperiser
ă
nici un alt adversar capabil s
ă
le amenin
ţ
etitlul la care aspirau. Erau sigure c
ă
marea b
ă
t
ă
lie se va da între ele. Nici un alt grup,îmbr
ă
cat în albastru închis, nu li se p
ă
rea demn de cea mai mic
ă
aten
ţ
ie. În a treia ziîns
ă
, Alexandru z
ă
rise un concurent absolut necunoscut lansîndu-se cu o vitez
ă
 ame
ţ
itoare
ş
i trecînd printre obstacole f 
ă
r
ă
s
ă
le ating
ă
, parc
ă
i-ar fi purtat ni
ş
te
ş
opîrle
 
nev
ă
zute schiurile. Din nefericire, îl pierduse în masa de uniforme albastre din vale.Imediat, cele cinci treninguri azurii primiser
ă
misiunea s
ă
coboare
ş
i s
ă
afle cine este
 
concurentul insolent.
Ş
i porniser
ă
toate cinci, dup
ă
Alexandru, într-o superb
ă
tromb
ă
de
 
z
ă
pad
ă
.Sc
ă
pate de supravegherea de ghea
ţă
a rivalelor
ş
i de obliga
ţ
ia de a r
ă
spunde cu o
 
supraveghere de foc, treningurile galbene r
ă
suflaser
ă
u
ş
urate, cîteva minute, pîn
ă
ceconduc
ă
torul lor, Costin, z
ă
rise o siluet
ă
care dansa cu atîta gra
ţ
ie printre obstacole
ş
i sepr
ă
bu
ş
ea cu o asemenea vitez
ă
în vale încît se uitase imediat la Elena, pentru c
ă
stilul dedans al alunec
ă
rii albastre se asem
ă
na cu stilul Elenei
ş
i pentru c
ă
mai apucase s
ă
vad
ă
 dou
ă
codi
ţ
e împungînd umerii uniformei comune care erau
ş
i ele aidoma cu ale Elenei.Conduc
ă
torul fantomelor palide d
ă
duse imediat semnalul de alarm
ă
, indicînd cu degetulo siluet
ă
albastr
ă
care tocmai zbura peste o rîp
ă
 
ş
i pornise cu cortegiul fantomatic peurmele ei. Dup
ă
primul cot o pierduser
ă
îns
ă
din ochi, iar dup
ă
al doilea, cînd pîrtia decoborîre reap
ă
ruse în fa
ţ
a privirilor, nu mai z
ă
riser
ă
nici o s
ă
geat
ă
albastr
ă
, ci o uria
şă
 adun
ă
tur
ă
de gîndaci negri foind prin z
ă
pada lovit
ă
de soare de la cap
ă
tul pîrtiei. Tot restul celei de a treia zi
ş
i ziua a patra, în întregime, ambele grupuri de campionic
ă
utaser
ă
cu înver
ş
unare, f 
ă
r
ă
s
ă
-
ş
i dest
ă
inuie o iot
ă
din misterele lor. Azurii c
ă
utau unb
ă
iat îmbr
ă
cat în albastru, iute ca s
ă
geata. Galbenii c
ă
utau o fat
ă
cu cozi, la fel de iute.Unii c
ă
utau un b
ă
iat, al
ţ
ii o fat
ă
. Fiecare culoare c
ă
uta pe pîrtia pe care
ş
i-o alesese dinprima zi. Azurii pe pîrtia A, galbenii pe pîrtia B. Se instalaser
ă
în capul pîrtiei
ş
iurm
ă
reau cu schimbul, azurii fiecare schior care li se p
ă
rea mai îndemînatic, galbeniifiecare fat
ă
cu cozi
ş
i cu gra
ţ
ie în alunecare. C
ă
utare zadarnic
ă
în ambele tabere. C
ă
utareînver
ş
unat
ă
, nervoas
ă
, mai ales spre sfîr
ş
itul zilei a patra. Mai r
ă
mînea o zi pîn
ă
laconcurs, ziua a cincea,
ş
i înc
ă
nu izbutiser
ă
s
ă
-
ş
i descopere rivalii cei mai periculo
ş
i.Poate chiar în aceea
ş
i clip
ă
le trecuse prin minte celor doi conduc
ă
tori acela
ş
i gînd: dac
ă
 "
ă
ilal
ţ
i" s-au deghizat în concuren
ţ
i obi
ş
nui
ţ
i pentru a ne induce în eroare
ş
i a ne enerva,pentru a ne distruge moralul înaintea concursului? R
ă
spunsul era mult mai simplu,foarte simplu: misterio
ş
ii schiori îmbr
ă
ca
ţ
i în uniforme albastre schimbaser
ă
între eipîrtiile de antrenament. Fata trecuse pe pîrtia A, iar b
ă
iatul trecuse pe pîrtia B, nu dinproprie ini
ţ
iativ
ă
, ci pentru c
ă
a
ş
a îi sf 
ă
tuise un dr
ă
cu
ş
or cu p
ă
r blond, încîlcit,
ş
i cunasul cîrn din na
ş
tere, care nici în republica de z
ă
pad
ă
nu putea s
ă
se dezbare deobiceiul lui de iscoad
ă
.Marii rivali în costume distinse nu se gîndiser
ă
îns
ă
la aceast
ă
solu
ţ
ie simpl
ă
 
ş
i nici
 
nu puteau s
ă
se gîndeasc
ă
pentru c
ă
nu-
ş
i dest
ă
inuiser
ă
nimic unii altora. Azurii c
ă
utau
 
pe pîrtia A un fenomen albastru, masculin, iar galbenii c
ă
utau pe pîrtia B un miracolalbastru, feminin. Campionii abia ajunseser
ă
la o întrebare oarecare, transformat
ă
bruscîn presupunere: probabil c
ă
erau tra
ş
i pe sfoar
ă
de "
ă
ilal
ţ
i", pentru a li se învr
ă
 jbi nervii
 
înaintea concursului.În noaptea celei de a patra zile, fiecare grup luase o hot
ă
rîre de ultim
ă
or
ă
: a doua zidiminea
ţ
a, înaintea primului antrenament, unul din membrii grupului î
ş
i va c
ă
uta un
 
post foarte discret de observa
ţ
ie în zona inamic
ă
, pentru a vedea ce se petrece acolo, darmai ales pentru a-
ş
i da seama dac
ă
sînt sau nu tra
ş
i pe sfoar
ă
.
Ş
i azurii
ş
i galbenii
 
luaser
ă
exact aceea
ş
i hot
ă
rîre, f 
ă
r
ă
s
ă
 
ş
tie nimic unii de al
ţ
ii.
Ş
i pentru a nu fi re-
 
cunoscu
ţ
i în rolul lor de spioni
iscusi 
ţ 
i,
detectivul voluntar al fiec
ă
rui grup primiseindica
ţ
ia, sau poate descoperise singur, c
ă
ar fi bine s
ă
se îmbrace în trening albastruobi
ş
nuit.
Ş
i pentru a nu bate întru nimic la ochi, azurii se în
ţ
eleseser
ă
s
ă
trimit
ă
în
 
iscoad
ă
o fat
ă
, pe campioana lor, Atena, iar galbenii un b
ă
iat, pe vicecampionul lor, Tiberiu.Noaptea trecuse în emo
ţ
ii cumplite, cu somn
ş
i vise rele. Iat
ă
cum începuse cea de a
 
cincea
ş
i ultima zi de antrenament.
 
3O groaz
ă
de tineri transforma
ţ
i în cire
ş
ari urcau pe coasta muntelui spre capul celor
 
dou
ă
pîrtii paralele. De departe, p
ă
reau
ş
iruri de furnici albastre-negre c
ăţă
rîndu-se pe
 
trunchiul unui mesteac
ă
n. Cele cîteva pete galbene
ş
i azurii nu mai erau ca în alte zile în
 
frunte, r
ă
m
ă
seser
ă
în grosul
ş
irurilor, ba începeau s
ă
se împotmoleasc
ă
pe la coad
ă
.
 
Dac
ă
s-ar fi g
ă
sit cineva s
ă
le numere de undeva, de sus, ar fi descoperit cu uimire numaicîte cinci gîng
ă
nii de fiecare culoare: cinci azurii
ş
i cinci galbene.
Ş
i nu le-ar mai fi v
ă
zut
 
strînse laolalt
ă
, ca alt
ă
dat
ă
, ci disparate printre siluetele albastre, dar alc
ă
tuind cu art
ă
 ni
ş
te puncte deosebite, clare, senine, la egal
ă
dep
ă
rtare unele de altele, pe o linie
 
întunecat
ă
, mobil
ă
. De aceea nu puteau fi num
ă
rate precis decît de undeva de sus.
Ş
i
 
undeva sus, la cap
ă
tul celor dou
ă
pîrtii, chiar la mijloc, între cei doi uria
ş
i oameni de
 
z
ă
pad
ă
, unul cu tichie ro
ş
ie
ş
i altul cu tichie verde, care distingeau într-un fel teritoriile A
 
ş
i B de pe platoul de lansare, se afla cineva, o mogîldea
ţă
albastr
ă
care
ş
tia s
ă
numere,
 
care voia s
ă
numere
ş
i care chiar putea s
ă
interpreteze rezultatul num
ă
r
ă
torilor. "Cînd
ş
i
 
cum ajunsese acolo mogîldea
ţă
albastr
ă
?" era o întrebare la care n-ar fi putut r
ă
spundedecît ea
ş
i care nu preocupa în clipa aceea decît doi concuren
ţ
i, cei care-o z
ă
riser
ă
,
 
frunta
ş
ii
ş
irurilor angajate pe cele dou
ă
pîrtii. Pentru c
ă
erau doi
alba 
ş 
tri 
care l
ă
saser
ă
în
 
urm
ă
 
ş
irurile, strecurîndu-se într-un urcu
ş
discret
ş
i înd
ă
r
ă
tnic cu o
ţ
int
ă
foarte precis
ă
:
 
omul de z
ă
pad
ă
. Omul, la singular, pentru c
ă
fiecare siluet
ă
era atras
ă
de un singur om,dar nu de acela
ş
i. Atena se furi
ş
a pe pîrtia B, spre omul cu tichie verde, Tiberiu pe pîrtia
 
A, spre omul cu tichie ro
ş
ie. Amîndoi
ş
tiau c
ă
pe b
ă
ncile înalte din fa
ţ
a oamenilor de
 
z
ă
pad
ă
se
ţ
inea în fiecare diminea
ţă
sfatul azurilor, lîng
ă
omul cu tichie ro
ş
ie,
ş
i sfatul
 
galbenilor, lîng
ă
omul cu tichie verde.Platoul care era str
ă
 juit la extremit
ăţ
ile lui de cei doi gigan
ţ
i albi cu tichii colorate,fiecare în capul unei pîrtii, avea forma unui p
ă
trat cu latura de vreo dou
ă
sute de metri
ş
i
 
era t
ă
iat drept la mijloc de o pr
ă
pastie adînc
ă
 
ş
i abrupt
ă
, cu ambele maluri acoperite de
 
brazi. Pr
ă
pastia continua pîn
ă
în vale, desp
ă
r
ţ
ind în dou
ă
 
ş
i coasta cu pîrtiile de coborîre,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->