6. EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE Potrivit SR EN 1050 evaluarea riscurilor profesionale reprezinta o procedura care urmeaza o serie de pas!

logici care permit examinarea Tntr-un mod sistematic a pericolelor, a situafiilor periculoase i a evenimentelor periculoase (factori de rise) asociate proceselor de munca. [38] Evaluarea riscurilor profesionale sta la baza stabilirii strategiei manageriale Tn domeniul sanatafii si securitatii Tn munca si este urmata de reducerea riscului prin introducerea de masuri de securitate. Repetarea acestei proceduri conduce la un proces interactiv de eliminare a factorilor de rise pana la limita cunostintelor tehnice si stiintifice ale unui moment dat. Astfel evaluarea riscurilor profesionale devine un instrument extrem de util Tn aplicarea Managementului Securitafii Maxime. Evaluarea riscurilor este o actiune ce trebuie reluata: - ori de cate ori intervine o modificare susceptibila sa afecteze modul de perceptie a riscurilor; - cand se introduc echipamente tehnice, materiale sau tehnologii noi; - cand se schimba modul de organizare a muncii; - cand se schimba conditiile de munca. Schematic modul de aplicare a conceptui de evaluarea ciclica a riscurilor profesionale este redate Tn figura 6.1.

Evaluarea riscurilor profesionale

Planificarea masurilor corective

Acfiuni corective: - verificari periodice; - formare/informare; - examene medicale periodice; - eliminarea riscurilor grave; - actiuni fata de riscurile majore; - supravegherea muncitorilor sensibili. Fig. 6.1. Evaluarea riscurilor profesionale si modul ciclic de aplicare. 6.1. Aprecierea riscurilor profesionale Apreciere a riscurilor profesionale reprezinta un proces, sistematic si metodic, de analiza a riscurilor reziduale ale unui proces de munca pe baza caruia acestea sunt catalogate Tn categoria riscurilor acceptabile sau inacceptabile. Aprecierea riscurilor profesionale include: - analiza factorilor de rise; - aprecierea riscurilor profesionale. Analiza factorilor de rise va avea Tn vedere determinarea limitelor procesului de munca, identificarea factorilor de rise, estimarea riscurilor profesionale. Aprecierea riscului se bazeaza pe decizii rationale. Aceste decizii trebuie sa aiba la baza modele calitative completate, atat cat este posibil, de metode cantitative. Metodele cantitative sunt Tn special adecvate atunci cand marimea gravitatii previzibile este ridicata. Metodele cantitative sunt de asemenea utile pentru a compara masurile de securitate alternative si a o stabili pe cea care asigura o protectie mai buna. Aprecierea riscului trebuie efectuata astfel meat sa fie posibil a confirma prin documente procedura care a fost urmata si rezultatele care s-au obtinut. Informatiile referitoare la aprecierea riscurilor profesionale ale unui proces de munca si orice analiza calitativa si/sau cantitativa trebuie sa cuprinda, dupa caz, urmatoarele: - limitele procesului de munca; - cerintele tehnologice pentru fazele de viata ale procesului de munca; - documentatia de exploatare sau alte mijioace de definire a naturii procesului de munca; - informatii referitoare la alimentarea cu energie; - informatii cu privire la factorii de mediu de munca; - informatii cu privire la sarcina de munca; - nivelul de instruire, experienta sau abilitatea personalului; - istoricul accidentelor de munca, bolilor profesionale si a incidentelor tehnice, etc.; - informatii referitoare la posibilitatile de afectare a integritatii sau sanatatii persoanelor implicate Tn procesul de munca.
46

Procesul interactiv de realizare a securitafii unui proces de munca bazat pe aprecierea riscur profesionale se poate figura grafic dupa cum urmeaza, figura 6.1.1.

Reducerea riscurilor profesionale

Fig. 6.1.1. Proces interactiv pentru realizarea securitatii unui proces de munca 6.2. Metodologia de evaluare a riscurilor profesionale Desi nu exista un principiu universal valabil privind metodologia de evaluare a riscurilor profesion totusi doua reguli sunt esentiale Tn domeniu [24]: - evaluarea trebuie astfel structural Tncat toti factorii de rise (pericole sau situatii periculoase) potential! fie analizati; - cand un factor de rise a fost identificat prima Tntrebare la care trebuie cautat un raspuns este daca ris

asociat poate fi eliminat. Pe baza elementelor esentiale enumerate anterior pot fi adoptate diferite abordari sau combinatii abordari. Acestea comporta, de regula, urmatoarele operatiuni: - observarea mediului specific locului de munca (de exemplu, cai de acces, starea cladirilor, securitatea echipamentelor tehnice, gaze, pulberi, temperatura, zgomot, iluminat etc.); - determinarea tuturor sarcinilor de muncS specifice locului de muncS considerat, pentru a exista certitudinea ca toate vor fi luate Tn considerare fn cadrul evaluarii; - analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de munca; - observarea modului de desfasurare a proceselor de munca, pentru a se verifica conformitatea procedurilor aplicate cu cele stabillte si inexistenfa unor riscuri suplimentare; - analiza modurilor de operare, pentru evaluarea expunerii la pericol; - analiza factorilor externi de influents (de exemplu, factorii meteorologici, Tn cazul lucrarilor efectuate Tn exterior); - analiza detailata a factorilor psihologici, sociali si fizici susceptibili sS contribuie la starea de stres la locul de munca, precum si interacfiunea acestora cu factorii organizational! si de mediu; - analiza dispozi(iilor adoptate Tn vederea asigurarii condifiilor de securitate, Tndeosebi cu referire la existenta sistemelor de evaluare a riscurilor datorate noilor tehnologii si materiale si la actualizarea informatiilor privind riscurile. Rezultatele observatiilor si analizelor vor fi confruntate cu criteriile minimale de securitate si sanatate m munca impuse de reglementarile Tn vigoare.
7. DESCRIEREA METODEI DE ANALIZA A 7.1. PREMIZE CE STAU LA BAZA CONSTRUCTIEI METODEI RISCURILOR PROFESIONALE GENERALE

Tntreprinderea moderna reprezinta un sistem organizat, In care posturile de munca se afla Tn interactiune constants si necesara si Tn care functiile sale orientate spre realizarea unui produs sunt repartizate Tntre servicii. De aceea Tn analiza securitafii sistemelor, respectiv a etiologiei si profilaxiei accidentelor de munca si a Tmbolnavirilor profesionale, este necesara o viziune globala asupra sistemului vizat, Tn care toate elementele sistemului sunt Tn interactiune si care are Tn vedere optimizarea sistemului prin adoptarea reciproca a elementelor componente. Tn cadrul unei astfel de abordari, accidentele de munca si Tmbolnavirile profesionale constituie disfunctii ale sistemului de munca, abateri de la starea sa normala de funcfionare. Cauzele acestor disfunctii trebuie cautate la nivelul fiecarei componente a sistemului. [7] Disfunctiile sistemului de munca pot aparea, deci, atat Tn sfera componentelor umane (executant, sarcina de munca) cat si Tn sfera componentelor materiale (mediu de munca, mijioace de produc(ie). Analizele statistice arata ca producerea unui accident de munca sau a unei Tmbolnaviri profesionale nu au niciodata o singura cauza. Tn aceste condifii se poate spune ca la originea oricarui accident de munca si a oricarei Tmbolnaviri profesionale se gaseste suprapunerea eel putin a unei erori umane cu o neconformitate tehnica. Pornind de la aceasta teorie a genezei accidentelor de munca si a Tmbolnavirilor profesionale se ajunge la concluzia ca neconformitatile tehnice se regasesc Tn componentele sistemului de munca reprezentate de "mijioace de productie" si respectiv "mediu de munca" iar erorile umane, Tn componentele sistemului de munca reprezentate de "executant" si respectiv "sarcina de munca". Daca Tn cazul componentelor sistemului de munca reprezentate de "mijioace de productie" si respectiv "mediu de munca" aprecierea riscurilor profesionale se poate face prin combinatia dintre gravitate si probabilitate, nu acelasi lucru putem face si Tn cazul erorii umane determinate de "executant" si respectiv "sarcina de munca". Totusi, si aceste doua componente fac parte integranta din sistemul de munca si pot influenta, uneori semnificativ, nivelul de rise global al sistemului. In scopul includerii influentei induse de "executant" si respectiv "sarcina de munca" in analiza de rise, metoda propusa a introdus o serie de coefficient! de corectie a nivelului de rise al sistemului functie de nivelul de securitate prezentat de cele doua componente. Tn cazul componentelor sistemului de munca reprezentate de "executant" si "sarcina de munca" determinarea nivelului de securitate serveste la stabilirea unor coefficient! specifici sistemului analizat necesari la calcularea "gravitatii corectate" si a "probabilitatii corectate" a domeniilor ce evalueaza nivelul de rise prezentat de neconformitatile tehnice ale "mijioacelor de productie" si respectiv "mediu de munca" si care reflecta influenta acestora asupra nivelului de rise al sistemului analizat [21,22,23]: - ei - coeficient de corectie a probabilitatii, direct proportional cu nivelul de securitate; smi - coefficient de corecfie a gravitatii consecintelor, direct proportional cu nivelul de securitate, determinat de nivelul de securitate prezentat de masurile organizatorice de reducere a gravitatii; - smz - coefficient de corectie a probabilitatii direct proportional cu nivelul de securitate, determinat de nivelul de securitate prezentat de masurile organizatorice de reducere a probabilitatii. 7.1.1. Probabilitatea Probabilitatea de producere a unui eveniment nedorit este conditionata de chiar conditiile procesului de munca: nivelul de securitate a componentelor materiale ale sistemului de munca (mijioace de productie, mediu de munca), de fiabilitatea echipamentelor tehnice, de vechimea Tn serviciu a echipamentelor tehnice, de ponderea Tn structura de personal a personalului sensibil, de periculozitatea materialelor, de organizarea muncii, de constrangeri temporale etc. Pentru determinarea probabilitatii de producere a unui accident de munca sau Tmbolnavire profesionala, metoda de analiza a riscurilor profesionale porneste de la premiza ca Probabilitatea de manifestare a unui factor de rise prezentat de componentele materiale ale sistemului de munca este invers proportionala cu nivelul de securitate prezentat de acestea. Pentru aprecierea

probabilitatii s-a ales o scala cu sase clase de probabilitate conform tabelului 7.1.1.: Tabelul7.1.1.
PROBABILITATE CLASA clasa 6 clasa 5 clasa 4 clasa 3 clasa 2 clasa 1 SIMBOLURI FF (foarte frecvente) F (frecvente) PF (putin frecvente) R (rar) FR (foarte rar) ER (extrem de rar) PROBABILITATE DE MANIFESTARE A PERICOLELOR - probabilitate de producere a consecintelor foarte mare Pi^/luna. - probabilitate de producere a consecintelor mare l^/aiKP-cl^/luna. - probabilitate de producere a consecintelor medie 2'1<P<1-1/an. - probabilitate de producere a consecintelor mica 51<P<21/an. - probabilitate de producere a consecintelor foarte mica lO^PO^/an. probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica PxKr'/an.
49

La alegerea scalei de apreciere a probabilitafii de manifestare a factorilor de rise s-a tinut cont de scalele utilizate ca instrumente in cadrul metodei de evaluare a nivelului de rise pe loc de munca, astfel ca informape obfinute sa fie comparabile cu rezultatele altor metode cunoscute. In scopul unei aprecieri cat mai obiective a nivelului de rise prezentat de sistemul supus analizei, clasa de probabilitate determinata functie de nivelul de securitate a domeniului analizat se corecteaza cu o serie de coeficienfi de corectie determinati de: - raportui dintre indicatorul de frecventa al sistemului analizat si indicatorul de frecventa al ramurii sau bransei profesionale; - ponderea Tn structura de personal a lucratorilor cu mai putin de patru ani si mai mult de douazeci de ani la locul de munca; - vechimea Tn serviciu a echipamentelor tehnice; - nivelul de securitate globala prezentat de executant; - nivelul de securitate globala prezentat de domeniile sarcinii de munca ce vizeaza cresterea nivelului de securitate. 7.1.2. Expunerea Components comensurabila a probabilitatii, expunerea se propune a se analiza separat din dorinta de a elimina, cat mai mult posibil, influenfa subiectiva a evaluatorului Tn aprecierea probabilitatii de producere. Aprecierea de mai sus se bazeaza pe faptui ca expunerea se poate stabili cu usurinfa analizand foto-cronograma de timp pentru fiecare categorie de participant! la procesul de munca, analizand procedurile de lucru prin observare directa a procesului de munca sau prin discutii directe cu participantii la procesul de munca si conducatorii acestora. Pentru aprecierea influentei expunerii asupra probabilitatii de producere se pot utiliza scale diferite exprimate fie procentual, fie sub forma unor coeficienti de corectie. Cu cat scala aleasa pentru aprecierea expunerii are mai multe posibilitafi de cotare cu atat analiza este mai fina. In cadrul metodei propuse influenfa expunerii asupra probabilitatii de producere se exprima sub forma unui coeficient de corectie ale carui valoriscad exponential functie de timpul de expunere. Avand Tn vedere importanta expunerii, ca parametru obiectiv, Tn determinarea probabilitatii de producere a evenimentelor nedorite, Tn mod arbitrar pentru nivelul de expunere s-a ales o scala de cinci niveluri conform tabelului 7.1.2.: Tabelul7.1.2.
SIMBOL ER (extrem de rar) R (rar) A (accidental) T (temporar) P (permanent) VALOARE DE INTERPRETARE - expunere de pana la o ora pe luna; - expunere de pana la o ora pe saptamana; - expunere de pana la o ora pe zi; - expunere cuprinsa Tntre o ora si patru ore pe zi; - expunere mai mare de patru ore pe zi.

7.1.3. Probabilitate corectata

Tn scopul particularizarii analizei de evaluare a riscurilor profesionale pentru un sistem de munca dat, metoda propune introducerea notiunii de probabilitate corectata Tn calculul careia se au Tn vedere influentele

unor date de analiza statistica "a posteriori" a accidentelor si a unor elemente de caracterizare a structurii de personal si a vechimii Tn serviciu a echipamentelor tehnice sub forma unor coeficienti de corectie specifici pentru sistemul analizat. De asemenea, la calculul probabilitatii corectate metoda propune sa se tina cont si de influenta nivelului de securitate determinat de executant si de sarcina de munca sub forma coeficientilor ei si sm2. In acest fel se considers ca au fost luate Tn calcul principalele particularitati ale sistemului de munca supus unei analize de riscuri profesionale. Astfel, modelul matematic de calcul a probabilitatii corectate corespunde formulei:
Pc=PxExk2xk3Xk4xeiXsm2 [7.1.1.]

Unde: E - reprezinta un' coeficient de corectare a probabilitatii de producere functie de nivelul expunerii; kz - reprezinta un coeficient de corectare a probabilitatii dat de raportui dintre indicele de frecventa al sistemului analizat si indicele de frecventa al ramurii industriale careia Ti apartine sistemul analizat; ks- reprezinta un coeficient de corectie dat de vechimea Tn serviciu a echipamentelor tehnice;

50

8. PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALE

Integrarea actiunii de prevenire a riscurilor profesionale la nivelul unei societafi reprezinta o etapa superioara a muncii de prevenire si trebuie sa reflecte preocuparea factorilor de decizie de a realiza conditiile minimale de igiena si de securitate la nivelul firmei. Integrarea securitafii la nivelul firmei comporta doua componente: 8.1. Strategia managerial^ in domeniul prevenirii Aceasta se reflecta Tn: - raportui Tntre costui accidentelor si costui prevenirii: Trebuie avute Tn vedere costurile directe (costurile directe ale accidentelor, majorarea cotizafiilor la rise profesional, etc.), dar mai ales costurile indirecte (imobilizari, pierderea clientilor, pierderi ale imaginii de marca, etc.). Studii clasice arata ca pentru acelasi cost sunt mai pufine accidente, daca se investeste Tn prevenirea accidentelor decat daca nu se investeste. ?nsa acest argument nu va fi suficient totdeauna pentru a convinge un angajator sa procure mijioace de prevenire adesea mai mult costisitoare decat rentabile. - necesitatea de a se conforma unor reglementari: Trebuie avute Tn vedere legi, decrete, norme generale si/sau specifice privind securitatea muncii dar si alte reglementari privind punerea pe piata a echipamentelor tehnice si a substantelor periculoase, relafiile cu diversi parteneri de afaceri, etc. - ameliorarea productivitatii: Investitiile substantiate Tn securitate contribuie direct (datorita performantelor echipamentelor tehnice noi) sau indirect (prin realizarea unui confort Tn munca sporit) la marirea productivitafii muncii. - Tmbunatatirea organizarii muncii: Reducerea stocurilor, ameliorarea traseelor, diminuarea interventiilor manuale, diminuarea opririlor accidentale si o buna planificare a activitatii, concura la cresterea productivitatii si la Tmbunatatirea securitatii. - similitudinea Tntre obiectivele calitate - securitate: Eliminarea defectelor implica o analiza sistematica de cercetare a disfuncfionalitatilor, a erorilor, a incidentelor. Realizarea acestei ac(iuni se concretizeaza Tn cazul sistemelor gestionate Tn cadrul unui program de asigurare a calitatii. Aceleasi metode de analiza sunt utilizate la prevenirea accidentelor de munca si a Tmbolnavirilor profesionale, fapt ce permite integrarea sistemului de calitate a securitatii Tn sistemul general de asigurare a calitatii. - ameliorarea imaginii de marca a Tntreprinderii: Anumite unita(i industriale, de exemplu societati de producere a colorantilor si a vopselelor, vor fi foarte afectate din punct de vedere comercial daca publicul afia ca pe fluxurile de fabricate au loc dese accidente sau Tmbolnaviri profesionale. La fel se poate Tntampla si cu alte societafi din industria chimica. - mentinerea unui bun climat social: Conditiile de lucru improprii due mereu la stari de conflict sau chiar de miscari sociale care prejudiciaza societatea din multe puncte de vedere. Plecand de la ideea ca unitatea a facut alegerea, ca din motivele indicate mai sus, sa integreze securitatea muncii Tntr-un plan de cheltuieli, nu-i ramane decat sa-si promoveze aceasta politica la toate nivelurile. 8.2. Propagarea securitatii muncii Societatile care tin cont si de problemele de securitate a muncii la toate nivelurile, aplica adesea urmatoarele metode: - discutarea sistematica a obiectivelor de securitate Tn acelasi timp cu obiectivele tehnice, economice si financiare Tn sedinte si analize de lucru; - integrarea securitatii Tn formarea de baza a responsabilului cu prevenirea si dupa aceea practicarea unei formari specifice de securitate; - luarea Tn considerare a "comportamentului preventiv" de la angajare si repartizarea la locul de munca

pana la avansarea Tn functie, a acordarii de stimulente sau a aplicarii de sanctiuni. Acest criteriu se va aplica la toate nivelurile ierarhice. Responsabilii cu prevenirea pot fi si ei apreciati dupa rezultatele Tn activitatea de prevenire. Aceste ultime considerente trebuie sa aiba Tn vedere posibilitatea introducerii unor erori de comportament. Factorul uman reactioneaza diferit la sanctiuni si recompense. Daca sanctiunea sau recompensa nu sunt legate intrinsec de obiectivul urmarit, individul va cauta si va gasi multiple mijioace de a-si atinge scopul de a nu fi penalizat sau de a-si obfine recompensa dorita. Politica de interese ce se bazeaza pe securitatea Tn munca conduce la disimularea accidentelor de munca pentru a scadea indicatorii (de exemplu, indicele de frecventa), fara a se Tmbunata(i prea mult conditiile de securitate din unitate. In cazul alegerii unor criterii favorabile poate fi si invers; de exemplu, o societate chimica poate obtine rezultate excelente din momentui Tn care politica ei se bazeaza nu numai pe cifra de afaceri ci si pe marja de exploatare. Tntr-un astfel de sistem lucratorii vor adopta imediat ideea ca este mai importanta pentru ei realizarea Tntretinerii periodice decat depasirea producfiei planificate Tn detrimentui securitatii. Din aceste exemple rezulta ca pentru o veritabila integrare trebuie gasite objective comune pentru securitate si productie. In sfarsit, daca toate nivelurile ierarhice sunt implicate Tn definirea obiectivelor de securitate si daca implicarea angajatilor Tn securitatea muncii este realizata, sarcinile de securitatea muncii pot dispare din Tntreprindere. 0 hiperintegrare de acest tip nu este totalmente de dorit, pentru ca, desi securitatea este problema tuturor, ea risca sa devina problema nimanui, daca ea nu este sustinuta de specialisti capabili sa faca investigatii si sa promoveze masuri novatoare legate de Tncadrare, pregatire, prevenirea riscurilor profesionale, etc.
63

8.3. Caile de prevenire 91 eliminare a riscurilor profesionale Literatura de specialitate si practica din unele (ari occidentale precum Franfa, Spania, Italia 1 Germania, prezinta o serie de principii generate pentru prevenirea sau limitarea riscurilor profesionale, care se aplica Tnca din faza de conceptie si care se concretizeaza In urmatoarele recomandari: 8.3.1. Evitarea riscurilor profesionale prin alegerea tehnologiilor, echipamentelor tehnice precum si a produselor eel mai putin periculoase fnca din faza de conceptie De exemplu, la alegerea solutiei pentru protejarea anticorosiva a echipamentelor tehnice, se pot folosi: - vopsele pe baza de solvent! organici; - vopsele solide pulverulente; - vopsele pe baza de apa. La alegerea solutiei de protejare anticorosiva va trebui sa se fina cont, pe langa analiza economics, sl de analiza factorilor de rise. Este bine cunoscut ca solventii organici conduc la intoxicatii acute sau la Tmbolnaviri profesionale Tn cazul expunerii la vaporii acestora. De asemenea se cunoaste cS la depunerea prin pulverizare Tn camp electrostatic a vopselurilor solide pulverulente se produc degajari de pulberi la nivelul aparatului respirator al lucratorului, ce pot genera boli profesionale. Vopselele pe baza de apa, desi sunt mai scumpe, nu prezintS dezavantajele prezentate mai sus si nu necesita cheltuieli suplimentare cu asigurarea conditiilor de mediu de munca (instalatii de ventilafie, echipamente speciale de protectie respiratorie, asigurarea de masuri de eliminare a surselor de aprindere, etc.). 8.3.2. Evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate din punct de vedere tehnic, Tn sensul cunoasterii tuturor factorilor de rise pentru personalul expus la riscurile ce nu au putut fi evitate Facand referire la exemplul de mai sus, Tn cazul alegerii solutiei de protejare anticorosiva a echipamentelor tehnice prin pulverizare Tn camp electrostatic cu vopsea solida pulverulenta, tinandu-se cont de posibilele Tmbolnaviri profesionale datorate inhaiarii de pulbere de vopsea, se pot alege douB solutii tehnice: a) utilizarea unei instalatii automate (robotizate) de vopsire Tn cazul careia se realizeaza doua medii separate etans: un spafiu tehnologic poluat, Tn care accesul personalului operator nu este necesar si deci este interzis; pentru personalul de Tntrefinere, accesul la echipamentui de vopsire Tn cazul defectiunilor, se face Tn conditii deosebite prevazute prin proceduri de interven(ie; - un spatiu de lucru nepoluat, Tn care personalul de operare are conditii normale din punct de vedere al mediului de lucru. b) realizarea unei cabine de pulverizare semideschisa , prevazutS cu ventilatie de protectie; Tn acest caz se impune completarea masurilor de prevenire si cu masura de dotare a personalului operator cu echipament individual de protectie adecvat. 8.3.3. Combaterea riscurilor direct la sursa in ideea asigurarii protectiei colective prin carcasari, protectii restrictive, instalatii de captare-neutralizare, avertizari optice si sonore, etc. ' Potrivit exemplului analizat, aceasta recomandare se concretizeaza Tn alegerea solutiei de utilizare a instalatiei automate (robotizate) de vopsire. Carcasarea etansa a cabinei de vopsire elimina riscul de intoxicate acutS sau boaia profesionaia direct la sursa. Etanseitatea cabinei asigura astfel o protectie colectiva. 8.3.4. Adaptarea lucrului Tn sensul optimizarii ergonomice a sistemului om-masina actionand asupra

conceptiei locului de munca, a organizarii muncii, a metodelor de lucru si de productie Aceasta recomandare are un camp foarte mare de aplicare (Tncepand de la faza de conceptieproiectare pana la faza de exploatare). Ea se poate aplica Tn oricare din solutiile alese. Revenind Tnsa la exemplul dat, putem s3 ne referim si la cazul Tn care, avand de-a face cu o situatie existent^ constand Tn protectia anticorosiva prin acoperirea echipamentelor cu vopsea pe baza de solventi organici, situatie Tn care trebuie intervenit Tn directia limitarii spatiului poluat cu vapori de solvent prin compartimentari si prin folosirea perdelelor de apa. De asemenea, trebuie sa se actioneze si Tn directia reducerii concentratiei sub limita maxima admisS prin masuri de ventilatie eficienta. In acelasi timp, prin masuri cu caracter organizatoric trebuie sa se limiteze numarul personalului expus si a duratei de expunere la minimum necesar. Ca o masura suplimentara se impune si dotarea personalului expus cu un echipament individual de protectie adecvat. 8.3.5. fn realizarea obiectivelor de mai sus va trebui sa se tina cont de stadiul dezvoltarii stiintei si tehnologiei Tn sensul adoptarii celor mai performante solutii de prevenire a factorilor de rise. Aplicarea principiilor generale de prevenire trebuie sa fina pasul cu descoperirile stiintei si tehnicii Astfel, Tn cazul proiectarii unui atelier de acoperiri anticorosive este recomandata alegerea solutiei de utilizare a vopselelor pe' baza de apa, alegere care elimina riscul intoxicatiilor si Tmbolnavirilor profesionale. 8.3.6. Prevenirea riscurilor trebuie sa se integreze Tntr-un ansamblu coerent care sa cuprinda productia, organizarea locului de munca si asigurarea conditiilor de lucru Alegerea tehnologiei, a echipamentelor tehnice, precum si organizarea locului de munca Tn conditiile Tn care, pe langa analiza eficientei economice, s-a avut Tn vedere si realizarea unor conditii optime de munca, asigurS integrarea prevenirii riscurilor profesionale Tn procesul de productie. Deci, Tntr-o astfel de situatie trebuie sa se tina cont de o eficienta totala. Aceasta reprezintS rezultatui unui proces de optimizare
64

Tntre cheltuielile legate de realizarea producfiei (tehnologie, echipamente tehnice, materii prime, forfa de munca, etc.) si cheltuielile legate de asigurarea conditiilor "minime" de securitate a muncii prevazute prin standarde sau norme. De exemplu achizifionarea unei tehnologii si a unor echipamente tehnice de varf cum ar fi instalatia robotizata de vopsire (care necesita cheltuieli mari pentru realizarea producfiei), asigura Tn continuare efectuarea unor cheltuieli mici pentru realizarea conditiilor "minime" de securitate. Aceasta prezinta avantajul unei protecfii colective prin izolarea factorilor de rise "la sursa". Dimpotriva, alegerea unor procese tehnologice mai vechi (care nu implica un efort financiar foarte mare) are drept consecinta cresterea cheltuielilor legate de asigurarea conditiilor de munca. De asemenea trebuie aratat ca fn astfel de situafii (ca Tn exemplul analizat) se impune si utilizarea echipamentului individual de protectie ca o masura suplimentara. 8.3.7. Inlocuirea a tot ce este periculos cu altceva mai pufin periculos sau chiar nepericulos Facand referire la exemplul analizat, alegerea solufiei de protectie anticorosiva cu vopsele pe baza de apa (care elimina total riscul de intoxica(ie) reprezinta cea mai buna explicitare a acestei recomandari. 8.3.8. Prioritare trebuie sa fie masurile de protectie colectiva, iar protecfia individuala trebuie aleasa doar atunci cand nu se cunoaste o alta solufie Asa cum s-a mai punctat Tn analiza exemplului ales, prioritare trebuie sa fie masurile de protectie colectiva, care asigura evitarea unor expuneri accidentale si a altor persoane care nu sunt angrenate direct Tn procesul productiv. La protectia individuala trebuie recurs, Tn ultima instanta, ca o masura suplimentara sau provizorie. Nu trebuie sa se uite ca echipamentui individual de protectie nu este decat ultimul obstacol Tntre lucrator si factorul de rise la care acesta este expus. Cand se recurge la utilizarea echipamentui individual de protectie trebuie avut Tn vedere ca el are o durata de viafa limitata si Tn raport invers proportional cu agresivitatea mediului de munca. 8.3.9. Informarea tuturor lucratorilor cu privire la factorii de rise existent! fn societate inclusiv cu metodele de protejare Informarea si sensibilizarea personalului prin afisarea procedurilor de lucru, a unor afise sugestive sau prin marcarea cu etichete corespunzatoare are drept scop constientizarea acestuia. Un muncitor constient de riscurile la care se expune prin practicarea meseriei sale si care poseda cunostintele necesare privitoare la metodele de prevenire, devine un partener viabil Tn procesul de munca. Instruirea trebuie sa urmareasca, Tn raport cu fiecare post de lucru, o cat mai buna concordanta Tntre dimensiunea obiectiva si cea subiectiva a riscului si de a corecta atat comportamentele hiperprudente, hiperezitante cat si pe cele hazardante, necugetate, impulsive. ContinutuI procesului de instruire desemneaza totalitatea informatiilor aferente sferei notiunii de securitate a muncii care, prin asimilarea lor, conduc la formarea deprinderilor de securitate a muncii, dezvolta orientarea corecta fata de riscuri, stimuland totodata capacitatea de mobilizare fata de sarcina de munca si fafa de procesul de instruire. Informatiile transmise Tn procesul de instruire se regasesc sub forma de carti, manuale, brosuri, cursuri, decrete, legi, norme, normative, reglementari de ordine interioara, etc. Transmiterea lor la subiecfii supusi procesului de instruire se face utilizand diverse mijioace Tn cadrul metodelor de instruire.

Prezentarea schematica a ordinii ierarhice a masurilor de prevenire

MASURI PRIMARE RlS(f<> OM ELIMINAREA RISCURILOR Masurile primare actioneaza direct asupra sursei de factori de rise (prevenire intrinseca) vizand eliminarea lor.

MASURI SECUNDARE OM RISC <> IZOLAREA RISCURILOR Masurile secundare constau Tn masuri de protectie colectiva prin care se evita sau se diminueaza actiunea factorilor de rise asupra omului. Factorii de rise persista.

MASURI TERTIARE OM RISC <> EVITAREA RISCURILOR In cazul masurilor terfiare interactiunea dintre factorii de rise si om se evita prin masuri organizatorice si reglementari privind comportamentui executantului.

MASURICUATERNARE
RISC

<> OM

IZOLAREA OMULUI Tn cazul masurilor cuaternare limitarea acfiunii factorilor de rise asupra omului se face prin protectie individuala ca o ultima bariera Tntre factorul de rise si om.

65

In conditiile economiilor contemporane, Tn care tehnologiile s-au diversificat foarte mult iar echipamentele tehnice au devenit din ce Tn ce mai complexe, relatia om - echipament tehnic s-a transformat tot mai mult Tntr-o relafie echipa - echipament tehnic. Tntr-un astfel de sistem, cum de altfel s-a mai aratat, accidentui rezulta la Tntalnirea Tntre un element periculos si o greseala umana. Din aceasta cauza, programul masurilor de prevenire trebuie sa fina cont de cele cinci forme de prevenire: Eliminarea elementului periculos Daca s-a identificat un element periculos, trebuie analizat daca nu este posibila Tnlocuirea lui cu alt element mai pufin periculos sau daca nu cumva se poate renunfa definitiv la el. Diminuarea elementului periculos Acest deziderat se poate realiza actionand asupra unuia sau Tn mod simultan asupra mai multora dintre elementele definitorii ale riscurilor (expunerea potentiala, probabilitatea de producere si gravitatea consecintelor). De exemplu, prin reducerea tensiunii de lucru la o instalatie de iluminat de la 220v la 12 sau 24v se reduce gradul de expunere la rise. Tot o reducere a gradului de expunere la rise se poate realiza si prin lucrul Tn echipe succesive Tntr-o atmosfera agresiva (cu o concentratie aflata peste limita maxima admisa).*Un alt element asupra caruia se poate actiona Tl reprezinta probabilitatea de producere. De exemplu, daca Tntr-o instalatie electrica (aflata la o tensiune de 220v sau 380v) sunt luate toate masurile de electrosecuritate, desi posibilitatea (teoretica) de producere a unui eveniment nedorit exista, probabilitatea de producere este atat de mica meat poate fi considerata imposibila. Desi reprezinta o intervenfie posterioara, trebuie sa se aiba Tn vedere si masurile de diminuare a consecintelor. Rapiditatea cu care se acorda primul ajutor si calitatea acestuia pot fi determinante Tn reducerea consecintelor unui accident. Reducerea probabilitatii de Tntalnire Tntre elementui periculos si om tn aceasta situatie intervine responsabilul cu prevenirea din cadrul societatii care va trebui sa-si puna sistematic Tntrebarea: unde, cand, cum si de ce aceasta Tntalnire este posibila; daca aceasta Tntalnire poate fi evitata Tn conditiile sistemului dat sau sistemul dat trebuie modificat. Cresterea rezistentei umane Aceasta actiune este deosebit de importanta, dar Tn acelasi timp deosebit de grea datorita complexitatii umane. Din punct de vedere tehnic cresterea rezistentei umane se poate face: material: cu mijioace individuale de protectie. (La alegerea acestora se va tine cont ca ele reprezinta ultima bariera Tntre rise si om; ca nu trebuie sa stanjeneasca miscarile omului; ca nu trebuie sa introduca riscuri suplimentare. Tn paralel trebuie acfionat si Tn plan psihologic pentru incitare la utilizarea acestuia) fiziologic: de exemplu, adaptarea omului la caldura sau presiune. (Actiunile de adaptare a organismului uman la conditii diferite de lucru, altele decat cele normale, trebuie sa aiba Tn vedere posibilitafile individuale de rezistenta precum si particularitatile anatomo-fiziologice

ale celor antrenati. Ele trebuie elaborate Tmpreuna cu medicul de medicina muncii) psihologic: constatand scaderea nivelului de rise al operatorului prin antrenament Tn conditii cat mai aproape de real ( operator!, pompieri ) sau prin utilizarea simulatoarelor mai ales Tn sistemul tehnologic cu rise malt. Actiunile Tntreprinse Tn aceasta directie trebuie sa urmareasca crearea unor deprinderi (automatisme) de reactie la aparitia riscului, care sa evite aparitia spaimei sau si mai grav a panicii. De asemenea, trebuie sa creeze sentimentui de posibilitate de stapanire a riscului Tn anume conditii. Toate acestea, pentru a elimina aparitia inhibitiilor la declansarea unor riscuri. Un muncitor constient de riscurile la care se expune prin practicarea meseriei sale si care poseda cunostintele necesare privitoare la metodele de prevenire, devine un partener viabil Tn procesul de munca. Formarea si informarea lui trebuie sa urmareasca, Tn raport cu fiecare post de lucru, o cat mai buna concordanta Tntre dimensiunile objective si subiectiva ale riscului si de a corecta atat comportamentele hiperprudente, hiperezitante cat si pe cele hazardante, necugetate, impulsive. ContinutuI procesului de informare desemneaza totalitatea informafiilor aferente sferei notiunii de securitate a muncii care, prin asimilarea lor, conduc la formarea deprinderilor de securitate a muncii, dezvolta orientarea corecta fata de riscuri stimuland totodata capacitatea de mobilizare fata de sarcina de munca si fata de procesul de instruire. Suprimarea erorii umane Sistemele robotizate suprima un mare numar de locuri de munca accidentogene. Intamplator, omul se afla Tntotdeauna la un anumit nivel al sistemului: programator, supraveghetor sau muncitor de Tntretinere. Problema securitatii care priveste aceste nivele de sistem se pune altfel decat Tn sistemul simplu OM MARINA.
66

Controlul asiqurarii conditiilor de securitate Acesta reprezinta practica cea mai veche de analiz^ a riscurilor si apreciere a nivelului de securitate pentru un sistem de munca. Obiectivul urmarit constS Tn identificarea, prin observarea vizuala directs si masuratori simple, a anomallllor sau insuficientelor prezentate de echipamentele tehnice, instalatiile tehnologice sau constructii, etc. Tn raport cu standardele de securitate si normele fn vigoare. Tn aceste analize riscul apare ca fiind echivalent cu o deficient de aplicare a reglementarii, susceptibilS de a provoca un accident sau o Tmbolnavire profesionala. Prin opozifie, nivelul de securitate este considerat satisfacator atunci cand reglementarile specifice sunt respectate. Gradul de abatere de la reglementari reprezinta un criteriu calitativ pentru evaluarea securitatii sistemului analizat; cu cat abaterile sunt mai mari, cu atat securitatea sistemului este considerate mai mica. Astfel se poate acfiona pentru: - eliminarea sau reducerea pericolului prin masuri tehnico-organizatorice; - reducerea nivelului de expunere prin masuri organizatorice; - reducerea gravitatii consecintelor probabile prin organizarea primului ajutor, a serviciului de salvare, a planurilor operative de alarmare.