Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
39Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Securitate Sanătate în Muncă

Curs Securitate Sanătate în Muncă

Ratings:

4.92

(12)
|Views: 9,508|Likes:
Published by tonyfirst
Curs Securitate şi Sanatate în Muncă
Curs Securitate şi Sanatate în Muncă

More info:

Published by: tonyfirst on Feb 04, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

11/18/2012

pdf

text

original

 
LEGISLAIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND SECURITATEA ŞI SNTATEA ÎN MUNC
Ţ Ă Ă Ă
1. DOCUMENTE LEGISLATIVE DIN UNIUNEA EUROPEAN
Ă
Uniunea European (UE) îşi genereaz legislaia care se aplic direct
ă ă ţ ă
 cetenilor europeni şi creeaz drepturi specifice în profitul acestora.
ăţ ă
 Legislaia primar a UE are aplicabilitate general, este în întregime
ţ ă ă
 obligatorie şi se aplic în mod direct tuturor statelor membre. Din
ă
 legislaia primar fac parte:
ţ ă
- TRATATUL COMUNITII EUROPENE A CRBUNELUI ŞI OELULUI (ECSC/CECA), 1951;
ĂŢ Ă Ţ
- TRATATUL DE LA ROMA, 1957, de constituire a Comunitii Economice Europene
ăţ
 (CEE), cu modificrile aduse prin Actul Unic European , care stabileşte
ă
 regulile de baz pentru Piaa intern unic;
ă ţ ă ă
- TRATATUL COMUNITII EUROPENE DE ENERGIE ATOMIC (EUROATOM), 1957;
ĂŢ Ă
- TRATATUL DE LA MAASTRICHT (Uniunea European) 1992 şi alte 18 acte.
ă
Legislaia secundar
ţ ă
Întrucât la punerea în practic a aciunilor comunitare, statele membre
ă ţ
 trebuie s-şi pstreze libertatea de decizie , legea comunitar ia forma unei
ă ă ă
 directive. Acesta este un document obligatoriu în ceea ce privesc rezultatelecare trebuie atinse, lsându-se la latitudinea statelor membre alegerea formei
ă
 şi a metodelor de transpunere şi implementarea în legislaia naional. În
ţ ţ ă
 afara directivelor, din legislaia secundar mai fac parte deciziile,
ţ ă
 recomandrile şi opiniile.
ă
2. TRATATUL DE LA ROMA ŞI ART. 118 ALa 25 martie 1957, prin Tratatul de la Roma se fondeaz Comunitatea
ă
 Economic European (CEE) şi se decide crearea unei „piee comune” , care
ă ă ţ
 garanteaz libera circulaie a muncitorilor, mrfurilor şi capitalurilor.
ă ţ ă
 Dou articole ale acestui tratat se refer la îmbuntirea condiiilor de
ă ă ă ăţ ţ
 via şi de munc şi la protecia contra accidentelor şi îmbolnvirilor
ţă ă ţ ă
 profesionale.La 30 de ani dup Tratatul de la Roma, în 1987, începe a doua etap de
ă ă
 edificare european, ca urmare a deciziei celor 12 de a crea în 1993 o mare
ă
 pia fr frontiere. Paralel se impune necesitatea de a da consisten Europei
ţă ă ă ţă
 sociale, în acelaşi timp cu Europa economic.
ă
În 1986 prin adoptarea de ctre cei 12 a ACTULUI UNIC EUROPEAN, articolele
ă
 100 A şi 118 A adugate Tratatului de la Roma constituie fundamentul juridic
ă
 care permite Comunitii integrarea condiiilor de munc în proiectul su de
ăţ ţ ă ă
 realizare a marii piee europene. Intrarea în vigoare în 1987 a Actului Unic
ţ
 European a dat un nou avânt msurilor luate de comunitate în domeniul
ă
 securitii şi sntii în munc. Pentru prima oar securitatea şi
ăţ ă ă ăţ ă ă
 sntatea în munc sunt incluse direct în Tratatul CEE. Articolul 100 A din
ă ă ă
 Tratatul de la Roma (art. 93-95 din Tratatul de la Amsterdam) prevede c
ă
 produsele care circul liber în Comunitate trebuie s respecte un nivel de
ă ă
 securitate şi sntate ridicat”; art. 118 A din Tratatul de la Roma (art. 137
ă ă
 din Tratatul de la Amsterdam) stipuleaz c „Statele membre se angajeaz s
ă ă ă ă
 promoveze în special îmbuntirea mediului de munc, pentru a proteja
ă ăţ ă
 securitatea şi sntatea lucrtorilor şi s aib ca obiectiv armonizarea
ă ă ă ă ă
 progresiv a condiiilor existente în acest domeniu”. Pentru a evita orice
ă ţ
 diminuare a nivelului de securitate din rile puternic dezvoltate, art. 118
ţă
 A acord libertate rilor care doresc s impun reguli mai severe decât
ă ţă ă ă
 legiferate de dreptul comunitar. Acest sistem legislativ este denumit „sistemde prescripii minimale”. Altfel spus, art. 100 A permite realizarea armonizrii
ţ ă
 
 
tehnice prin apropierea legislaiilor; art. 118 A deschide posibilitatea
ţ
 adoptrii unei „temelii sociale” comunitare în domeniul securitii
ă ăţ
 muncitorilor.3. AL III- lea PROGRAM DE ACIUNE ÎN DOMENIUL SECURITII ŞI SNTII LA
Ţ ĂŢ Ă Ă ĂŢ
 LOCUL DE MUNC
Ă
Succesiv adoptrii Actului Unic, în 1988 s-a adoptat cel de al III-lea program
ă
 de aciune în domeniul securitii şi sntii în munc, pe care Consiliul
ţ ăţ ă ă ăţ ă
 l-a recunoscut ca un cadru util pentru începerea aplicrii art. 118A la nivel
ă
 comunitar, marcând a II-a etap legislativ în domeniul securitii şi
ă ă ăţ
 sntii în munc. Acest program pune accent pe dimensiunea social a
ă ă ăţ ă ă
 realizrii pieei interne şi, datorit acestui fapt, se bazeaz pe
ă ţ ă ă
 aplicarea cartei sociale.Al III-lea program de aciune se bazeaz pe trei idei fundamentale:
ţ ă
- îmbuntirea continu a proteciei securitii şi sntii lucrtorilor în
ă ăţ ă ţ ăţ ă ă ăţ ă
 domenii multiple;- obligaia de a asigura o protecie adecvat a lucrtorilor împotriva
ţ ţ ă ă
 riscurilor de accidente şi îmbolnviri profesionale;
ă
- contribuia, prin realizarea pieei unice, la o mai bun protecie a
ţ ţ ă ţ
 securitii şi sntii în munc.
ăţ ă ă ăţ ă
În aceast tripl perspectiv s-a adoptat urmtoarea strategie legislativ
ă ă ă ă ă
 în domeniul securitii şi sntii în munc:
ăţ ă ă ăţ ă
a) a acoperi maximum de riscuri cu minimum de directive în scopul evitrii
ă
 fragmentrii legislaiei
ă ţ
b) a acoperi cerinele specifice anumitor activiti sau anumitor sectoare
ţ ăţ
 cu riscuri ridicate precum şi a anumitor categorii de muncitori vulnerabiliîn mod deosebitc) a asigura coerena între dispoziiile comunitare adoptate în vederea
ţ ţ
 realizrii pieei interne (art. 100A) care definesc cerinele eseniale de
ă ţ ţ ţ
 securitate şi sntate ce trebuie respectate în stadiul de concepie, fabricare
ă ă ţ
 şi punere pe pia a produselor, şi dispoziiile directivelor adoptate pe
ţă ţ
 baza art. 118 A, care se refer la utilizarea produselor la locul de munc
ă ă
Comisia, de asemenea, a iniiat o serie de aciuni complementare în atenia
ţ ţ ţ
 statelor membre, a întreprinderilor , a patronilor şi muncitorilor, în primulrând promovându-se iniiativele de informare şi îndrumare a prilor
ţ ă ţ
 interesate. În sfârşit, trebuie remarcat c metodele urmate de Comisie se
ă
 caracterizeaz, de asemenea, prin recurgerea la o larg consultare, atât a
ă ă
 reprezentanilor guvernelor statelor membre, cât şi a partenerilor sociale.
ţ
4. STRATEGIA UE ÎN DOMENIUL SSM PENTRU PERIOADA2002 – 2006Pentru perioada 2002-2006 a fost adoptat o nou strategie european în domeniul
ă ă ă
 SSM, care prezint 3 caracteristici noi:
ă
* a)o abordare global a strii de bine la locul de munc, prin luarea
ă ă ă
 în considerare a schimbrilor aprute în lumea muncii şi apariia unor noi
ă ă ţ
 riscuri, fiind destinat creşterii calitii muncii;
ă ăţ
* b) consolidarea unei culturi de prevenire a riscului , prin
 
combinarea unei varieti de instrumente politice-legislaie, dialog social,
ăţ ţ
 msuri şi bune practici, responsabilitatea social şi stimulente economice -
ă ă
 bazate pe construirea de parteneriate între factorii implicai în activitatea de
ţ
 SSM;* c) existena unei politici sociale adecvate care reprezint un
ţ ă
 factor în ecuaia de competitivitate ştiind c “non-politica” genereaz riscuri
ţ ă ă
Obiective:- obiective complementare ale strategiei în domeniul SSM:a) * reducerea continu a accidentelor şi bolilor profesionale;
ă
* prevenirea riscurilor sociale;* luarea în considerare a schimbrilor demografice în privina
ă ţ
 riscurilor, accidentelor şi bolilor profesionale;* luarea în considerare a schimbrilor în tipurile de angajare şi
ă
 formele contractuale, în organizarea muncii şi timpul de munc;
ă
* luarea în considerare a mrimii întreprinderii;
ă
* analiza riscurilor noib)* educaie, sensibilizare, anticipare: accentuarea conştientizrii
ţ ă
 riscurilor;* aplicarea mai eficient a legislaiei existente;
ă ţ
- obiective complementare ale strategiei în domeniul SSM:c)*adaptarea cadrului juridic şi instituional;
ţ
* încurajarea abordrilor inovatoare;
ă
* promovarea integrrii SSM în alte politici comunitare;
ă
* pregtirea pentru extindere: programe de asisten tehnic, acorduri de
ă ţă ă
 schimb de experien, intensificarea dialogului social la toate nivelele,
ţă
 promovarea analizei statistice referitoare la accidentele de munc şi bolile
ă
 profesionale.* dezvoltarea cooperrii internaionale.
ă ţ
5. DIRECTIVELE EUROPENE ÎN DOMENIUL SECURITII ŞI SNTII ÎN MUNC
ĂŢ Ă Ă ĂŢ Ă
Aşa cum rezult din cele de mai sus, în domeniul securitii şi sntii
ă ăţ ă ă ăţ
 în munc se disting clar dou faze legislative. Prima serie de acte legale
ă ă
 obligatorii se bazeaz pe art. 100A al Tratatului de la Roma şi a demarat
ă
 cu Directiva Consiliului 77/576/CEE cu privire la semnele de securitate lalocurile de munc (reluat de directive 92/58/CEE), urmat de Directiva
ă ă ă
 78/610/CEE privind alinierea dispoziiilor legislative, reglementative şi
ţ
 administrative a statelor membre referitoare la protecia sanitar a
ţ ă
 muncitorilor expuşi la monomerul clorurii de vinil. În 1980 este elaborat
ă
 prima directiv cadru 80/1107/CEE cu privire la protecia lucrtorilor
ă ţ ă
 împotriva riscurilor datorate expunerii în timpul lucrului la ageni
ţ
 chimici, fizici şi biologici. Directiva cadru 80/11407/CEE defineşteresponsabilitile şi drepturile tuturor prilor la care se face referire la
ăţ ă ţ
 nivelul întreprinderilor, precum şi obligaiile statelor membre.
ţ
Aceasta este completat de urmtoarele directive specifice, derivate din art.
ă ă
 8 al directivei:- Directiva 81/605/CEE referitoare la protecia lucrtorilor împotriva
ţ ă
 riscurilor legate de expunerea la plumb metalic şi compuşii si ionici (prima
ă
 directiv specific conform art. 8);
ă ă
- Directiva 83/477/CEE referitoare la protecia lucrtorilor împotriva
ţ ă
 riscurilor legate de expunerea la azbest (a doua directiv specific conform
ă ă
 art. 8);- Directiva 86/188/CEE modificat în anul 2003, referitoare la protecia
ă ţ
 lucrtorilor contra riscurilor datorate expunerii la zgomot.
ă
Succesiv adoptrii Actului Unic în 1988 s-a elaborat cel de al III-lea program
ă
 

Activity (39)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
tiberiu22 liked this
tiberiu22 liked this
victorb liked this
victorb liked this
laszi liked this
Tanase Marian liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->