Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
21Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Copiii Inzestrati Si Talentati - Manual Pentru Parinti

Copiii Inzestrati Si Talentati - Manual Pentru Parinti

Ratings:

4.56

(1)
|Views: 3,139|Likes:
Published by eliza_eli

More info:

Published by: eliza_eli on Feb 04, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2014

 
CAPITOLUL ICINE SUNT CEI ÎNZESTRAŢI ŞI TALENTAŢI ?CARE SUNT INDICATORII ABILITĂŢILOR EXTRAORDINARE ?Există oare vreun părinte care nu îşi fi considerat copilul ca fiind înzestratşi/sau talentat, având bineînţeles şi dovezi „obiective” în acest sens ? Dacă este un părintecare îşi iubeşte copilul, probabil că nu. Este o încântare să urmărim cum se dezvoltăcapacităţile oricărui copil. Toţi copiii oferă satisfacţii adulţilor pe măsură ce produccuvinte şi concepte noi, sau pe măsură ce demonstrează noi abilităţi prin realizări denatură fizică, mentală sau estetică.Unii adulţi, inclusiv unii educatori, au contestat faptul că toţi copiii sunt înzestraţi.Într-un anumit sens acest lucru este adevărat. Dar tot ceea ce ştim este că indivizii suntdiferiţi, şi diferenţa se regăseşte în realizări. Unii copii înzestraţi ating nivele de realizarecare nu vor putea fi niciodată atinse de alţii de vârsta lor. Alţii demonstrează doar  potenţial deosebit pentru grupa lor de vârstă. Atât potenţialul înzestrării cât şi dovezilesale efective reprezintă promisiunea unor realizări viitoare deosebite.Realizările indivizilor înzestraţi sunt adesea descrise în biografiile acestora.Amănunte interesante se desprind şi din povestirile despre performanţele realizate deaceste persoane în perioada copilăriei. Marea lor parte au trăit într-o epocă în care nuexistau marile şcoli de astăzi. Educaţia acestora, deseori primiîntr-un sătuc sau într-oşcoală particulară, i-a îndrumat şi i-a adaptat ca indivizi. Pentru ca sistemul educaţionalmodern sa poată oferi condiţiile de care aceştia au beneficiat pe perioada copilăriei, ar finecesare modificări şi adaptări majore.Experienţa educaţională a trei sute de oameni de geniu a fost descrisă de cătreCatherine Cox care a remarcat numeroase dovezi ale realizărilor neobişnuite. Deexemplu, Mozart a transcris aproape perfect
 Allegri Miserere
” din Capela Sixtină dupădoar o singură audiţie. Velasquez a fost un copil ale cărui realizări din perioada şcolii aufost cu siguraă superioare. Joshua Reynolds citea cu avidă plăcere lucrarea
 Perspectiva Iezuită 
” la vârsta de numai 8 ani. Voltaire îşi petrecea timpul la şcoală plimbându-se şi discutând cu profesorii săi în timp ce ceilalţi copii se jucau, iar Coleridge povesteşte despre memoria şi capacitatea sa de înţelegere neobişnuit de dezvoltate, precum şi de abilităţile sale de a citi şi a silabisi la o vârstă deosebit de fragedă.Cei care şi-au adus contribuţia ca adulţi în diverse domenii şi-au dovedit încă detimpuriu talentele, după cum a precizat Sidney Presley. Aceşti copii aduceau dejacontribuţii serioase la vârste la care, raportat la perioada prezentă, ar fi urmat cursurileşcolii primare, sau chiar grădiniţă sau creşă. De exemplu, Hayden a interpretat şi acompus la vârsta de şase ani. Mozart, care compunea la patru ani, realiza deja turnee laşase ani. Chopin a cântat în public la opt ani, Mendelssohn la nouă iar Schubert pe cândavea doisprezece ani. Verdi, Debussy, Dvorak şi Wagner au compus, interpretat şi dirijat propriile lucrări la vârste cuprinse între şase şi şaptesprezece ani. Aceste exemple dindomeniul muzicii pot fi duplicate de exemple din oricare alt domeniu.Bineînţeles că nu toate persoanele dotate reuşesc sa atingă nivele de distincţie precum au făcut-o cei menţionaţi anterior. Dar printre indivizii înzestraţi se găsesc mii1
 
care sunt capabili de contribuţii remarcabile. Dezvoltarea completă a abilităţilor acestoradepinde într-o mare măsură de oportunităţile educaţionale de care beneficiază.Experienţele personajelor citate de Cox şi Presley poartă implicaţii profunde pentru şcolile din zilele noastre. Pentru fiecare dintre ei, condiţiile asemănătoare deînvăţare au fost decisive. „
 Abilităţile le-au fost remarcate de la o vârstă foarte fragedă,talentele le-au fost cultivate cu grijă şi li s-au adus toate încurajările pentru a-şi dezvoltaabilităţile speciale pe care le deţineau
.” Nu există nici un exemplu de părinţi care să îşi fidescurajat copiii înzestraţi să îşi urmeze propriile interese pentru că le-ar fi fost frică caacestea le vor limita dezvoltarea socială. Copiilor li s-a permis să se concentreze intensivfără recomandarea adulţilor în privinţa conţinutului studiilor sau a orarului, iar aceasta aavut ca rezultat un angajament de durată în domeniul lor de interes. Ar fi interesant săspeculăm despre adaptarea probabilă a unui tânăr Bizet sau Mozart, sau a unor tineriGauss şi Galileo, în cadrul unei şcoli moderne, cu setul său de materii de studiu, cu orarulîncărcat şi clasele sale mari. Ne-am putea întreba dacă Gauss şi-ar mai fi adus creativelesale contribuţii în domeniul matematicii, sau Galileo în cel al ştiinţei, sau dacă Bizet sauMozart ar mai fi produs contribuţiilor lor muzicale, în toate cazurile acestea realizându-seînaintea vârstei absolvirii liceului.Istoria omenirii abundă în povestiri despre contribuţii aduse de oamenii înzestraţi.Fără existenţa unor indivizi ca Michelangelo, Thomas Jefferson, Pasteur, Madame Curie,Gandhi si nenumăraţi alţii, însăşi structura societăţii şi existenţa umană ar fi astăzi radicaldiferită.Toate personalităţile menţionate s-au remarcat prin realizări a căror valoare arămas recunoscută vreme îndelungată. Talente ca ale lor ar trebui să se regăsească înnumăr chiar mai mare în cadrul vastităţii societăţii moderne. Şi într-adevăr pot fi regăsite.Întrebarea care se pune nu este dacă talentele pot fi încurajate şi cultivate, ci dacă publicul doreşte cu adevărat să vadă că ele există. Fiecare adult, părinte sau profesor carecontribuie la educaţia copiilor ar trebui să se nu se mulţumească cu nimic mai puţin decâtoferirea tuturor oportunităţilor copiilor cu potenţial ieşit din comun.
 Putem să identificăm copiii înzestraţi şi talentaţi ?
 
Răspunsul este „Da”, atât timp cât există dorinţa de a o face. Înzestrarea nu este ocalitate miraculoasă care nu poate fi identificată. Problema care se pune nu cea aimposibilităţii identificării copiilor înzestraţi, ci mai degrabă una de priorităţi. Cea maimare partea timpului psihologilor din şcoli (atunci când aceştia există) este dedicatcopiilor cu handicap sau cu probleme de comportament. Foarte puţin timp este alocatcopiilor înzestraţi. Majoritatea sistemelor educaţionale se bazează în totalitate pe teste degrup datorită costurilor, şi din moment ce testele de grup nu reuşesc să evidenţieze copiiidotaţi şi în mod particular pe cei cu capacităţi deosebite, cel puţin jumătate dintre aceştia
*
Părinţilor şi educatorilor interesaţi să citească mai multe despre identificare le-ar putea fi utilă următoarealucrare : Martison, R.A., „The Identification of the Gifted and Talented”, Ventura, California, VenturaCounty Superintendent of Schools, 1974. Manualul respectiv cuprinde secţiuni despre problemele acestor copii, testele de inteligenţă şi de creativitate, identificarea copiilor dezavantajaţi din punct de vedereeconomic şi multe alte subiecte. Biografia unui copil înzestrat scrisă de mama acestuia aduce informaţiidespre trăsăturile comune copiilor dotaţi.
2
 
rămân necunoscuţi. Testele de grup sunt chiar mai inutile în identificarea copiilor cutalente deosebite în perioada ciclului primar deoarece mulţi dintre copii nu au mai avutexperienţa altor teste. La acest nivel în mod special, clasicul test de grup nu testeazăcorespunzător copii înzestraţi. În multe şcoli, testele nu sunt nici măcar utilizate până înclasa a treia. Profesorii ar putea nominaliza anumiţi copii pentru testare individuală, dar în mod frecvent cererile de acest tip sunt refuzate. Iar dacă părinţii cer testări individuale pentru copiii lor, ar putea fi consideraţi ca fiind prea insistenţi. Totuşi părinţii auresponsabilitatea de a avertiza şcoala asupra acestui aspect. Aşa cum a arătat Jacobs, în primele etape ale sistemului de şcolarizare părinţii sunt mai în măsură să identifice copiiitalentaţi decât profesorii acestora.Multe studii au arătat că testele de grup sau profesorii care utilizează liste alecaracteristicilor copiilor înzestraţi identifică cu succes doar jumătate dintre aceia care potfi identificaţi atunci când se utilizează teste individuale, acelaşi lucru fiind valabil şi încazul copiilor cu punctaje deosebit de mari la testele de creativitate.Cea mai adecvată sua poteialului este testul individual sau studiulindividual. Dar testele individuale sunt costisitoare. Atunci când părinţii solicită acesteteste, este util pentru şcoală dacă aceştia specifică dovezi concrete ale înzestrării, aşa cumar fi observaţii despre însuşirea cititului în perioada preşcolară, utilizarea unor cuvinte şiîntrebări neobişnuite, talent muzical, abilităţi matematice avansate, însoţite de specimenede producţii artistice avansate sau de interese neobişnuit de avansate. Copilul care a fostinteresat de speciile de fluturi la vârsta de trei ani şi cel de cinci ani care este fascinat dedinozauri şi a citit despre ei sunt astfel de exemple. Există posibilitatea ca personaluldidactic să fie receptiv atunci când sunt furnizate detalii şi să furnizeze copilului posibilitatea studiului individual adecvat necesităţilor sale.Mare parte din scepticismul referitor la identificarea copiilor înzestraţi şi talentaţia fost generat de articole cunoscute despre diferenţele dintre testele de inteligenţă şi celede creativitate. Această controversă a scăzut în intensitate odată cu realizarea faptului căadevărata creativitate necesită abilităţi deosebite şi că cele două nu sunt în mod necesar separate. Deşi ce testele de creativitate pentru copii sunt încă în stadiu de cercetare totuşicreativitatea poate fi identificată în realizările copiilor. Aceia care creează poeziifrumoase, scriu piese de teatru deosebit de mature, pictează desene deosebite din punct devedere estetic si imaginativ, aduc raţionamente filosofice avansate, inventează,construiesc computere sau se gândesc la metode excelente de a rezolva probleme vechiale comunităţii sunt doar câteva exemple de nivele înalte de creativitate.Copiii înzestraţi provin din cadrul tuturor raselor, religiilor şi circumstanţelor economice. Talentele nu sunt limitate de suburbii, în ciuda faptului că unii considera căaşa ar fi. Dar trebuie doar să considerăm câteva dintre personalităţile eminente pentru ane convinge că nu este adevărat. Mai multe detalii despre acest aspect se regăsesc înCapitolul III.Înzestrarea este un termen care defineşte o dezvoltare neobişnuit de avansată îndiferite faţete ale dezvoltării umane. Studiile majore de cercetare ne-au furnizat suficientedetalii despre trăsăturile indivizilor înzestraţi pentru a putea descriem populaţiaînzestrată în termeni academici, psihologici, fizici şi sociali. Deoarece descrierea se referăla întreaga populaţie, fiecare individ înzestrat va fi diferit sub anumite aspecte. Cu toateacestea, descrierea pune la dispoziţie mijloace de realizare a unei comparaţii între3

Activity (21)

You've already reviewed this. Edit your review.
Adeline Ade liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Cătălina Maria liked this
klara_i liked this
Jacky Russel liked this
Paul Guralivu liked this
Xyzrthr Ctrhthr liked this
Anna Tanase liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->