• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
 
 
ADRIAN BEJAN
DDDAAACCCIIIAAAFFFEEELLLIIIXXX 
Istoria Daciei romaneTimi
ş
oara1998
 
Istoria Daciei romane
St 
ă 
 pânirea roman
ă 
în Dacia prezint 
ă 
un dubluaspect. Ea s-a instaurat pe p
ă 
mântul Daciei prin violen
 ţă 
 , pe calea armelor 
 ş
i s-a men
 ţ 
inut tot timpul sprijinindu-se pe o armat 
ă 
 numeroas
ă 
 
 ş
i pe un puternic sistem de ap
ă 
rare.Cu toate acestea, ea nu a avut un caracter distructiv. Dimpotriv
ă 
 , epoca st 
ă 
 pânirii romaneîn Dacia a însemnat un progres din punct devedere al evolu
 ţ 
iei generale a societ 
ăţ 
ii fa
 ţă 
deepoca precedent 
ă 
 , schimbând întreagaînf 
ăţ 
i
 ş
are a Daciei
 ş
i ridicând-o la o treapt 
ă 
  superioar 
ă 
.
~4~
 
Istoria Daciei romane
CUCERIREA DACIEI DE C
Ă
TRE ROMANI
Civiliza
ţ
ia dacic
ă
 
Perioada sec. I î.Hr. – 106 d.Hr., finalizat
ă
cu cucerirea Daciei de c
ă
treromani este perioada celei mai înalte manifest
ă
ri, pe un întreit t
ă
râm, acapacit
ăţ
ii creatoare a poporului geto-dac. Pe plan economico-material este perioada form
ă
rii unei civiliza
ţ
ii de tip
oppidan
; pe plan spiritual ea estemarcat
ă
de însu
ş
irea scrisului
ş
i de existen
ţ
a a numeroase cuno
ş
tin
ţ
e
ş
tiin
ţ
ifice; pe plan politic, este vremea organiz
ă
rii celei mai înalte la care aajuns societatea dacic
ă
, statul lui Burebista
ş
i Decebal.Se cuvine subliniat
ă
unitatea profund
ă
a civiliza
ţ
iei dacice. Complexul dinMun
ţ
ii Or 
ăş
tiei este un fenomen singular, dar cercet
ă
rile au dovedit c
ă
 elementele care-l compun se reg
ă
sesc, pe scar 
ă
mai redus
ă
, în alte zone.Descoperirile reflect
ă
existen
ţ
a unui sistem de ap
ă
rare vast
ş
i complex, care justific
ă
, pentru intervalul cronologic post Burebista, continuarea existen
ţ
eistatului dac transilv
ă
nean, care avea s
ă
uneasc
ă
din nou, pe vremea luiDecebal, majoritatea triburilor geto-dacice din celelalte regiuni ale
ţă
rii.Unitatea politic
ă
realizat
ă
pe tot spa
ţ
iul dacic în anumite momente estedovedit
ă
de sistemul de cet
ăţ
i
ş
i fortifica
ţ
ii, unitar pe întreg cuprinsulDaciei.Unitatea profund
ă
de cultur 
ă
material
ă
a civiliza
ţ
iei dacice este dovedit
ă
 
ş
ide construc
ţ
iile civile sau sacre, precum
ş
i de inventarele a
ş
ez
ă
rilor dacice.Aceast
ă
unitate nu a însemnat îns
ă
uniformizare sau identitate absolut
ă
.Cultura
ş
i civiliza
ţ
ia dacic
ă
au fost profund originale. Aceast
ă
originalitatenu exclude ci dimpotriv
ă
, implic
ă
acceptarea unor influen
ţ
e din afar 
ă
. Dar dacii nu s-au mul
ţ
umit doar cu preluarea unor elemente de cultur 
ă
material
ă
 
ş
i spiritual
ă
de la alte popoare; ei le-au adoptat, le-au transformat
ş
i le-auîmbog
ăţ
it, topindu-le în crea
ţ
iile lor tradi
ţ
ionale
ş
i formând o civiliza
ţ
ie profund original
ă
.Desf 
ăş
urarea civiliza
ţ
iei geto-dacice în sec. I î.Hr. – I d.Hr. pe cele patrunivele: economic, social, politic
ş
i cultural-spiritual permite cristalizarea acel pu
ţ
in dou
ă
concluzii privitor la existen
ţ
a daco-ge
ţ
ilor în perioada statuluidac:1.
Civiliza
 ţ 
ia oppidan
ă 
dacic
ă 
constituie faza clasic
ă 
(înraport cu cele anterioare) a culturii materiale
ş
i spiritualea poporului geto-dac, reprezentând ceea ce epoca luiPericles fusese pentru Atena antic
ă
sau principatul luiAugustus pentru Roma.
~5~
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...