Corneliu Leu CARTEA EPISCOPILOR CRUCIA|I

CORNELIU LEU

Mul\umim Conducerii SRI care ne-a aprobat accesul la aceste documente, mul\umim Conducerii Arhivelor MAI =i doamnei arhivar Frusinica Moraru pentru asisten\a tehnic[ =i preciz[m c[ aceast[ carte apare abia acum doar datorit[ unor promisiuni electorale neonorate la Uniunea Scriitorilor: cererea pentru ob\inerea accesului am adresat-o cu mul\i ani ]n urm[ prin aceast[ institu\ie ai c[rei lideri au promis la un congres c[ se vor ocupa de asemenea cazuri. Vota\i, ei =i-au uitat promisiunea; apoi, situa\ia s-a mutat =i la case mai mari care au t[r[g[nat legea Ticu Dumitrescu, iar noi am a=teptat ani de zile. Facem aceast[ precizare pentru a pre]nt`mpina ]ntreb[ri de genul: <De ce venim de abia acum cu asemenea dezv[luiri, c`nd ele ar fi fost necesare mult ]nainte ?> Nu putem r[spunde dec`t c[ a=a s-au ]nt`mplat lucrurile =i doar demagogia electoral[ despre care am vorbit a produs ]nt`rzierea. (C.L.)

CARTEA CRUCIATI EPISCOPILOR CRUCIATI

Corneliu Leu Editura REALITATEA 2001 ISBN - 973 - 9025-14-5

Editura REALITATEA 2001

<^Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru, m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura Evangheliei ?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii de ast[zi !^>

Episcopul Grigorie Leu

(Revista <Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.3(538) martie 1925 - <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[, aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu, prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale, ci =i ale m`inilor fiului s[u, prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i.

<^ }mi dau seama c[ urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n serviciul englez de informa\ii. Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni^ Sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare ^Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. Singura sentin\[ care m-ar onora pe mine =i tribunalul ar fi condamnarea mea la moarte.>

Arhiepiscopul Victor Leu

(proces verbal de interogator ]n =edin\a public[ a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti din 16 noiembrie 1954)

Capitolul I JILAVA, CELULA ZERO

<^ Va executa pedeapsa cea mai grav[, adic[ moartea^> TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. 1872/1954 Nr. 22603 din 22 noiembrie 1954.C[tre PENITENCIARUL JILAVA.V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. 2417 din 20 noiembrie 1954, a condamnat pe Leu Vasile, n[scut la 13 martie 1903 ]n ora=ul Gala\i, fiul lui Grigorie =i Lucre\ia, ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar, la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. =i pedep. de art. 1 lit. a,b =i c din Decretul 199/ 1950 =i la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev[zut =i pedepsit de art. 267 C.P.Conform art.1 C.P. va executa pedeapsa cea mai grav[, adic[ moartea.}i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[.}i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. 1429 din 2 iulie 1954.}n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs, ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are.}n cazul c]nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul.9

Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de Justi\ie (ss) Branovici I. M.A.I. Penitenciarul Jilava Bir. Eviden\[ Cazier Nr.17780 din 25 Noe. 1954

Grefier (ss) indescifrabil

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIA PENITENCIARE LAG{RE +I COLONII Nr. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre CABINETUL LOCTIITORULUI MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului LEU. V. VICTOR, care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. Rog a dispune.PRIM LOCTIITOR SEF DIRECTIE Locotenent Colonel, (ss) B[dic[ Ilie. M.A.I. Cabinet Ministru nr. 1696/21 XII 1954 Episcopul V. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura General[ R.P.R. Protest Subsemnatul Episcop Ortodox Rom`n, Leu V. Victor al Europei Apusene =i Orientului Apropiat, Confesor +ef, General de Divizie al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului am fost capturat de trupele Sovietice pe teritoriul Austriei, ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele. Timp de doi ani jum[tate, de c`nd am fost capturat, am parcurs ]n Viena, Moscova, Odesa =i Bucure=ti, toat[ gama sistemelor de anchet[ Comuniste, suferind mari torturi morale =i fizice. De la Moscova ]n contra voin\ii mele de cet[\ean Apatrid, am fost adus prin for\[ ]n R.P.R. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare, printre care =i creiarea ]n timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. Buc. ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. }n fa\a acestei instan\e am demonstrat, pe temeiuri juridice c[, ]n cazul meu, instan\a este ilegal[, am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. }n ziua de 20 noiembrie 1954 Tribunalul a pronun\at sentin\a 11

C[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI La adresa Dvs. nr.22603 din 22 Noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovada semnat[ de de\inutul LEU VASILE, care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. 2417 din 20 Noe. 1954 pronun\at[ de c[tre Dvs. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea, a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. COMANDANT, Maior Sef. Bir. Eviden\[, Slt. (ss) indescifrabil (ss) indescifrabil 06.12.'54 Dat[ ]n fa\a noastr[, Cpt. Just (ss) indescifrabil Declara\ie Subsemnatu Episcop Vasile Leu declar c[ am luat la cuno=tin\[ de sentin\a No. 2417/20 XI '954 a Tribunalului Militar Terit. Buc. prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere. Dat[ ast[zi 6 dec. 1954 (ss) Episcop V. Leu 10

condamn[rii mele la moarte, iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a, c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs, =i c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. }n conformitate cu uzan\ele =i procedurile anterioare, o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ - ]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava, unde ]n plin[ iarn[ sun \inut f[r[ foc, f[r[ geamuri, pe o rogojin[, legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[, lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului, ce mi sa agravat f. tare, nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Deoarece eu, atribui acest regim barbar =i neomenos =i-n deosebi am`narea execu\iei sentin\ei mele unuia din cei 21 de <anchetatori> pe care-i am avut ]n \ar[ - =i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate, care a \inut s[ vin[ ]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile, care maior, de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa un om b[tr`n, bolnav, extenuat de anii grei de pu=c[rie Moscovit[ dobor`t de lan\uri, etc^- totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe - <Ce fac? Cum m[ simt?>^ I-am r[spuns c[, cu ajutorul Lui Dumnezeu m[ simt foarte bine. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei, reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it, desprins de orice leg[tur[ p[m`ntean[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am rezervat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i, ]n consecin\[, eu nu spun =i 12

nu mai am nimic de vorbit. Am remarcat c[ r[spunsul meu l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula. Pe temeiul celor ar[tate mai sus, ]n rezumat: Protestez - ]n numele tuturor Principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie - s[ se execute Sentin\a dat[. (ss) V. Leu

TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURESTI Dos. No. 1872/54 Sentin\a No. 2417 Ast[zi 16 Noiembrie 1954 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus conform art. 7/1952 din: Lt. maj. de justi\ie Lavrov V. George Pre=edinte, Lt. Maj. Solomon Iosi -Ases. Popular, Locot. Lalyer Iosif -Ases. Popular, Lt. Maj de justi\ie Oprea Ilie - Proc. Militar, Petre Zeciu Grefier. S-au ]ntrunit ]n =edin\[ public[ ]n scopul judec[rii cauzei privind pe LEU VASILE, n[scut la 13 martie 1903 ]n Comuna Oancea Reg. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia cu ultimul domiciliu ]n Bucure=ti str. Gramont No. 9 bis, ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare pp. de art. 184 c.p. =i pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. de art. 267 C.P. La apelul nominal f[cut ]n =edin\[ public[ s-a prezentat acuzatul asistat de avocatul L. Horovitz. Procedura complect[. Martori nu au fost propu=i de nici una din p[r\i. (de ce? n.a.) Av`nd ]n vedere c[ problemele ce se vor dezbate ]n instan\[ intereseaz[ securitatea statului, Tribunalul dispune evacuarea s[lii declar]nd =edin\[ secret[ (aten\ie! n.a.) ]n baza art.252 C.J.M. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.) ast[zi 16 noiembrie 1954. Pre=edintele a stabilit identitatea inculpatului, care este men\ionat[ ]n interogatoriul anexat la dosar. }nainte de a i se lua interogatoriul, acuzatul solicit[ instan\ei 13

permisiunea de a ridica excep\iune asupra competen\ei tribunalului. Av]nd cuv]ntul acuzatul a sus\inut c[: a. ]ntruc]t ]n str[in[tate i s-a conferit, de c[tre ex. regele Mihai =i R[descu, gradul de general al a=a zisei armate a Atlanticului, cere s[ fie judecat de un complet av]nd gradul de general maior. b. c[ el nu a recunoscut niciodat[ regimul democrat popular de la noi =i c[ ]n str[in[tate a ob\inut printr-o hot[r]re a O.N.U.lui calitatea de cet[\ean apatrid, renun\]nd la cet[\enia rom]n[. Procurorul militar av]nd cuv]ntul sus\ine c[ ambele afirma\ii ale acuzatului sunt ne]ntemeiate deoarece contravin legilor \[rii noastre =i ca atare cere respingerea lor. Tribunalul deliber]nd ]n secret asupra excep\iunilor ridicate de acuzat: Av]nd ]n vedere c[ potrivit art.37 lit. h din Constitu\ia R.P.R., numai Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale are calitatea s[ atribiue gradele militare ]n \ara noastr[, c[ gradul de general al a=a zisei armate a atlanticului conferit acuzatului de c[tre ex. regele Mihai =i R[descu nu are nici-o valabilitate potrivit legilor \[rii noastre, deoarece a fost acordat acuzatului, cet[\ean rom]n, prin uzurparea adev[ratelor drepturi suverane ale statului nostru de c[tre o clic[ de fugari, arunca\i de mult peste grani\[ de c[tre poporul nostru =i cari au pierdut de mult dreptul de a vorbi ]n numele poporului rom]n, Av]nd ]n vedere c[ potrivit legilor \[rii noastre =i anume D.33/ 24 Ian. 1952 =i a regulamentului pentru aplicarea acestui decret se stabile=te c[ renun\area la cet[\enia rom]n[ se aprob[ de c[tre Prezidiumul Marii Adun[ri Na\ionale la propunerea M.A.I., aprobare care lipse=te ]n spe\[, c[ deasemeni calitatea de apatrid ob\inut[ prin aprobarea O.N.U.-lui de care se prevaleaz[ acuzatul, nu este opozabil[ organelor noastre de stat ]ntruc]t \ara noastr[ nu este membr[ a O.N.U.-lui iar autorit[\ile noastre competente nu au recunoscut acesat[ calitate, Urmeaz[ a se vedea c[ sus\inerile acuzatului =i excep\iunile 14

invocate de el nu sunt ]ntemeiate =i ca atare instan\a le respinge. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.) azi 16 noiembrie 1954. S-a procedat apoi ]n continuare la luarea interogatoriului acuzatului iar cele declarate de acesta s]nt consemnate ]n procesul verbal ata=at la dosar. Av]nd cuv]ntul ap[r[torul acuzatului arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ este nevoie, s[ se cear[ de la Ministerul Justi\iei rela\ii asupra faptului dac[ acuzatului i s-a ridicat cet[\enia rom]n[. Procurorul militar arat[ c[ nu este nevoie a se mai cere de la Min. de Justi\ie aceste rela\ii ]ntruc]t ele nu s]nt concludente ]n cauz[. Tribunalul une=te incidentul cu fondul =i dispune continuarea dezbaterilor. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.) ast[zi 16 noiembrie 1954. Procurorul Militar av]nd cuv]ntul ]n fond, arat[ c[ faptele acuzatului sunt foarte grave, fiind recunoscute de el at]t la primele cercet[ri c]t =i ]n fa\a instan\ei, cer]nd condamnarea lui pentru crim[ pp. de art. 1 D. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ pp. de art. 184 c.p. ]ntruc]t fapele acuzatului reprezint[ con\inutul acestei infrac\iuni. De asemeni Procurorul Militar cere condamnarea acuzatului =i pentru del. pp. de art. 267 c.p. Ap[rarea av]nd cuv]ntul arat[ c[ ]n cazul c]nd se va constata c[ acuzatul nu mai era cet[\ean rom]n, nu i se va mai putea re\ine crima pp. de art. 1 D. 199/50, ]n caz de r[spuns negativ este de acord cu condamnarea acuzatului potrivit art. 1 lit. 1.b.c. D. 199/ 50 cu aplicarea de circ. atenuante, deoarece acuzatul a recunoscut sincer faptele =i este la prima abatere. Asupra incidentului unit cu fondul, Tribunalul deliber]nd ]n secret, consider[ inutil[ interven\ia la Ministerul de Justi\ie, pentru l[murirea situa\iei cet[\eniei acuzatului, ]ntruc]t a=a cum s-a mai ar[tat ]nainte, acuzatul nu a ob\inut aprobarea pentru renun\area la cet[\enia rom]n[. Ca atare respinge cererea ap[r[rii. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.), azi 16 noiembrie 1954. 15

Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv]nt Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa, la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte, =i c[ el moare pentru ideile sale. Tribunalul a declarat dezbaterile ]nchise =i s-a retras ]n camera de consiliu spre a delibera asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauz[. Av]nd nevoie de timp pentru studierea dosarului =i a lucr[rilor ]n cauz[, am]n[ pronun\area pentru 20 noiembrie 1954. Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ (!?!n.a.) azi 16 noiembrie 1954. Azi 20 noiembrie 1954, ]n aceia=i compunere ca ]n =edin\a precedent[: TRIBUNALUL Deliber]nd ]n secret asupra ac\iunii penale deschis[ prin ]ncheierea =edin\ei preg[titoare din 6 Oct. 1954 ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare pp. de art. 184 c.p. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei pp. de art. 267 c.p. Av]nd ]n vedere concluziunile orale ale Procurorului Militar precum =i sus\inerile acuzatului f[cute personal =i prin ap[r[torul s[u ]n fa\a instan\ei ]n =edin\[ public[; Av]nd ]n vedere c[ din instruc\ia oral[ urmat[ ]n cauz[ ]n =edin\[ public[ c]t =i din actele dosarului, care au fost puse ]n discu\ia p[r\ilor ]n =edin\[ public[ se constat[ urm[toarele: }N FAPT Acuzatul Leu Vasile, ]n anul 1947, odat[ cu alungarea monarhiei dela c]rma \[rii noastre se hot[r[=te s[ p[r[seasc[ clandestin \ara ]mpreun[ cu preotul G]ld[u Florian, nefiind de acord cu aceast[ ac\iune a poporului rom]n,}n urma acestei hot[r]ri, acuzatul p[r[se=te fraudulos \ara, la 21 august 1948, s[rind din trenul de Timi=oara ]n dreptul sta\iei Isanova, de unde au trecut ]n Jugoslavia.Din Jugoslavia acuzatul a plecat ]n Austria unde ia leg[tura cu 16

autorit[\ile engleze =i americane care se ocupau de problema refugia\ilor, fugari din \[rile de democra\ie popular[.}n urma interven\iei autorit[\ilor engleze, care urm[reau s[-l foloseasc[ pe acuzat ca un pion important ]n lupta lor ]mpotriva lag[rului socialismului, acuzatul este ales episcop al rom]nilor din Europa Apusean[.Cu ocazia alegerei acuzatului ca episcop, la Salzburg, de fa\[ fiind delegatul general ecumenic al Austriei, englezul Atkinson, s-au \inut o serie de discursuri relev]ndu-se meritele acuzatului =i du=m[nia lui s[lbatec[ fa\[ de regimul de democra\ie popular[, fa\[ de Uniunea Sovietic[.Dup[ acest act, acuzatul ]n calitate de episcop, ]nfiin\eaz[ 3 parohii rom]ne=ti lu]nd contact cu fugarii rom]ni din Austria =i din celelalte \[ri capitaliste.}n activitatea sa acuzatul a ]ncercat s[ ridice moralul fugarilor spun]ndu-le c[ ]n cur]nd va izbucni r[zboiul ]ntre americani =i Uniunea Sovietic[ =i ]n R.P.R se va reinstaura vechiul regim. }n discursurile pe care le \inea, ]n numeroasele articole publicate ]n presa str[in[ acuzatul s-a ar[tat ca un ]nver=unat du=man al \[rii noastre =i al URSS.Vizit]nd \[rile capitaliste acuzatul a luat leg[tur[ cu o serie de personalit[\i conduc[toare din aceste \[ri cer]ndu-le s[ suprime buletinele publicate de reprezentan\ele diplomatice ale \[rii noastre ]ntruc]t spunea el, aceste buletine sl[besc eficacitatea propagandei dus[ ]mpotriva \[rii noastre.}n anul 1949 afl]ndu-se la Londra acuzatul vorbe=te la postul de radio B.B.C. inaugur]nd emisiunea religioas[ ]n limba rom]n[, emisiune ]n care se aduceau injurii la adresa regimului nostru.}ntreaga activitate a acuzatului ]n aceast[ perioad[ era dirijat[ de serviciul de spionaj englez, care ]l =i subven\iona ]n scopul recrut[rii, prin intermediul acuzatului, de elemente tr[d[toare din r]ndurile fugarilor rom]ni pentru misiuni de spionaj, c]t =i pentru alte ac\iuni du=m[noase ale serviciului de spionaj englez.}n toamna anului 1949, acuzatul se ]nt]lne=te la Paris cu R[descu 17

=i fostul rege Mihai, care ]i confer[ gradul de general al a=a ziselor for\e armate rom]ne din cadrul armatei atlanticului =i prime=te misiunea de a contribui ]mpreun[ cu generalul Petrescu Puiu la crearea for\elor armate rom]ne din r]ndul tr[d[torilor, a fugarilor =i chiar prin aducerea vechilor coloni=ti rom]ni din America.Sarcina acuzatului era nu numai de recrutare a acestor elemente, dar =i de educare a lor ]n spiritul urei fa\[ de \ara noastr[ =i fa\[ de URSS.- }n acest scop acuzatul a vizitat toate lag[rele de refugia\i din \[rile occidentale, =i a organizat o intens[ re\ea de informa\ii =i de recrutare a refugia\ilor, prin intermediul preo\ilor pe care-i avea ]n subordine ]n calitate de episcop, a \inut leg[tura cu organele de pres[ ale rom]nilor refugia\i ]n \[rile capitaliste public]nd articole calomnioase la adresa regimului nostru =i ]ndemn]nd pe refugia\i s[ treac[ ]n slujba puterilor imperialiste pentru folosirea lor ]ntrun viitor r[zboi mondial.}n anul 1950, acuzatul se ]nt]lne=te cu fostul rege Carol, cu care discut[ problema caz[rii ofi\erilor rom]ni dela Paris, recruta\i ]n armata atlanticului =i accept[ propunerea acestuia de a folosi ferma fostului rege Carol, situat[ ]n Fran\a, pentru c[minul ofi\erilor rom]ni.}n timpul c]t a stat la Londra, acuzatul a \inut c]teva conferin\e despre \ara noastr[ la o =coal[ a serviciului de informa\ii englez, care preg[tea cadre pentru misiuni de spionaj ]n \ara noastr[.}n anul 1950 acuzatul viziteaz[ Spania, unde este primit de dictatorul Franco =i oficiaz[ un parastas la morm]ntul eroului necunoscut spaniol, pentru Mo\a =i Marin.}n acest timp acuzatul ia leg[tura =i cu serviciul de spionaj american, d]nd informa\ii despre \ara noastr[ =i stabile=te cu ace=tia ca pe viitor ei s[ subven\ioneze activitatea acuzatului =i a cadrelor recrutate pentru a=a zisa armata atlanticului.Acuzatul a mai f[cut vizite ]n diferite \[ri capitaliste =i ]n Orientul apropiat duc]nd tratative cu diferite personalit[\i politice =i clericale, menite s[ gr[beasc[ desl[n\uirea unui nou r[zboi 18

mondial ]mpotriva \[rii noastre.Interogat ]n instan\[ acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru, este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitor.Acuzatul recunoa=te c[ a avut informa\ii permanente asupra situa\iei din \ar[ prin refugia\ii fugi\i din RPR, refugia\i care erau tria\i prin preo\ii afla\i ]n subordinea acuzatului, iar elementele capabile s[ dea informa\ii pre\ioase, erau cercetate personal de acuzat care trimitea informa\iile ob\inute, serviciilor de spionaj.Acuzatul declar[ c[ aprecia mai mult serviciul de spionaj american, deoarece se purta mai loial cu el.De asemeni acuzatul recunoa=te c[ a plecat fraudulos din \ar[ =i c[ ]n Austria erau a=tepta\i de autorit[\ile engleze.Acuzatul declar[ c[ a primit misiunea din partea fostului rege Mihai =i din partea lui R[descu de a se ocupa de preg[tirea moral[ a celor ce urmau s[ fie ]ncadra\i ]n aceast[ armat[ =i care urma s[ fie constituit[ din refugia\ii afla\i ]n \[rile capitaliste =i din cet[\enii americani de origine rom]n[.Acuzatul recunoa=te c[ din discu\iile avute cu personalit[\ile conduc[toare, au stabilit c[ odat[ cu dobor]rea regimului de democra\ie popular[, se va restaura monarhia =i sistemul parlamentar burghez av]nd ca partid de baz[, partidul cre=tin, ]n frunte cu Vi=oianu partid care a luat fiin\[ ]n Italia.Acuzatul declar[ c[ a organizat ]n \[rile capitaliste a=a numitele s[pt[m]ni albe, perioade ]n care presa capitalist[ ducea o campanie ]nver=unat[ ]mpotriva \[rii noastre, iar conduc[torii \[rilor capitaliste f[ceau declara\ii ]mpotriva comunismului.Aceast[ ini\iativ[ pornea din partea serviciului de spionaj american.Acuzatul recunoa=te c[ a \inut c]teva lec\ii la =coala de spionaj englez a lui Nandre=.Asupra activit[\ii sale din trecut, acuzatul declar[ c[ =i-a ]nceput activitatea anticomunist[ ]nc[ din perioada c]t a fost student, c[ ]n anul 1929-1930 a colaborat cu inspectorul de siguran\[ Maimuca, 19

pentru descoperirea activit[\ii comuniste dus[ de ConstantinescuIa=i =i a celorlal\i comuni=ti, care au fost judeca\i =i condamna\i ]n urma acestei activit[\i a acuzatului.Acuzatul mai declar[ c[ icoana care a devenit patron al legionarilor, a fost sfin\it[ ]n biserica unde slujea el, iar mai t]rziu a \inut str]nse leg[turi cu mi=carea legionar[ prin Mo\a Ion.Inculpatul declar[ c[ era de acord cu activitatea legionar[ =i era considerat de c[tre ace=tia ca un fel de protector =i consilier, at]t ]n \ar[ c]t =i mai t]rziu ]n str[in[tate.Activitatea anticomunist[ m[rturisit[ de acuzat culmineaz[ cu lec\iile care le-a predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti, lec\ii asupra mi=c[rii comuniste =i dup[ recunoa=terea sa, se consider[ ca singurul autor moral =i responsabil <al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i =i condamna\i, crime s[v]r=ite ]mpotriva comuni=tilor> de c[tre fo=tii lui elevi.La dosar se afl[ depozi\iile martorilor Ion C. Leu (f.287), B[leanu Alexandru (f.296), Silviu Cr[ciuna= (f.341) =i Magos Olariu Constan\a (f.344), care confirm[ activitatea criminal[ a acuzatului at]t ]n \ar[ c]t =i ]n str[in[tate.Av]nd ]n vedere probele de la dosar coroborate cu recunoa=terile acuzatului, instan\a re\ine ca dovedite faptele puse ]n sarcina sa.}N DREPT Acuzatul a fost trimis ]n judecat[ pentru crima de ]nalt[ tr[dare =i delictul de tercere frauduloas[ a frontierei.Av]nd ]n vedere c[ faptele s[v]r=ite de acuzat =i anume ]nrolarea sa ]n solda serviciilor de spionaj american =i englez, propaganda sa du=m[noas[ ]mpotriva \[rii noastre, c]t =i activitatea sa ]n cadrul armatei atlanticului, reprezint[ ac\iuni deosebit de periculoase pentru \ara noastr[, ele fiind s[v]r=ite de acuzat uzurp]nd calitatea de episcop =i folosind influen\a sa religioas[ ]n scopul dezl[n\uirii unui nou r[zboi ]mpotriva \[rii noastre =i a \[rilor socialismului, dep[=esc elementul material al crimei de ]nalt[ tr[dare, astfel cum este ar[tat ]n disp. art.184 c.p. aceste fapte ]ncadr]ndu-se ]n dispozi\iunile art.1, lit. a,b,c, D.199/950, instan\a potrivit art. 20

292 CJM, urmeaz[ s[ schimbe calificarea faptelor ]n aceast[ crim[, din crim[ p.p. de art. 184 c.p. a=a cum a cerut procurorul militar.}n spe\[ exist[ =i elementul inten\ional al acestei crime, acuzatul vechi =i ]nfocat du=man al comunismului =i al \[rii noastre a s[v]r=it faptele d]ndu-=i seama c[ prin aceste fapte unelte=te ]mpotriva patriei sale =i a urm[rit producerea rezultatului criminal =i anume, prejudicierea securit[\ii externe a statului =i ]nrobirea \[rii noastre capitali=tilor str[ini.Astfel fiind Tribunalul consider[ c[ s]nt ]ntrunite elementele crimei de tr[dare de patrie sanc\ionate de art.1 lit. a,b,c, D.199/ 950 =i av]nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului, faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui, apreciaz[ c[ nu s]nt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa, urm]nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte.Faptul acuzatului de a fi trecut frontiera prin alte locuri dec]t cele destinate trecerii, =tiind c[ acest fapt este pedepsit de lege =i prev[z]nd urm[rile faptei sale, ]ntrune=te toate elementele delictului de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art.267 c.p. Av]nd ]n vedere c[ ne afl[m ]n fa\a unui cumul real de infrac\iuni instan\a urmeaz[ s[ fac[ =i aplica\iunea art. 101 c.p. Pentru cheltuieli de judecat[ se va face aplica\iunea art.304 CJM, computarea preven\iei se va face potrivit art.463 CJM.Pentru aceste motive, Tribunalul ]n unire cu concluziunile Procurorului Militar cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile, ]nvinuit pentru crim[ de tr[dare de patrie p.p. de art.1 lit. a,b,c, D.199/950, prin schimb. calific. din crim[ de ]nalt[ tr[dare p.p. de art.184 c.p., culpabil pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art.267 al.1 c.p. =i c[ nu sunt circumsatan\e atenuante ]n favoarea inculpatului.}n consecin\[: TRIBUNALUL }N NUMELE POPORULUI HOT{R{+TE: Cu unanimitate de voturi, f[c]nd aplica\iune art. 292 C.J.M., art.1 lit. a,b,c, D.199/950, 267 c.p., 304 =i 463 C.J.M., Cu unanimitate de voturi ]l condamn[ pe LEU VASILE la 21

moarte pentru crima de tr[dare de patrie p.p. de art.1 lit.a,b,c, D.199/950, Confisc[ ]ntreaga avere. }l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[, pentru del. p. p. de art. 267 c.p. Conf. art. 101 c.p., va executa pedeapsa cea mai grav[. }l oblig[ la 200 (doua sute) lei cheltuieli de judecat[. Comput[ preven\ia de la 20 august 1954.Tribunalul, reintr]nd apoi ]n =edin\[ public[, Pre=edintele a dat citire dispozitivului de mai sus. Cu drept de recurs. (aten\ie! n.a.) Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954. Prezenta sentin\[ s-a semnat de noi: Pre=edinte Asesori populari (ss) Lt. maj. Lavrov (ss) Lt. Solomon Iosi (ss) Lt. Lalyer Iosif Grefier (ss) Petre Zeciu PROCES-VERBAL Ast[zi 20 luna noiembrie 1954. Sentin\a de fa\[ s-a citit condamnatului de noi, grefierul Tribunalului, ]n prezen\a Procurorului Militar care l-a ]ncuno=tiin\at c[ are drept de recurs la Tribunalul Militar pentru unit. M.A.I. conform dispozi\iunilor Codului de Procedur[ Penal[, ]n termen de 4 zile. PROCUROR MILITAR, Grefier, (nesemnat) (ss) Petre Zeciu

Capitolul II
C{TRE CITITOR Cu aceste pagini prin care ]ncerc s[ completez informa\ia, m[ adresez cititorului, deoarece restul, cele extrase din arhivele securit[\ii - declara\ii de interogator ale unui om ]mpins cu preconcep\ie bol=evic[ =i cinism tehnic spre plutonul de execu\ie - cap[t[ obiectivitatea de a se adresa direct istoriei. Istoriei unui personaj al rezisten\ei ]nc[ necunoscut, istoriei convulsiilor la care ne-a fost supus neamul ]n acest secol, istoriei acelei f[r`me din spiritualitatea rom`n[ care a reu=it ]ntr-un fel sau altul s[ se salveze. Eu, cel care m[ adresez cititorului, sunt =i subiectiv =i supus st[rilor emo\ionale provocate de surpriza ]nt`lnirii foarte recente cu cele declarate de v[rul meu ]n fa\a anchetei de acum patruzeci =i =ase de ani. Cer`ndu-mi iertare pentru impulsul de a pune paranteze cu aten\ion[ri ]n note de autor,(dar prea e de tot c`nd sala e evacuat[ dar =edin\a e declarat[ <public[>, prea e de tot c`nd Hot[r`rea d[ drept de recurs, iar comunicarea oficial[ men\ioneaz[ lipsa acestui drept), m[ adresez cititorului care va ]n\elege c[ r[m`n totu=i un scriitor, dar un scriitor ]n m`inile c[ruia a ajuns dosarul propriei sale familii. El m[ va corecta acolo unde va g[si vreo urm[ de literatur[, sau va lua din considera\iunile mele numai ceea ce i se va p[rea ]ntr-adev[r ]ntemeiat. Singurul lucru pe care-l pot promite este s[ nu fac literatur[ =i s[ relatez c`t mai sec. Aspectul 23

22

romanesc ]l voi puncta doar prin titluri. El ]ns[, s[rmanul personaj de mult[ vreme martirizat =i-a spus ce avea de spus sub forma terorizat[ a declara\iilor la interogatorii. Acesta este unicul s[u mesaj r[mas, unicul document aflat p`n[ acum despre cruciada pe care o pornise =i doar asupra acestuia ne putem apleca cu sfin\enie. Pentru c[, ]ntotdeauna con=tient de r[spunderea sa, el a refuzat s[ declare tot ceea ce credeea c[ ar putea face prea mari servicii anticristului. A refuzat s[ le spun[ =i le-a dus cu el ]n lumea cea dreapt[. Se pot cita din interogatorii multe refuzuri precum:< }n cele spuse sub patrafir, nu pot declara nimic fiind considerat[, dac[ spun, cea mai mare crim[ omeneasc[>. Sunt refuzuri fa\[ de tot ce aveau mai mult[ nevoie anchetatorii - =i cei de la Moscova =i acoli\ii lor de aici. Pentru c[ ei ]l anchetau pe marele duhovnic al ]ntregii emigra\ii rom`ne =i vroiau de la el date prin care s[ poat[ distruge rezisten\a acestei emigra\ii, adic[ tocmai oxigenul exterior de care avea nevoie rezisten\a rom`neasc[. R[pit de KGB din scaunul s[u episcopal tocmai pentru c[ reu=ise s[ coaguleze ]n jurul acestuia v`rfurile exilului rom`nesc =i chiar al celui din alte \[ri supuse de armata ro=ie, el este stors ]n anchet[. De c[tre cine ? De c[tre o putere aservit[ Moscovei p`n[ la a acuza soldatul rom`n c[ lupt[ pentru p[m`ntul str[mo=esc =i pe duhovnicul acestuia c[ ]l ]mb[rb[teaz[. Promi\`nd din nou cititorului c[ m[ voi ab\ine c`t voi putea de la comentarii, ]l rog s[-mi permit[ aici doar o constatare: cine sunt cei care ancheteaz[ =i judec[ acest proces de tr[dare na\ional[ ? Completul de judecat[ este format din Lavrov V. George - pre=edinte, Solomon Iosi =i Lalyer Iosif - asesori. Avocatul numit din oficiu este L. Horovitz, Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti este maior Branovici I^, =eful Direc\iei a VIII-a a securit[\ii, care-l ancheteaz[ este colonel Fr. Butyka. Apare, e drept, ca loc\iitor al Direc\iei Penitenciarelor lt. 24

colonelul B[dic[ Ilie - acesta fiind chiar cel care, ]n acea=i perioad[ ]l ]mpu=c[ ]n ceaf[ pe P[tr[=canu. El trimite dramaticul protest pe care l-am publicat mai ]nainte loc\iitorului Ministrului de Interne - general maior Adi Ladislau, iar acesta pune rezolu\ia <Tov. Pintilie> - care nu e altul dec`t celebrul Pantiu=a, =eful de import al securit[\ii venit aici ]n 1945 cu grad sovietic spre a-l omor` pe fostul secretar general comunist Fori=, cu ranga, ca dovad[ a faptului c[ idealul comunist al acestuia se ]nf[ptuise. Spre a nu fi ]n\eles gre=it, precizez c[ ]n=irarea tuturor acestor nume str[ine care au judecat tr[darea na\ional[ a v[rului meu nu are nici cea mai mic[ inten\ie xenofob[, ci este doar demonstra\ia desna\ionaliz[rii ca procedeu curent al imperialismului moscovit care trimisese =i promova ]n \[rile satelite o armat[ de mercenari funciarmente incapabil[ de patriotism =i sim\ire na\ional[. }n lupta cu asemenea mercenari ai unei armate infecte care l-a capturat piratere=te ca s[-=i arate puterea ]n spatele frontului =i nu pe teren deschis, a c[zut el fiind torturat apoi la Moscova =i la Bucure=ti pentru a se afla tocmai firele cruciadei pe care o pornise. Cruciad[ prin care devenise at`t de periculos ]nc`t sovieticii au riscat chiar scndalul interna\ional al actului pirateresc prin care l-au r[pit. Dup[ cum se va vedea, despre sine, el spune tot la anchet[, ne ferindu-se cu nimic. Pe oamenii ]nt`lni\i ]i men\ioneaz[; opozi\ia sa f[\i=[ la comunism =i sovietizare nu o ascunde =i nu =i-o scuz[ nici o clip[, respinge ideea de a fi agent al cuiva, se proclam[ singur du=man al regimului comunist =i ]=i recunoa=te toate p[catele omene=ti prin care tinere\ea sa n-a fost de sf`nt. Dar, din clipa ]n care a avut revela\ia rostului s[u ]n salvarea na\ional[ prin Biseric[, din clipa ]n care, din simplu slujitor cu p[catele lui lume=ti a tr[it totala convertire devenind misionarul decis s[-=i sacrifice via\a, nu mai face nici o concesie. Ia totul asupra sa, refuz[ s[ dea am[nunte =i salveaz[ orice persoan[ =i 25

orice stare creat[ care ar putea duce mai departe rezisten\a ]n care el a crezut. A=a se explic[ apelul lui vehement, dar nu disperat, din celula num[rul zero a ]nchisorii Jilava, <]n plin[ iarn[, f[r[ foc, f[r[ geamuri, pe o rogojin[, legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[, cer`nd a fi executat conform sentin\ei pronun\ate>. A=a se explic[ ilegalitatea celor care ]l \ineau ]n via\[ =i ]n celula zero pretinz`ndu-i ca, ]nainte de execu\ie <s[ vorbeasc[ despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei>. Caligrafia seniorial[ a scrisului s[u pe care-l cuno=team prea bine, m-a lovit cu cnutul sensurilor dramatice ale acestor pagini peste care am dat ]n dosar: In celula zero a Jilavei, ]n lan\urile sale <de form[ =i m[rime medieval[ >, un ]nalt prelat al Bisericii =i un om de seam[ al Neamului se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are: acela de a i se executa pedeapsa cu moartea. Nu numai c[ refuz[ cererea de gra\iere dar, dup[ cum se va vedea din documente, interzice oricui altcuiva de a o face ]n numele s[u. Iar, ]n plin secol douazeci, constat[m c[, ]n numele <omeniei comuniste>, i se poate ignora chiar =i acest drept. Dar el lupt[ chiar =i-n aceast[ situa\ie. Nu e de\inut; nu se consider[ un de\inut ci un prizonier ]n r[zboiul la care s-a ]nregimentat voluntar ]n numele crucii =i preg[tit s[-=i duc[ crucea. Acest lucru \ine ierarhul ortodox s[-l precizeze du=manilor s[i: chiar dac[ ei sunt c[l[i =i nu adversari, el e prizonierul =i nu condamnatul lor. Astfel, scriindu-=i cutremur[torul protest de om c[ruia nu i se d[ nici dreptul la moartea pentru care a c[p[tat sentin\a el precizeaz[ du=manilor s[i c[ li se adreseaz[ ]n calitatea de: <Episcopul V. Leu - Prizonier de r[zboi> Este deci un ]nvins, dar nu un condamnat. }nvins ]n cruciada ]n care a c[zut tat[l s[u, cade acum el, dar trebuie s-o continue al\ii. }ngem[nare insolit[ pentru secolul =i lumea noastr[ pragmatic[, om r[mas f[r[ \ar[ dar plin de con=tiin\a Neamului s[u 26

=i de misiunea na\ional[ a Bisericii sale, episcop =i general ]n acela=i timp, adic[ general cu misiunea de duhovnic-p[stor =i episcop-strateg al unei cruciade moderne, el nu mai are alt[ cale de a-=i descrie personalitatea dec`t ]n paginile triste ale interogatoriilor. Aceste pagini le prezent[m nealterate ]n cronologia tehnicii securiste de a stoarce totul, aleg`nd ceea ce descrie fapta lui care e singura important[ pentru cititor =i l[s`nd pentru arhiv[ doar unele gre=eli gramaticale =i pasajele de rutin[ poli\ieneasc[ prin care anchetatul e r[st[lm[cit. Acelea sunt treburile de rutin[ poli\ieneasc[ a epocii demagogice, asupra c[rora insistau securi=tii ]n dorin\a lor de demascare a <capitalismului putred> =i care, a=a cum se vede =i ]n referatele concluzive pe care le-am reprodus integral, oric`t de grave acuze p[reau atunci, ast[zi devin plictisitoare =i rizibile. Lozinci pr[fuite de genul c[: <e vinovat pentru c[ a ]mb[rb[tat solda\ii rom`ni ]mpotriva puterii sovietice> sau c[ <a slujit interesele bisericii care este o agentur[ imperialist[>. +i totu=i, s[ pornim de la asemenea referate-rechizitoriu ca s[ vedem cine este acest om ce-=i strig[ ]n celula zero a Jilavei dreptul cre=tin al sacrificiului suprem. S[-l descifr[m chiar =i din caracteriz[rile cele mai ostile =i mai potrivnice. }ntreb`ndu-ne cine este acest om care se zbate pentru singurul drept pe care-l mai are, acela de a i se executa sentin\a cu moartea =i a nu mai fi chinuit ]n plus, s[ vedem c`teva dintre caracteriz[rile consemnate de instan\ele cele mai ostile =i oamenii cei mai potrivnici lui: <Dup[ ce ap[rarea a avut ultimul cuv`nt, Pre=edintele a ]ntrebat pe acuzat dac[ mai are ceva de ad[ugat ]n ap[rarea sa, la care acesta a declarat c[ singura sentin\[ care ar onora deopotriv[ pe el =i Tribunalul ar fi numai condamnarea sa la moarte, =i c[ el moare pentru ideile sale. (Dosar I, fila 384 - sentin\a nr.2417 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti ]n dosarul 1872/54) 27

<Interogat ]n instan\[, acuzatul a declarat c[ activitatea sa ]ndreptat[ ]mpotriva regimului nostru este mult mai vast[ dec]t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu>. (idem fila 387) <Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetatoare afirm]nd c[ nu-i este team[ de moarte, sau de chinurile fizice la care ar fi supus. El afirm[ c[, din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[> ]i este indiferent ce se va face cu el. <Via\a p[m`nteasc[ - spune Leu V. - nu mai exist[ pentru mine>^ (Dosar II - fila 178 - Referat al Serviciului III al Securit[\ii (probabil extern) privind rezultatul anchetei lui Leu Vasile - nr. 19A/14 mai 1953) <Leu Vasile n-a recunoscut ]n declara\iile sale nici o activitate direct[ pe linia unui serviciu de spionaj, de=i i s-au prezentat argumente din propriile sale declara\ii^> (N.A:=tim noi ce argumente erau!) (Idem - fila 183) <Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatoare d]nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial s]nt cunoscute =i neg]nd adev[rata sa activitate de spionaj sub masca misiunilor religioase^> (idem - fila 186) <F[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie, ci numai simple afirma\ii, ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ arestatul a fost agent al Serviciului de informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste. Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[>. (N.A: =tim noi cum se dep[=eau aceste greut[\i!) (idem - filele 179-180) <}n 1940 a devenit profesor ]nfiin\]nd catedra de <secte 28

religioase =i curente subversive> la +coala de Ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti unde, prin cursurile pe care le-a predat, a s[dit ]n mintea ofi\erilor ura ]mpotriva PCR^ Prin faptele sale prin care a sprijinit efectiv r[zboiul fascist de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice, Leu Vasile a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascisto-antisovietice> ( astea erau Crucea Rom`niei, Steaua Rom`niei, ordinul Mihai Viteazul, Medalia r[zboiului din r[s[rit, Crucea de fier german[ =i Serviciul Credincios cu spade ob\inute ]n perioada 1941-1944) (Dosar I - fila 402 - Referatul direc\iei MAI condus[ de col. Fr. Butyka - Direc\ia III-a - privind rezultatele cercet[rilor asupra arestatului Leu Vasile din 9 aprilie 1954) <Este hirotonisit ca episcop al fugarilor rom]ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat, urm]nd s[ lucreze sub masca activit[\ii religioase ]n cadrul Consiliului ecumenic>. (idem) N.A: =i ce este acuzator ]n asta de vreme ce el declar[ r[spicat: <Din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio, atacam du=m[nos comunismul, ]n general, din toate \[rile democratice ]n frunte cu URSS. Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[. (N.A: pesemne c[ anchetatorul ]l ]ndemna s[ dea vina pe cine =tie ce agentur[!) - ]n calitatea mea de episcop. ^De acea eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[.> (interogatoriul din ziua de 12 februarie 1954) <Leu Vasile a stabilit ]nfiin\area unei ore religioase morale ]n cadrul emisiunilor radio BBC, cu scopul de a discredita ]n fa\a ascult[torilor t]n[rul nostru stat. }n afar[ de postul de radio Londra, Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR de la posturile de radio Paris, Roma, Salzburg, Munchen, Atena, Istambul, Beyruth etc^ Tot ]n 1949, dup[ ce a luat leg[tura cu fostul rege Mihai ]n Elve\ia, a primit misiunea de la acesta de a convinge pe ofi\erii fugari rom]ni s[ nu emigreze din Europa Occidental[ ]n alte continente ]ntruc]t se va ]nfiin\a armata european[^Leu Vasile a adunat o parte din ace=ti ofi\eri la Paris pentru a putea lua parte ca asisten\i la +coala 29

Superioar[ de R[zboi din Fran\a^ Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r]ndurile fugarilor rom]ni^ Leu Vasile a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune, pun[ndu-l ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari ce se aflau ]n special ]n Grecia, Italia =i Liban^ }n Austria, ]n anul 1951, la Gratz, a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ <Rom`nia Mare> care avea un caracter anti-comunist. Numitul Leu Vasile a desf[=urat toat[ aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR p]n[ ]n august 1952 c]nd a fost arestat de organele de stat ale unei \[ri prietene, iar la data de 4 martie 1953 a fost predat organelor MAI> (idem: Ref. Direc\ia a VIII-a) <Inculpatul recunoa=te c[ a dus aceast[ activitate anticomunist[ pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom]nesc> (Dosar 1- fila 379 - Proces verbal Interogator de inculpat, 16 noiembrie 1954.Dosar 1872/1954) <}n tot timpul activit[\ii sale ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. }n timpul r[zboiului Antonescian, ]n iunie 1941, a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi. Mai t]rziu s-a ]ncadrat ca voluntar ]n Reg.6 Mihai Viteazu =i, pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t]nd solda\ii =i fiind r[nit, a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>. }n iulie 1942 a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la batalionul 991 format din de\inu\i, ata=at pe l]ng[ Divizia 14 infanterie, lupt]nd ]n linia I a frontului ]n sectorul cotul Donului. }n acest[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare Sovietice, fapt pentru care a fost decorat cu <Serviciul Credincios>. }n 1945 a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale>. (Dosar 1 - fila 358 - ]nceputul rechizitoriului nr.186/2 iulie 1954 al Procuraturii Militare Bucure=ti) 30

<Dac[ se ]nt`mpl[ ceva =i ve\i ajunge la anchete =i cercet[ri m[ ve\i ponegri pe mine, ve\i da toat[ vina pe mine =i mi se vor atribui mie toat[ r[spunderile. Tata trebuie s[ r[m]n[ de neatins pentru a putea rezista ]n \ar[ =i a-i ajuta pe ceilal\i> - Acesta era cuv`ntul de ordine l[sat de v[rul meu =i ]nsu=it de familie. Tat[l men\ionat, cel care trebuia s[ r[m`n[ de neatins, era Episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor, fost ]nainte Episcop de Arge=, fost vicar =i locotenent al Mitropoliei Moldovei, organizator , ]mpreun[ cu patriarhul Miron Cristea al serviciilor religioase ale armatei, organizator al ]nv[\[m`ntului telogic ]n Basarabia, arhip[stor cu voca\ie misionar[ =i atribu\ii ecumenice date de Sf`ntul Sinod, ]n acest sens av`nd leg[turi str`nse de ascultare cu bisericile rom`ne=ti din diaspor[.El era, de asemenea, o binecunoscut[ personalitate c[rtur[reasc[, prieten cu Iorga, Gusti, Petrovici, Crainic, ierarh intransigent ]n afirmarea ideilor de credin\[ na\ional[ pe care superficialitatea noului regim ]l cataloga doar pur =i simplu na\ionalist, teolog ortodox recunoscut pentru contribu\ia la consolidarea Bisericii Na\ionale ]n Rom`nia Mare, urma= a opt genera\ii de preo\i ]ncep`nd cu blagocinul Mihail Leu - pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare care este ascendentul direct ]ntr-un arbore genealogic ce se deschide cu Costea Leu, men\ionat ]n hrisoavele divanului lui Alexandru cel Bun ]ncep`nd cu 30 martie 1392. }n condi\iile aservirii Bisericii dup[ modelul \[rii ]nchinate Moscovei, tat[l - Episcopul Grigorie - r[m`nea ]n \ar[ str[duind ca din scaunul s[u sinodal s[ men\in[ pe c`t posibil echilibrul unei neat`rn[ri biserice=ti, ]n vreme ce doi preo\i tineri - fiul Vasile Leu - colonel, confesor militar =i Florian G`ld[u - doctor ]n teologie la Londra, plecau ]n str[in[tate pentru a atrage sprijinul diasporei rom`ne=ti, unindu-se astfel eforturile din \ar[ =i din str[in[tate =i folosindu-se leg[turile cu Consiliul Interna\ional Ecumenic. }mi amintesc faptul c[ o ]ntrunire ]n acest sens a avut loc ]n casa noastr[ de la Medgidia la ]nceputul verii lui 1948. 31

Petrec`ndu-mi vacan\ele anilor anteriori la palatul episcopal din Hu=i unde locuia unchiul meu, eu mai participasem la asemenea ]nt`lniri cu personalit[\i de seam[, care discutau stringentele probleme politice =i la care, ]n loc de personalul obi=nuit serveam noi, nepo\ii din familie, pentru a se evita, pesemne, vreo ureche neavenit[. }ntruniri de familie mai aveam, de obicei, la casa p[rinteasc[ din comuna |u\cani - Covurlui, de Sf`ntul Ilie c`nd era hramul bisericii la care slujiser[ to\i bunicii =i str[bunicii mei. Dar acolo, cu toate c[ datorit[ unchiului meu Nil Leu, ofi\er din regimentul de ro=iori de gard[ trecut ]n rezerv[, se discutau mai abitir problemele politice, participarea era larg[ venind neamuri multe =i oaspe\i ca la hram, familia noastr[ fiind compus[ ]n special din ]nv[\[tori, profesori =i preo\i din toat[ |ara de Jos. }n condi\iile de alungare a regelui, de na\ionalizare =i de sovietizare riguroas[ a guvern[rii ]mp`nzite cu consilierii lui Vi=inski, poli\ia politic[ proceda mai dur iar, la Hu=i, Episcopului Grigorie ]i fuseser[ aresta\i o serie de c[lug[ri =i preo\i basarabeni c[rora le d[duse ad[post =i care duceau ]nc[ pastoralele ]n satele de peste Prut, binecuv`nt`nd ]n secret cu c`te o slijb[ oamenii ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i =i reu=ind s[ treac[ ]napoi prin vaduri numai de ei =tiute. Aflat[ chiar pe grani\[, Episcopia Hu=ilor a facilitat ]n primii ani asemenea leg[turi spirituale, martiriul de mai t`rziu al Episcopului Grigorie venind =i din acest motiv.}n 1947 la =edin\a Adun[rii Deputa\ilor din 13 august, deputatul comunist Al. Popescu-Ciorani vine ]n plen cu documente de <demascare> a ac\iunilor antisovietice de la Hu=i pornite din ]ndemnul episcopului, ]l declar[ pe acesta du=man al noului regim =i exprim[ cererea expres[ ca Episcopul Grigorie Leu s[ fie judecat pentru crima de a fi na\ionalist =i a se opune sovietiz[rii. Era, deci ]ndeaproape urm[rit, deputatul cer`nd deferirea lui la Curtea Criminal[. Concomitent vine =i o sesizare de la serviciul de siguran\[ a jandarmeriei jude\ene care arat[ unele fapte din eparhie men\ion`nd c] <ac\iunea de urm[rire a episcopului continu[>. 32

Acum suntem ]n iunie sau iulie 1948 c`nd, dup[ o ]ntrunire sau discu\ie la Bucure=ti, la Patriarhie =i Guvern, Episcopul Grigorie a preferat s[ vin[ la tat[l meu, la Medgidia, folosind casa noastr[ care era mai pu\in probabil s[ fi fost luat[ ]n obiectiv. Se recuno=tea =i de data aceasta spiritul combinator al v[rului meu care =tia s[ g[seasc[ asemenea solu\ii. Episcopul Grigorie a poposit la Medgidia, el s-a dus la Constan\a de unde a venit a doua zi cu episcopul Chesarie al Tomisului, care-=i f[cuse studii ]n Italia =i avea bune rela\ii =i cu o rud[ a lui Horia Grigorescu, fostul ambasador la Paris r[mas ]n Fran\a odat[ cu ]ndep[rtarea regelui Mihai. A mai participat =i un avocat sau un fost judec[tor Puiu, coleg de-al tatei care st[tuse la noi ]n timpul refugiului, pesemne rud[ a mitropolitului Visarion Puiu cu care \inea leg[tura ]n str[in[tate =i, tot o astfel de rud[ a altcuiva din str[in[tate droghistul Tana=oca. Episcopul Grigorie le-a relatat celorlal\i faptul c[, dup[ ce la cabinetul lui Emil Bodn[ra= care a controlat mult[ vreme guvernul Groza ca Secretar general al Consiliului de Mini=tri, au fost cerute =i centralizate toate listele cu toate parohiile =i m[n[stirile rom`ne=ti din str[in[tate precum =i tabelele cu monahi =i slujitori rom`ni de pe l`ng[ alte l[ca=uri ortodoxe. Dup[ o atent[ clasificare a lor, pesemne la Moscova sau de c[tre consilierii sovietici, Petru Groza a transmis Sinodului ucazul de a se indica acestor preo\i s[ se supun[ ierarhic episcopiilor ortodoxe ruse din str[in[tate. +i nu acelora independente, care-i reprezentau pe ru=ii albi, ci s[ devin[ sufragane ale acelor episcopii care \ineau de Patriarhia Moscovei ]nfiin\at[ de Stalin ]n 1943. Prin aceasta, orice episcopie rom`neasc[ din str[in[tate urma s[ se desfiin\eze; =i nu era nici greu pentru c[ ierarhi nu prea r[m[seser[, iar Mitropolitul Visarion Puiu, fugit din \ar[ din pricina condamn[rii la moarte, nu avea putere de a-i aduna pe to\i ]n jurul s[u fiind bolnav grav ]ntr-un sanatoriu elve\ian unde i se cerea s[ treac[ la catolicism. A=adar, rom`ni =i de limb[ rom`n[ puteau r[m`ne doar preo\i 33

simpli, cei care aveau contactul direct cu enoria=ii din diaspor[. Ierarhia superioar[ fiind asigurat[ de moscovi\i, era limpede c[ puterea sovietic[, experimentat[ ]n a-=i infiltra oamenii ]n coloniile emigra\ilor, dorea s[ pun[ m`n` ]n acest mod =i pe emigra\ia din \[rile pe care le cucerise, asigur`nduse astfel c[ va putea s[ anihileze reac\iile din occident ]mpotriva guvernelor promoscovite pe care le instalase ]n statele satelite. Dup[ aservirea \[rii, se urm[rea =i aservirea diasporei sau cel pu\in anihilarea reac\iilor ei prin acest control asupra bisericilor na\ionale ]n jurul c[rora este =tiut c[ se str`nge diaspora. Planul era perfid. Episcopul Grigorie, ca unul dintre cei mai vechi membrii ai Sf`ntului Sinod la ora aceea ]l demontase bucat[ cu bucat[ ]ntr-o discu\ie sincer[ avut[ cu Petru Groza =i apelase la sim\[mintele de fiu de preot ale aceluia de a nu l[sa s[ se instaureze o <Sovrompatriarhie>. Cum promisiunile lui Groza erau evazive, trebuia avertizat[ de urgen\[ rom`nimea din str[in[tate de pericolul care o pa=te, trebuiau g[si\i episcopi activi =i dedica\i independen\ei Bisericii rom`ne=ti din emigra\ie =i trebuiau organiza\i enoria=ii diasporei spre a nu se l[sa ]nregimenta\i ]n e=alonul ortodox moscovit. Trebuiau c`t mai mul\i oameni one=ti =i instrui\i. Apoi cei instrui\i trebuiau s[ avertizeze mai departe fiecare pe calea lor. Cei doi episcopi Grigorie =i Chesarie urmau s[ ]ncerce leg[tura cu Consiliul Ecumenic unde reprezentantul rom`n fusese colegul lor arhimandritul Scriban, iar emisari de aici trebuiau s[ ajung[ c`t mai repede ]n occident. Cu un tren de sear[ a sosit la noi acas[ =i preotul G`ld[u care aducea o veste sau o relatare despre un contact avut recent, apoi cei doi episcopi au plecat la m[n[stirea de la Techirghiol, cred, unde se aflau ]n sezonul balnear =i al\i ierarhi cu care aveau s[ decid[ am[nuntele acestei taine. Unii dintre cei cu care am vorbit mai t`rziu, ]nclin[ s[ cread[ c[ nici Patriarhul Iustinian, om al lui Gheorghiu Dej, totu=i nu era str[in de aceste demersuri, 34

Episcopul Grigorie, ca mai vechi arhiereu, fiindu-i =i duhovnic ]n perioada Ia=ilor. Nu =tiu ]n ce m[sur[ patriarhul a cunoscut =i a ]ncurajat, sau a =tiut =i a t[cut, ori dac[ =i-a f[cut datoria fa\[ de Dumnezeu mai presus dec`t fa\[ de protectorii s[i atei, pentru c[ documente nu exist[. Singurul fapt incontestabil este c[ aceast[ m[sur[ de salvare a fost dorit[ =i conlucrat[ de mai mul\i ierarhi, de toate capetele luminate =i ]nsufle\ite de sim\ire na\ional[ ale Sf`ntului Sinod. De pl[tit ca martir pentru acest act temerar a pl[tit doar Episcopul Grigorie pentru c[ fapta lui de demnitate cre=tin[ fusese public[ =i ]n fa\a lui Groza =i prin ac\iunile fiului s[u - personajul prezentei c[r\i. Datorit[ t[cerii acestuia nu s-a aflat ]ns[ nimic despre celelalte caractere tari =i luminate de Duh care au ajutat aceast[ ac\iune. Dar ]ntru lauda ortodoxiei noastre =tim ast[zi c[ mul\i dintre ierarhii vremii au consim\it =i au ]ncurajat ]ntro form[ sau alta, de aici, din \ar[, aceast[ str[danie de a nu l[sa ]n m`inile anticristului Biserica diasporei noastre. Cei doi tineri preo\i care urmau s[ plece cu aceast[ grav[ misiune, au avut o ]ncurajare =i o recomandare prin glasuri ]nalte de aici c[tre Consiliul Ecumenic, de vreme ce au putut face fa\[ tuturor ]ncerc[rilor. Cu ace=tia doi -Vasile Leu =i Florian G`ld[u =i cu rudele care aveau s[ transmit[ ]n str[in[tate ambasadorului Horia Grigorescu =i mitropolitului Visarion Puiu, eu am r[mas la vinul bun pe care tata ]l lua din viile domnului B`rsan de pe o coast[ ]nsorit[ a Medgidiei. Dup[ ce episcopii au plecat cu acela=i g`nd la fra\ii lor de Sinod afla\i la Techirghiol, mai ]n glum[, mai ]n serios, ceilal\i m-au avertizat c[ voi avea =i eu un mic rol de jucat =i aceasta s-a ]nt`mplat cam peste o lun[, cum este relatat ]n documente. Un lucru ]mi confirm[ citirea acestor documente dup[ 46 de ani de la proces =i dup[ 53 de ani de la cele ]nt`mplate: c[ toat[ lumea s-a \inut de cuv`nt ]ntr-o moral[ mai presus de frica anchetei. C[ s-a spus numai ceea ce se stabilise c[ se 35

putea spune. +i nu numai pentru salvarea unor oameni, sau a unor posibilit[\i de moment, ci =i pentru salvarea acelor c[i prin care cele hot[r`te cu deplin[ con=tiin\[ cre=tin[ - ferirea de ru=i =i de anticrist a unei p[r\i a spiritualit[\ii noastre - s[ se poat[ ]ndeplini. Astfel: pentru a nu l[sa s[ fie anihilat =i a fi f[cut[ c`t mai eficient[ prezen\a ]n mijlocul lucrurilor a Episcopului Grigorie care se dovedise a fi elementul de stimulare a valorilor na\ionalcre=tine printre ierarhii vremii, a fost ponegrit fiul s[u =i s-a vorbit chiar de ruperea rela\iilor dintre ei. Pentru a se deruta ancheta de la leg[turile ecumenice pe care Biserica noastr[ =i le-a p[strat cu lumea civiliza\iei cre=tine, au fost ]ncurajate sloganurile cu agenturile imperialiste care conveneau semidoctismului anchetatorilor =i erau singura satisfac\ie pentru incultura =efilor lor. Pentru a salva =i a nu furniza date despre alte persoane care ar putea ajuta sau continua lupta, acuzatul principal nu a avut dec`t \elul execu\iei sale c`t mai rapide^ Etc, etc, etc^ Refuz s[ comentez ]n[l\imea moral[ a unei ]n\elegeri at`t de omene=ti a lucrurilor: c[ om e=ti =i m`ine po\i spune ceea ce azi ai t[cut. V[rul meu =tia asta ]n celula sa num[rul zero de la Jilava, a=a c[ prefera mai degrab[ s[ se duc[ el la Domnul, spre salvarea celorlal\i care r[m`neau p[m`nteni. }n ceea ce m[ prive=te, a=a am sc[pat: am stabilit c[, ]n caz de arestare vom spune am`ndoi c[ eu nu =tiam dec`t c[ el f[cea gesturi disperate ca s[ se ]mpace cu tat[l s[u cu care era certat. Dup[ =ase ani, la anchet[, cu toate c[ lucrurile erau evidente =i Episcopul Grigorie, tocmai pentru conlucrarea lor ]ntru acest ideal fusese omor`t, el n-a schimbat o vorb[ din ceea ce stabilise cu mine =i a obstinat, v[d ]n declara\ii, p`n[ c`nd m-a salvat =i am ie=it din ]nchisoare. Acela=i lucru, nu la scara unei griji de familie, ci la cea a importan\ei na\ionale a unei speran\e, a f[cut-o nedivulg`nd nume =i situa\ii cu care s-ar fi putut ap[ra. Singura lui ap[rare, ]ns[, ]i era limpede ]n revela\ia sa arhiereasc[ - era con=tiin\a c[, 36

dac[ el a c[zut, r[m`nem liberi ceilal\i prin a c[ror con=tiin\[ se va putea salva ceva. +i, prin asta, ]mp[cat, sufletul lui cere cu vehemen\[ c[l[ilor s[ execute actul final al trecerii sale Dincolo. O face cu sinceritate =i senin[tate, deoarece, a=a cum reiese din rechizitoriu, ]n pu\inii ani ai activit[\ii sale ]n str[in[tate, reu=ise lucruri de importan\[ crucial[ pentru soarta \[rii sale: 1) Mobilizase un puternic e=alon de rom`ni emigra\i impulsion`nd formarea de c[tre occident a acelei <Armate a Atlanticului> despre care ]nc[ nu s-a scris suficient, dar a constituit ]n epoc[ o mare speran\[ pentru toate popoarele subjugate =i rezisten\a lor. 2) A ]nfiin\at cu Vi=oianu =i al\ii Partidul Cre=tin care s[ asigure guvernul din exil =i s[ conduc[ Rom`nia dup[ eliberare. 3) A inaugurat, pentru ]ntre\inerea sufleteasc[ a celor din \ar[, emisiunile religioase rom`ne=ti la posturile str[ine. 4) A g[sit locuri ]n lume unde i-a ]ndrumat pe emigran\i =i datorit[ recomand[rilor lui c[tre statele respective s-au format colonii rom`ne=ti temeinice. 5) A f[cut vizite la importan\i =efi de state demasc`nd bol=evizarea estului Europei, ]ndep[rt`ndu-i pe ace=tia de alian\ele cu Moscova. 6) A coagulat leg[turile dintre liderii emigra\iei rom`ne, chiar =i la nivelul capetelor ]ncoronate. I-a atras pe cei care se deziceau unii de al\ii pe o cale foarte concret[ a solidarit[\ii cre=tine rom`ne=ti, adic[ ac\iunile diverse de eliberare: de la cea spiritual[ prin slujbele =i predicile rom`ne=ti instaurate de el la majoritatea posturilor de radio, p`n[ la acea Armat[ Atlantic[ de eliberare a Estului, c[reia i-a devenit generalspiritual =i despre care istoria va mai avea de aflat multe ca imbold la rezisten\a celor subjuga\i la Yalta. 7) I-a adunat pe studen\ii rom`ni din emigra\ie ]nfiin\`nd organiza\ia <Rom`nia Mare> care avea s[ cultive patriotismul =i anticomunismul la genera\ia t`n[r[. 37

8) A pus ]n fiin\[ marea sa oper[: Arhiepiscopia diasporei rom`ne=ti pe care nici KGB-ul, nici securitatea nu au mai reu=it s-o dezbine. Astfel, insisten\a lui de a fi executat nu este o ambi\ie, sau un orgoliu cavaleresc, ci convingerea cre=tin[ c[ poate trece senin la Domnul f[r[ a da du=manilor am[nunte prin care ei s[ ]ncerce a distruge ceea ce to\i cei p[stra\i ]n taini\a sufletului s[u puteau construi mai departe, sau puteau transmite. +i iat[ c[, ]n ciuda tuturor vicisitudinilor care, de la martiriul s[u de atunci, ne-au supus la mai multe decenii de ]mp[g`nare, con=tiin\a lui, aceea=i cu care murise =i Episcopul Grigorie, s-a adeverit: Dac[ e vorba de o rena=tere a noastr[ ast[zi, apoi aceasta se ]ntemeiaz[ - chiar greu, a=a cum ne apare ea - tot pe ceea ce a p[strat mai sf`nt Biserica din sufletul poporului nostru.

Capitolul III
DOMICILIUL: EUROPA Not[ - Dosar 71 - 7/A La arestatul Leu Vasile nu este proces verbal de perchizi\ie domiciliar[ =i a propriet[\ilor celui arestat ]ntruc`t ne-a fost adus arestat de c[tre o \ar[ prieten[ (? n.a.) ne av`nd domiciliu ]n RPR. 03.02.'54 Lt. N. Dumitr[=coniu Unitatea MSS Sef Nr.82 PROCES VERBAL Nr.458 DE DEPUNERE SI PERCHEZITIE CORPORALA F[cut ast[zi, 3 iunie 1953 ora 2430 ]n Bucure=ti Noi, Slt. Hni\cu Constantin din MSS ]n virtutea drepturilor ce ne sunt acordate, dispunem depunerea ]n arest ]n interesul cercet[rilor a numitului Leu G. Vasile n[scut la 13 mart 1953 ]n comuna Oancea Reg. Gala\i fiul lui Grigorie =i Lucre\ia de profesiune Episcop c[s[torit cu -- domiciliat ]n Bucure=ti str. Gramond Nr. 9Bis primit conform ordinului Nr. din Proced`nd la perchezi\ia corporal[ a susnumitului, am g[sit asupra lui urm[toarele obiecte =i valori: una pereche ochelari vedere cu toc, una curea pantaloni p`nz[, una cravat[, una pereche m[nu=i, un stilou f[r[ peni\[,(au luato ru=ii? n.a.) un portofel piele, dou[ cruciuli\e, un m[r\i=or f[r[ lan\, una basma de cap, una pereche bran\uri. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal OFI|ER DE SERVICIU Slt. Constantin H. Perchezi\ionat, V. Leu REPUBLICA POPULARA ROMANA PROCURATURA MILITARA TERITORIALA BUCURESTI 39

38

MANDAT DE ARESTARE Nr. 6698/1953 Data 9 ianuarie 1954 }n numele legii =i al Poporului, Noi, Maior N. Dumitrescu Procuror Militar al Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti; Av`nd ]n vedere actele de procedur[ ]ncheiate ]n contra numit. LEU VASILE , n[scut ]n anul 1905, luna martie, ziua 13, ]n comuna Oancea, av`nd ocupa\ia func\ionar, fiul lui Grigore =i Lucre\ia urm[rit potrivit art. 218 din Codul de Procedur[ Penal[, pentru trecere frauduloas[ a frontierei =i Uneltire contra ordinei sociale, Av`nd ]n vedere c[ aceste fapte sunt prev[zute =i pedepsite de art. 267 =i 209 cp cu ]nchisoare de la mai mare de un an, Consider`nd c[ din cercet[rile f[cute rezult[ probe suficiente de culpabilitate contra susnumitului inculpat LEU VASILE, V[z`nd c[ inculpatul se g[se=te ]n situa\iunea prev[zut[ de art. 20 apt.9 din Codul de Procedur[ Penal[, ]ntruc`t fapta comis[ este grav[, v[z`nd =i dispozi\iunile art. 253 C. Pr. Pen. PENTRU ACESTE MOTIVE Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice ca, conform`nduse legii s[ aresteze =i s[ conduc[ la Penitenciarul Jilava pe LEU VASILE. Punem ]n vedere administratorului penitenciarului s[-l primeasc[ =i s[-l re\in[ dela data de 1 ianuarie (emis pe 9 ianuarie) =i p`n[ la data de 31 ianuarie 1954. Dat ]n cabinetul nostru, Procuror Militar, Maior de Justi\ie SS indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECTIUNEA GENERALA A SECURITATII STATULUI PROCES VERBAL DE INTEROGATOR 20 ianuarie 1954 ora=ul Bucure=ti Inerogatoriul a ]nceput la ora 16 . Interogatoriul s-a terminat la 40

ora 19 =i 30 minute. Eu, locotenent Dumitr[=coniu Nicolae am interogat ]n calitate de anchetator pe arestatul 1. Numele LEU ;2. Prenumele Vasile; 3. Anul, luna =i ziua na=terii 1903 martie 13; 4. Locul na=terii ]n Comuna Oancea Jud. Covurlui; 5. Cet[\enia apatrit; 6. Na\ionalitatea Rom`n[; 7. Apartenen\a politic[ ne]ncadrat; 8. Studii Facultatea de Teologie =i Doctoratu; 9.Profesia cleric ortodox; 10. Ultimul loc de munc[ =i func\ia Europa Apusean[ Episcop; 11. Ultimul domiciliu Paris Bul. St. Michael; 12 Situa\ia familiar[ V[duv. Am o fat[ Leu Florica ]n etate de 22 ani, student[ la Facultatea de litere, nu-i cunosc domiciliul actual; 13. Origina social[ Tat[l, Episcop ortodox la Hu=i decedat a avut 5 ha vie =i a fost donat[ episcopiei Hu=i ]n 1949; 14. Activitatea politic[ p`n[ ]n 1947 Ne]ncadrat; participare ]n alegeri Am participat p`n[ ]n 1948. Semn[tura, V. Leu 21 ianuarie, ora= Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 14.}ntrebare: Care a fost activitataea Dtale. profesional[ de la terminarea =colii primare =i p`n[ la 23 august 1944 ? R[spuns: Am terminat 4 cl. primare ]n Bucure=ti ]n anul 1916, dup[ care fiind perioada de r[zboi, ne-am retras ]n Moldova la diferite rude ale mele =i nu am mai urmat nici o =coal[ p`n[ la terminarea r[zboiului.}n anul 1919, m-am ]nscris la cursul inferior al seminarului din Ismail, unde am f[cut 4 cl. p`n[ ]n 1923. }ntre 1923-1924 am urmat un an cl. 5 la liceul militar din Chi=in[u. }mboln[vindu-m[ am ]ntrerupt cursurile =i am stat acas[ p`n[ ]n anul 1925 }n 1925 m-am ]nscris ]n cl. 5-a la seminarul din Constan\a, unde am urmat 3 cl. p`n[ ]n 1928, iar cl. 8-a am urmat-o la seminarul din Gala\i, unde am luat =i diploma.}n 1929 m-am ]nscris la Facultatea de Teologie din Bucure=ti, unde am urmat 2 ani, p`n[ ]n 1931, c`nd m-am 41

c[s[torit =i am fost trecut diacon la catedrala din Chi=in[u, unde am urmat =i Facultatea de Teologie ]n complectare, deci p`n[ ]n 1933. }n acest an m-am ]nscris la Doctorat ]n teologie =i eram diacon la catedral[.}n 1934 am ]ntrerupt doctoratul =i am fost f[cut preot =i numit ]n Ia=i la biserica Sf. Spiridon, unde am func\ionat timp de doi ani, dup[ care am fost f[cut protopop misionar al Mitropoliei Moldovei, pentru combaterea stilismului, p`n[ ]n 1937.Termin`ndu-se campania antistilist[, am fost trecut ca inspector la Serviciul Social Bucure=ti, unde m-am ocupat de probleme religioase.Dup[ un an de zile desfiin\`ndu-se serviciul social, am fost repartizat la Ministerul de Interne care m-a repartizat la +coala de Ofi\eri de Jandarmi, ca profesor =i confesorul corpului de jandarmi.Aici am func\ionat p`n[ la declararea r[zboiului, adic[ a intr[rii Rom`niei ]n r[zboi, ]n iunie 1941, c`nd afl`ndu-m[ ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie ce erau aliniate dealungul Prutului, din proprie ini\iativ[, dup[ ce am trecut Prutul ]n urma frontului la |iganca, am trecut la regimentul 6 Mihai Viteazul de pe linia I-a, ]ntruc`t fusese r[nit preotul regimentului.}n ce prive=te Partidele istorice, nu m-au influen\at. Aici \in s[ men\ionez c[ la Moscova mi s-au ar[tat diferite declara\ii din care rezulta c[ eu am fost ]n PN| Precizez c[ eu nu am fost ]n PN| ]ns[ eu am avut un unchi Leu Ion din Medgidia Str. Br`ncoveanu nr.1 care a fost frunta= ]n activitatea politic[ a acestui partid, iar eu aveam foarte bune rela\ii cu el, vizit`ndu-ne des. Pe acest lucru cred c[ este intemeiat[ afirma\ia ce mi s-a f[cut la Moscova de c[tre anchetatorii mei.}n ce prive=te legionarii eu nu am fost contra lor, ]ns[ la venirea lor la putere, eu eram confesor al Corpului de Jandarmi =i majoritatea comandan\ilor au fost aresta\i =i persecuta\i de legionari, eu ]ns[ nu am fost, pentru urm[torul lucru: Am avut doi veri pe nume Clime, care au fost mari legionari, cu care am fost ]n 42

bune rela\ii.Ace=tia, pentru activitatea lor legionar[ p`n[ ]n 1940 au fost ]mpu=ca\i. Atunci mama lor a r[mas singur[ =i pe care o ajutam eu.Aceasta se nume=te Matita Clime.C`nd au venit legionarii la putere, ca mam[ a doi legionari mor\i, a mers la un general al c[rui nume nu-l re\in c[ruia i-a explicat situa\ia =i a cerut s[ nu se ating[ nimeni de mine, lucru care s-a =i f[cut.Regimul Antonescian a fost sus\inut de mine, deoarece pe Antonescu l-am cunoscut la Pite=ti, unde era comandant de Divizie =i venea ]n vizit[ pe la tat[l meu (care era Episcop de Arge=) =i astfel mi-am f[cut o impresie bun[ despre el.C`nd a venit la putere ]n conducerea statului, eu l-am popularizat, ar[t`nd chiar elevilor de la =coala de ofi\eri de jandarmerie pozi\ia de anti-comunist a lui Antonescu.Deasemenea l-am sprijinit ]n activitatea mea de confesor militar pe front a=a cum am ar[tat.C`nd a fost procesul lui Antonescu, eu am f[cut o cerere voluntar s[ fiu martor al ap[r[rii ]n procesul lui, ]ns[ acest lucru nu mi s-a aprobat.- ^ Bucure=ti 26 ianuarie 1954 Inerogatoriul a ]nceput la ora 9; interogatoriul s-a terminat la ora 14.}ntrebare: }n procesele verbale de interogatoriu date anterior, ai ar[tat activitatea d-tale p`n[ la fuga din \ar[. Arat[ cum a fost preg[tit[ fuga d-tale din \ar[ ? R[spuns: Preg[tirea fugii mele din \ar[ a constat ]n diferite consf[tuiri pe care le-am avut cu G`ld[u Florian, cu care hot[r`sem s[ fugim din \ar[ ]n Anglia. }n cadrul acestor consf[tuiri eu am \inut s[ fugim prin Ungaria, ]ntruc`t am auzit de la diver=i cet[\eni c[ este mai sigur[ fuga prin 43

Ungaria. Nu pot preciza de la cine anume am auzit c[ este mai sigur[ fuga prin Ungaria. Pentru aceast[ fug[ aveam nevoie de o c[l[uz[ pe care ]n momentul acela nu o aveam =i trebuia c[utat[. G`ld[u Florian nu a fost de acord cu planul meu, spun`nd c[ ]n c[utarea c[l[uzei o s[ d[m peste un agent de siguran\[ care o s[ denun\e, explic`ndu-mi c[ s-au mai ]nt`mplat asemenea cazuri. G`ld[u a venit cu un alt plan, spun`nd c[ un prieten englez de al lui i-a spus c[ cea mai reu=it[ cale pentru fuga din \ar[ este Jugoslavia. Eu am ]ntrebat de unde poate s[ cunoasc[ acel englez a=a de bine situa\ia. }n ce prive=te englezul eu nu l-am ]ntrebat cine este acesta, ]ntruc`t =tiam c[ are rela\ii printre func\ionarii lega\iei britanice din Bucure=ti pe care i-am v[zut dese ori ]n casa lui. G`ld[u Florian pentru a-mi demonstra seriozitatea indica\iilor date de englez, a venit la mine cu o schi\[ (hart[) f[cut[ de m`n[ ]n care era tot planul fugii. Planul era urm[torul. +i plec[m de la Bucure=ti cu trenul la Or=ova. De acolo s[ mergem cu vaporul la Bazia=i, de unde s[ lu[m o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=i. De la gara Bazia=i s[ mergem cu trenul spre Timi=oara, care trece o por\iune de circa 40-50 km. prin Jugoslavia. Pe teritoriul jugoslav era desenat[ pe acea schi\[ sta\ia Iosanova, unde trebuia, ca dup[ ce trenul pleac[ din sta\ie s[ s[rim jos pe fereastr[, ]nainte de a-=i lua trenul vitez[. Trebuia s[ s[rim pe fereastr[ ]ntruc`t a=a cum explica G`ld[u Florian, u=ile sunt ]ncuiate ]n timpul c`t trenul se afl[ pe teritoriul jugoslav. Dela Iosanova explica s[ mergem ]ntr-un sat de rom`ni la 2 km. dep[rtare de Iosanova - satul nu-l re\in cum ]i spunea - unde s[ ne prezent[m la p[rintele satului care domiciliaz[ l`ng[ biseric[, ]ntr-o cas[ mare. G`ld[u Florian explica faptul c[ ]n Jugoslavia se afl[ americani =i englezi, care ne vor lua =i ne vor trece ]n Austria mai departe. }n urma expunerii am[nun\ite a planului de fug[ din \ar[ de c[tre G`ld[u eu am accepta acest plan, r[m`n`nd s[-l punem ]n 44

aplicare^ Atunci eu i-am dat urm[toarele acte: - Diploma de licen\[ - Un certificat c[ am urmat doctoratul - Certificatul de na=tere - Diploma de seminar - Un act de preo\ie - Diploma de protopop militar - Un crisov vechi (un act) din care rezulta c[ sunt urma=ul a nou[ genera\ii de preo\i =i fiu de episcop. Actele cred c[ au fost trimise la Londra prin valiza diplomatic[ a Lega\iei engleze. }ntrebare: Cui i-ai dest[inuit c[ vrei s[ fugi din \ar[ ? R[spuns: G`ld[u Florian m-a pus s[ jur faptul c[ nu am s[ spun la nimeni c[ fug din \ar[, lucru pe care eu l-am f[cut. Mai t`rziu, ]ns[ nu mi-am respectat angajamentul. Eu i-am spus lui Ionescu Hareta, femeia mea de serviciu =i lui Leu Cornel, student domiciliat ]n Medgidia, str. Br`ncoveanu nr. 1, c[ am s[ fug din \ar[ ]n str[in[tate. Lui Leu Cornel i-am spus cu o zi ]nainte de a fugi din \ar[ ]n urm[toarele ]mprejur[ri: G`ld[u Florian care sus\inea c[ eu sunt urm[rit a precizat ]nc[ atunci c`nd am c[zut de acord asupra planului de fug[ expus de el, c[ este bine ca eu s[ simulez un ]nec, iar pentru aceasta s[ mergem la Constan\a, unde s[ vorbesc cu <nepotul meu> - a=a ]i spunea lui Leu Cornel ca acesta s[ r[m`n[ pe mal cu hainele mele =i s[ spun[ c[ eu m-am ]necat. Pe baza celor discutate cu G`ld[u pe 19 august 1948, am plecat la Constan\a. G`ld[u a plecat la ni=te rude ale so\iei la Techirghiol , r[m`n`nd s[ m[ ]nt`lnesc cu el a doua zi, stabilind =i ora, la =trand, ]n dos pe o limb[ de p[m`nt unde el m[ a=tepta cu hainele. Eu m-am dus la Medgidia la Leu C. Ion, unchiul meu =i am ajuns seara. Am luat masa ]mpreun[ =i le-am spus c[ m[ duc s[ fac baie =i s[ lase pe Cornel cu mine. 45

Seara am dormit cu Cornel ]n aceia=i camer[. Acolo i-am explicat lui Cornel c[ mi s-a anulat reabilitarea =i c[ va trebui s[ fiu din nou arestat, iar pentru a nu se petrece acest lucru, am luat o hot[r`re mai ]nainte, de a fugi din \ar[. Deasemeni, lui Cornel i-am spus c[ pentru a nu alarma dispari\ia mea - organele de stat, am hot[r`t s[ mergem la mare, unde s[ simulez un ]nec, rug`ndu-l pe el s[ r[m`n[ =i s[ fac[ propagand[ c[ m-am ]necat, dup[ un timp de 1-2 ore, iar eu voi trece dup[ un d`mb, unde m[ a=tepta un prieten cu haine =i cu care voi fugi. Nu pot preciza dac[ i-am spus c[ acest prieten este G`ld[u Florian. Bucure=ti 27 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 14. ^}n ziua =i ora fixat[ ]ntre mine =i G`ld[u, eu m-am dus la =trand la o plaje improvizat[ din marginea ora=ului Constan\a, unde am luat dou[ cabine. Una pentru mine =i una Leu Cornel cu care am stabilit ca peste o or[ dou[, dup[ ce intru ]n ap[, s[ ]nceap[ s[ m[ caute =i s[ spun[ c[ m-am ]necat. Iar pentru a confirma cele afirmate de el s[ arate cet[\enilor dinprejurul lui hainele mele din cabin[ =i actele, banii, un portvizit ce au r[mas ]n haine. Buletinul Popula\iei l-am luat =i l-am pus ]n hainele de la G`ld[u. Am intrat ]n ap[ =i am ie=it dup[ un d`mb, unde m[ a=tepta G`ld[u Florian cu alte haine. Am omis s[ adaug c[ lui Leu Cornel sau lui Ionescu Hareta le-am spus s[ dea telefon la p[rin\ii mei =i s[ le spun[ c[ m-am ]necat. Lui Leu Cornel =tiu c[ i-am spus s[ dea o telegram[ la femeia mea de serviciu Ionescu Hareta =i s[-i spun[ c[ m-am ]necat aceasta pentru a putea ar[ta la cei care ]ntreab[ despre mine. Ajuns pe d`mb la G`ld[u, m-am ]mbr[cat =i am plecat am`ndoi la gar[, am luat trenul =i am venit la Bucure=ti, unde am stat p`n[ a doua zi =i am dormit la hotelul Bratu de pe Cal. Grivi\ei. 46

A doua zi, ]n ziua de 21 august am plecat cu trenul din Bucure=ti la Or=ova, unde am ajuns noaptea. }n Or=ova am stat ]n timpul nop\ii la birjarul care ne-a luat de la gar[, ]ntruc`t la hotel nu am g[sit locuri. Birjarul nu =tiu cum ]l chiam[, ]ns[ era un om de circa 60 ani =i st[tea ]ntr-o margine de ora=. A doua zi ne-am dus ]n port la Or=ova, de unde am plecat cu vaporul la Bazia=. }n timpul c`nd mergeam cu vaporul, G`ld[u a v[zut un comandor prieten al lui, care ]ns[ nu a stat de vorb[ cu G`ld[u =i i-a =optit ]n mod discret c[ sunt trei comisari de poli\ie =i c[ este urm[rit, este vorba de comandor. Acest comandor este singura persoan[ cunoscut[ cu care neam ]nt`lnit dup[ plecarea noastr[ de la Constan\a. Ajuns cu vaporul ]n portul Bazia=, am luat o c[ru\[ p`n[ la gara Bazia=, de unde am luat trenul spre Timi=oara, care trece prin Jugoslavia. La Bazia= ni s-a f[cut control, am fost ]ntreba\i unde mergem =i am spus c[ mergem ]n excursie la Timi=oara. }nainte de a ajunge pe teritoriul jugoslav cu trenul, un poli\ist rom`n ne-a luat buletinul de identitate =i ne-a spus c[ ni-l d[ la Timi=oara. Deasemeni u=ile au fost ]nchise cu paz[ la ele. Conform planului stabilit am[nun\it dinainte, eu cu G`ld[u dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova- Jugoslavia, am s[rit pe geam. Acum era ]n ziua de 23 august 1948 seara. Dup[ ce am stat doua zile la preotul b[tr`n am plecat cu trenul pe care l-am luat din comun[ =i am ajuns la Belgrad. Rucsacul l-am l[sat ]n gar[ =i eu cu G`ld[u am plecat la patriarhie. Acolo am vorbit cu un episcop vicar Visarion Popovici care cuno=tea bine limba rom`n[, acesta ne-a dus la Patriarhul Gavril care ne-a primit =i s-a ]ntre\inut cu noi. Dup[ ce i-am spus scopul venirii noastre am fost prezenta\i unui protopop ministru ]n guvernul lui Tito, pentru a avea grije de noi =i pentru a ne facilita plecarea ]n str[in[tate. Protopopul se numea Smelanovici sau Smilanovici. 47

Dup[ discu\ie, am fost repartiza\i s[ dormim la un hotel din Belgrad numit <Moscova>. La hotel am fost vizita\i de un colonel de Siguran\[, =eful UDBului care ne-a fost prezentat de protopop. Dup[ c`tva timp colonelul ne-a invitat ]n ma=in[ spun`nd c[ plec[m. Noi =tiam c[ mergem ]ntr-un lag[r de l`ng[ frontiera italian[, de unde o s[ fugim clandestin. Aici am avut alt[ deziluzie, ]ntruc`t am fost du=i la ]nchisoarea Kovaci\a. O ]nchisoare veche, la un etaj, cu circa 12 celule =i doua camere mari, un etaj era f[cut tip vechi. La Kovaci\a nu am ]ntrebat nimic pe colonel, aci am fost du=i ]n cabinetul comandantului ]nchisorii Kovaci\a, un locotenent, c[ruia colonelul ne-a prezentat ca pe ni=te prieteni. Prezentarea ca =i ancheta p`n[ aci toat[ a fost f[cut[ ]n limba francez[, ]ns[ cu locotenentul am vorbit ]n limba rom`n[. Colonelul ne-a urat voiaj bun ]n str[in[tate =i a plecat, iar cu el ]mpreun[ a ie=it =i locotenentul, care a revenit peste c`teva minute. Locotenentul a chemat un plutonier =i ne-a dus la etaj ]ntr-o celul[, f[r[ a ne face perchezi\ie. Eu =i G`ld[u tr[iam cu impresia c[ noaptea o s[ fim trecu\i peste grani\[. Acolo la etaj, am mai g[sit =i al\i rom`ni, care spuneau c[ stau mai demult. Atunci ne-am dat seama c[ nu o s[ plec[m ]n noaptea aceia, ci o s[ mai st[m. }nchisoarea era numai pentru rom`ni, la parter ]n dou[ camere mari st[teau femeile, iar sus la etaj b[rba\ii. La ]nceput nu eram multe persoane ]n celul[, eram 9 persoane. }ntr-o zi din luna februarie, eram dus de un UDB-ist, cred c[ era =ef de schimb, dela camera locotenentului ]n celul[. C`nd suiam sc[rile, mi se adreseaz[ ]n limba rom`n[, de=i p`n[ atunci eu credeam c[ nu =tie rom`ne=te, spun`ndu-mi c[ a primit sarcina dela preotul lui, mi-a spus =i numele, ]ns[ nu-l re\in =i acesta dela Patriarhie, s[ se ocupe de evadarea mea, iar pentru aceasta o s[ m[ cheme el ]n camera comandantului, c`nd acesta este plecat. 48

Eu atunci v[z`nd a=a am cerut ca s[ mearg[ cu noi =i unul B`rsan Ion, originar din Banat, care cuno=tea locurile =i limba s`rb[, plutonierul a fost de acord =i mi-a dat detalii de felul cum putem fugi. Am plecat cu trenul spre Zagreb. }n tren am avut un control de bilete =i un control militar, ]n timpul c[ruia ne-am urcat pe vagon. La Zagreb am fost la un restaurant p`n[ la plecarea trenului spre Maribor. Dup[ ce am plecat din Zagreb la Maribor, acolo am v[zut gara ]mpresurat[ de UDB-i=ti. Atunci noi ne-am strecurat ]ntr-un restaurant, apoi B~RSAN care cuno=tea ora=ul, ne-a scos la marginea ora=ului f[r[ s[ fim controla\i. Dela marginea ora=ului, ne-am ]ndreptat ]ntr-un sat spre frontiera Austriei, unde am trecut frontiera ]n cursul nop\ii. Bucure=ti29 ianuarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 14. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu anterior, ai ar[tat c[ ai trecut frontiera din Jugoslavia ]n Austria. Arat[ am[nun\it ce ai f[cut dup[ ce ai ajuns ]n Austria. R[spuns: Dup[ ce am trecut ]n Austria, am mers la o sta\ie c.f. numit[ Spielfeld, cu inten\ia de a pleca cu trenul la Gratz ]ntruc`t G`ld[u =tia c[ acolo ne a=teapt[ un maior Montgomery. Astfel am plecat cu o ma=in[ englez[ la lag[rul Strasse unde era un lag[r de refugia\i =i unde se f[cea o anchet[ am[nun\it[. Nou[ ]ns[ nu ni s-a f[cut anchet[. Ajung`nd ]n lag[r, am fost vizita\i de un medic care ]n urma vizitei f[cute m-a internat la infirmerie, iar pe G`ld[u =i B`rsan i-a trecut ]n dormitoare comune. }n acest lag[r am stat dou[ sau trei s[pt[m`ni timp necesar pentru a ne face injec\ii de carantin[. Eu am stat ]n infirmerie unde am fost vizitat de G`ld[u =i 49

B`rsan, care mi-a spus c[ mai sunt c`\iva rom`ni din cei care au fost ]n Jugoslavia, ]ns[ nu re\ine cine sunt ace=tia. Deasemeni, la infirmerie eu am fost vizitat de un delegat al org. <Caroman>, fiind trimis de Dr. Teodoru pentru a vizita lag[rul =i a se interesa de refugia\i. Dr. Teodoru era directorul Caroman-ului la Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. Acest delegat v[z`nd c[ sunt bolnav mi-a dat 3 sau 400 =ilingi. Nu =tiu cum de a ajuns svonul repede ]ns[ s-a auzit p`n[ =i la Paris, printre persoane refugia\i rom`ni, c[ sunt bolnav. Astfel, dup[ ce a plecat delegatul Caroman-ului a venit un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ie interna\ional[ bisericeasc[ cu sediul la Geneva, =i avea o sucursal[ la Salzburg). Acest delegat a venit special pentru mine =i mi-a dat o mie de =ilingi =i s-a interesat de s[n[tatea mea, aduc`ndu-mi =i unele alimente. }nc[ din lag[rul Strasse eu i-am spus lui G`ld[u s[-i spun[ lui Montgomery c[ situa\ia s[n[t[\ii mele este =ubred[ =i s[ se intereseze el pentru a-mi recomanda medici buni. La cererea mea, G`ld[u mi-a r[spuns afirmativ, pe care baz[ eu am refuzat s[ m[ internez ]ntr-un spital de refugia\i, a=a cum ]mi f[cuser[ medicii din lag[rul Strasse formele. Dup[ plecarea lui B`rsan, G`ld[u a luat iar[=i leg[tura cu Montgomery =i i-a cerut s[-mi trimit[ ni=te medici buni. Astfel, a venit medicul oculist Beok =i un doctor internist Klein care m-au vizitat =i m-au consultat chiar la cabinetul lor la circa o s[pt[m`n[, dup[ care am fost internat ]n sanatoriul de l`ng[ Gratz, numit Planchenvort, unde am stat circa trei luni de zile. G`ld[u la fel a fost internat ]n acela= sanatoriu unde a stat circa una lun[ de zile, apoi a plecat la Salzburg pentru a face slujba de pa=ti, deoarece lipsea preotul de acolo. G`ld[u Florian mi-a spus felul cum a luat ]n primire biserica rom`n[ dela Salzburg, dela preotul rom`n care a plecat ]n Argentina, mi-a spus c[ a luat leg[tura cu Delegatul general al Consiliului Ecumenic pe ]ntreaga Austrie, Atkinson. 50

Acest delegat i-a comunicat lui G`ld[u c[ a primit instruc\iuni dela Consiliul Ecumenic pentru organizarea bisericii rom`ne din afara hotarelor \[rii. }n acest scop, a hot[r`t c[ ]n ziua ]nt`i de pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne, din toate \[rile din Europa Apusean[. Acesat[ adunare general[ a rom`nilor refugia\i, s[ aleag[ un episcop al rom`nilor refugia\i, fiindc[ b[tr`nul mitropolit Visarion Puiu era bolnav =i paralizat ]ntr-un sanatoriu din Elve\ia. Atkinson i-a comunicat lui G`ld[u cu aceast[ ocazie c[ a primit instruc\iuni dela Geneva din partea Consiliului Ecumenic, ca s[ sus\in[ candidatura mea la episcopat =i s[ fac[ toate demersurile necesare pentru a fi sigur ales ca episcop. G`ld[u a fost ]ns[rcinat de Atkinson s[ preg[teasc[ la consiliul Caroman-ului c`t =i ]ntr-o cas[ particular[ ce se afla l`ng[ biserica rom`n[ din Salzburg, cas[ ce fusese ]nchiriat[ de Atkinson pentru g[zduirea delega\ilor rom`ni ce urmau s[ vin[ din alte localit[\i pentru s[rb[torile pa=telui la Salzburg, ca s[ ia parte la adunarea rom`nilor mai sus ar[tat[. }ntrebare: Arat[ mai departe am[nun\it activitatea d-tale ? R[spuns: }n gar[ la Salzburg am fost ]nt`mpinat de G`ld[u, Atkinson =i un grup de rom`ni din colonia rom`n[ din Salzburg. Cu acest prilej, pe l`ng[ discursurile lui G`ld[u =i ale unui fost maior Croitoru, pre=edintele comitetului rom`n din Salzburg, a \inut s[-mi vorbeasc[ =i Atkinson care a ar[tat c[ .poporul englez se simte legat =i consider[ un frate pe poporul rom`n =i a vrut s[ arate prin discursul lui c[ venirea mea ]n Salzburg =i Europa Apusean[, va fi un pas ]nainte spre urmarea de c[tre rom`ni =i sus\inerea politicii engleze. Cam acela=i con\inut l-au avut =i discursurile celorlal\i doi care speculau participarea mea la r[zboiul din R[s[rit =i decorarea mea cu <Crucea de Fier>. }n acela= sens le-am vorbit =i eu ]n discursul de r[spuns. La gar[ a mai fost =i un maior ]n armata american[, de origin[ 51

rom`n, actualmente cet[\ean american care era =eful serviciului de spionaj american sec\ia rom`n[, pe ]ntreaga Austrie, anume Neagoe. Dela gar[ am plecat cu ma=ina maiorului Neagoe ]mpreun[ cu G`ld[u =i Atkinson la apartamentul ce mi-l preg[tise l`ng[ biserica rom`nesc[, unde am locuit ]mpreun[ cu G`ld[u ]n tot timpul c`t am stat ]n Salzburg. Deoarece ne aflam ]n s[pt[m`na mare, aici au ]nceput slujbele preg[titoare pentru pa=ti. }ntre timp au sosit delega\i rom`ni dela diferite colonii din str[in[tate, cu care eu m-am ]ntre\inut =i am luat cun=tin\[ pentru prima oar[ de existen\a acestor grupuri de rom`ni din str[in[tate, de via\a =i preocup[rile lor. }n ziua de Pa=ti, dup[ terminarea slujbei, s-a procedat ]n biseric[ la constituirea adun[rii eparhiale a Episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[. S-a format un prezidium al adun[rii ]n care a intrat G`ld[u, maiorul Croitoru, Dr. Teodoru din partea Caroman-ului. Avocatul Nicolae Baciu de care am vorbit ]n perioada din Jugoslavia, fost Maior de Cavalerie Florescu, unul din frunta=ii coloniei rom`ne din Austria, Puiu Traian, comandant legionar al legionarilor din Austria, originar din Constan\a, Titi Constantinescu, care purta numele de Petre Bogdan, fost ofi\er de avia\ie ]n \ar[, de profesie inginer, lucra pentru serviciul de spionaj american. T`nase teolog, lucra la Insbruk, reprezentantul legionarilor papanaci=ti pentru Austria, agent francez, ]n 1951 a plecat ]n Canada; profesorul Sanjoj care venea din Germania, fost profesor universitar ]n Bucure=ti, mare nazist c`t =i al\ii pe care nu mi-i reamintesc. Primul act al adun[rii eparhiale mai sus ar[tate a fost ]nfiin\area episcopiei ortodoxe rom`ne autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Al doilea act a fost alegerea mea ca episcop al susmen\ionatei episcopii. Ambele acte au fost redactate ]n form[ juridic[ de c[tre 52

avocatul Nicolae Baciu =i ]n form[ canonic[ de c[tre preotul G`ld[u, teologul T[nase =i preotul Surtucan din Italia. Aceste acte au fost trimise prin Atkinson la Viena, celor trei reprezentan\i ai guvernului american englez =i francez pentru recunoa=tre. Atkinson s-a dus personal cu aceste acte la Viena =i a adus recunoa=terea celor trei guverne. Dup[ aceste evenimente, ]mpreun[ cu G`ld[u am f[cut prima vizit[ la birourile lui Atkinson. Cu acest prilej mi-au fost prezenta\i =efii serviciilor Consiliului Ecumenic din Austria =i am discutat =i am hot[r`t ]nfiin\area celor trei parohii din Austria, ]n afar[ de Salzburg care le gira ]n acea parte, =i anume: Gratz, Lintz =i Insbruk. +efii serviciilor sunt: Prin\ul Alexandru Liven refugiat rus alb, vorbea perfect rom`ne=te, un cehoslovac, fost profesor universitar ]n Cehoslovacia al c[rui nume nu-l re\in =i ]nc[ trei pe care nu-i re\in =i cu care nu am avut nici un fel de leg[turi ]n afar[ de Liven cu care m[ ]mprietenisem. Acum intervine o perioad[ de una lun[ zile, luna Iunie, c`nd eu am umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria pentru ]nfiin\area celor trei parohii =i ]nfiin\area de biserici rom`ne, acolo unde erau rom`ni, lu]nd contact cu rom`ni =i primarul localit[\ii respective c`t =i reprezentantul bisericii catolice. }n acest timp G`ld[u =i cu Atkinson au plecat la Mnchen ]n Germania occidental[ unde se aflau trei mitropoli\i ru=i albi, pentru a discuta cu ace=tia ]n vederea sfin\irii mele de c[tre ei, ca episcop, ]ntruc`t eu fusesem numai ales ]ns[ nu sfin\it. Aceasta a f[cut ca la cererea celor trei arhierei Anastase, fost arhiepiscop al Basarabiei |ariste, Serafim, fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[ =i Filip, episcop vicar al Mitropolitului Serafim al Germaniei, s[ m[ duc ]n Germania pentru a discuta personal cu ei. Am fost la Mnchen ]nso\it fiind de G`ld[u =i Virgil Pop legionar, secretarul comitetului rom`n la Mnchen. Acolo m-am prezentat celor trei arhierei, le-am ar[tat actele originale semnate de to\i rom`nii, prin care se ]nfiin\a episcopia 53

=i prin care eu am fost ales episcop =i am discutat cu ei modalitatea slujbei ]n care eu trebuia s[ fiu sfin\it episcop. }n discu\iile avute, s-a ivit un obstacol, pentru care nu s-a putut fixa data sfin\irii mele. Ei mi-au cerut s[ le prezint ]n original diploma de licen\[ ]n teologie =i un act prin care s[ dovedesc c[ so\ia mea este moart[, iar eu aceste acte le aveam la Londra, a=a cum am ar[tat ]n alt proces verbal de interogatoriu. Pentru aceste motive, principial ei au c[zut de acord =i au aprobat s[-mi fac[ hirotonia, r[m`n`d ca ziua sfin\irii s[ fie fixat[ dup[ ce eu le voi aduce actele originale de la Londra. }ntrebare: Ai ar[tat c[ ai fost internat ]ntr-un sanatoriu =i ]ngrijit de medici speciali=ti. Arat[ cine a suportat cheltuielile ]ntre\inerii d-tale ]n sanatoriu =i mai departe ]n activitatea pe care ai dus-o de cine ai fost ]ntre\inut materialice=te ]n facerea c[l[toriilor de care ai ar[tat. R[spuns: Toate cheltuielile mele au fost suportate de Consiliul Ecumenic, pl[\ile f[c`ndu-se de Atkinson, care mi-a f[cut haine preo\e=ti, haine negre pentru a m[ putea deplasa =i cu c`te eram ]mbr[cat =i mi-a comandat =i haine de episcop. |in s[ adaug c[ Atkinson c`nd a fost cu G`ld[u la Mnchen, a dat c`te 1000 dolari la fiecare arhiereu pentru sfin\irea mea. }ntrebare: Ce formalit[\i ai f[cut c`nd ai trecut grani\a din Austria =i Germania ? R[spuns: Atkinson a avut grije ca atunci c`nd a fost la Viena pentru a lua recunoa=terea de c[tre cele trei guverne - America, Anglia =i Fran\a - a mea ca episcop al rom`nilor fugi\i din \ar[, a luat =i un fel de pa=aport provizoriu sau certificat de c[l[torie, cu care puteam s[ trec ]n toate zonele =i Europa Apusean[, pun`nd viza, fiind specificat pe el =i subliniat c[ ]n afar[ de zona rus[. Acest certificat era pe o coal[ dubl[ de h`rtie groas[, cu un timbru sec pe ea cu fotografia mea ]n col\ul drept, pe care era aplicat iar un timbru sec, jum[tate pe fotografie =i jum[tate pe coal[, cu toate datele mele biografice, cu noua titulatur[ a mea de episcop al rom`nilor din Europa Apusean[, semnat de cei trei 54

]nal\i comisari ai puterilor de ocupa\ie, America, Anglia =i Fran\a. Acest pa=aport provizoriu ]l foloseam c`nd treceam dintr-o \ar[ ]n alta =i c`nd treceam dintr-o zon[ ]n alta de ocupa\ie. Bucure=ti 1 februarie 1954 Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 1530 Atkinson ne-a cetit o adres[ venit[ dela Consiliul Ecumenic din Geneva, ]n care Pre=edintele Consiliului Ecumenic ]=i exprima dorin\a c[ voie=te s[ m[ cunoasc[ personal, s[ discute problema refugia\ilor rom`ni cu mine sub toate aspectele ei (cazare, emigrare etc.) ]nainte de a se ]ntruni conferin\a delega\ilor Consiliului Ecumenic mai sus ar[ta\i. Am mai stat ]n Salzburg circa 3-4 zile ]n care timp am r`nduit la biserica =i parohia rom`neasc[ s[ fie suplinit[ ]n lipsa lui G`ld[u de un preot ucrainean care =tia =i rom`ne=te, al c[rui nume nu-l re\in =i apoi am plecat la Geneva cu trenul, folosind pa=aportul provizoriu eliberat dela Viena. Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u. La Geneva am fost primit de fostul ministru al Rom`niei monarhice ]n Elve\ia, Bossi =i de un delegat al Consiliului Ecumenic fost coleg cu G`ld[u la Universitatea din Londra. Ace=tia ne-au a=teptat la gar[. Delegatul se numea Makie. Dela gar[ ne-a condus la un hotel al Cosiliului Ecumenic, care era vis-a-vis de biserica rus[. Dup[ mas[ la orele 17, ]mpreun[ cu G`ld[u =i cu Bossi am f[cut prima vizit[ pre=edintelui Consiliului Ecumenic Wiesertuft. Pre=edintele la prima ]ntrevedere cu noi s-a interesat de peripe\iile suferite de noi dup[ fuga din \ar[ (perioada jugoslav[) de starea s[n[t[\ii mele, dup[ care ne-a invitat la un ceai, unde au fost mai mul\i =efi de servicii din Centrala Consiliului Ecumenic pe care nu le re\in numele lor dec`t pe secretarul general al Consiliului Ecumenic Makie, de care am ar[tat. Aici nu s-a discutat nimic important. Seara am luat masa la Bossi. Dup[ mas[, Bossi mi-a f[cut un referat general asupra 55

istoricului =i st[rii Consiliului Ecumenic din punct de vedere al activit[\ii lui. Consiliul Ecumenic a luat fiin\[ odat[ cu Liga N\iunilor =i se compune din delega\ii tuturor bisericilor ortodoxe - ]n afar[ de Uniunea Sovietic[ - anglicane, luterane, calvine, catolice vechi (nu biserica Vaticanului), adventi=ti =i bapti=ti din America. Scopul ini\ial =i oficial al Consiliului Ecumenic a fost apropierea dintre toate aceste biserici ar[tate mai sus =i preg[tirea viitoarei uniri a tuturor bisericilor cre=tine din lume. A doua zi m-am dus la Wiesertuft pre=edintele Consiliului Ecumenic, ]mpreun[ cu G`ld[u, unde prima dat[ venind vorba despre delegatul permanent al rom`nilor ]n Consiliul Ecumenic, i-am spus c[ p[rerea mea ar fi ca s[ r[m`n[ pentru un an de zile Bossi la care pre=edintele a fost de acord. }n leg[tur[ cu stabilirea sediului episcopiei pre=edintele =i Makie au spus c[ eu va trebui s[ merg la Londra =i numai acolo s[-mi stabilesc sediul episcopiei, a=a cum sunt toate episcopiile refugia\ilor din \[rile de democra\ie popular[, afirm`nd c[ de acolo pot s[ am pa=aport pentru oriunde =i c[ numai ]n acest fel voi putea fi de folos emigran\ilor rom`ni. Eu nu am fost de acord la ]nceput ci dup[ aceea c`nd am discutat aceast[ problem[ cu regele Mihai =i mitropolitul Visarion Puiu de care am s[ ar[t la timp. Ziua a trecut f[r[ nici o chestiune mai important[ ci merg`nd eu cu G`ld[u prin ora= ]n vizit[. A treia zi am fost invitat la mas[ la Makie care era secretarul general al Consiliului Ecumenic =i cel mai activ ]n consiliu. Acesta mi-a spus c[ biserica rom`n[ va fi sub influen\a englez[, deoarece s-a stabilit c[ ]n viitor Rom`nia s[ fie sub influen\[ englez[ =i eu s[ merg la Londra unde s[ caut s[ fac cuno=tin\e printre oamenii de stat pentru a putea s[ ajut =i s[ servesc cauza rom`nilor, insist`nd mult asupra stabilirii mele la Londra. }n continuare, Makie a ar[tat c[ funda\ia regal[ (c[minul studen\esc pentru rom`ni) s[ se stabileasc[ la Londra sau NewYork nu la Paris, a=a cum se stabilise ]nainte =i spun`nd c[ dac[ 56

voi sta de vorb[ cu regele s[ sus\in acest punct de vedere, deoarece Parisul nu mai este un centru de educa\ie =i c[ a dec[zut, o adev[rat[ atmosfer[ s[n[toas[ va fi la Londra sau New-York. Adev[rul era c[ Makie nu vedea cu ochi buni leg[turile rom`nilor cu francezii =i c[ a=a cum se stabilise, rom`nii s[ fie sub influen\a englez[, el voia ca s[ primeasc[ chiar o educa\ie filo-englez[. El nu mi-a spus unde s-a stabilit ca rom`nii s[ fie sub influen\a englez[. Makie mi-a mai spus c[ este bine s[ m[ duc s[-l vizitez pe mitropolitul Visarion Puiu, care era internat ]ntr-un sanatoriu catolic din Elve\ia =i s[-l sf[tuiesc ca s[ nu mai stea acolo ci s[ treac[ la un sanatoriu protestant din Elve\ia unde-l va ]ngriji Consiliul Ecumenic. Acest lucru avea o mare importan\[ pentru Makie, ]ntruc`t el era un mare du=man al catolicismului =i vroia ca Visarion Puiu s[ nu treac[ la catolicism a=a cum se auzea acolo. Deoarece odat[ cu el va trece =i o parte din rom`nii fugari, ]ntruc`t Visarion Puiu avea influen\[ ]ntre ei mai ales ]n r`ndul legionarilor. P`n[ la ]nceperea adun[rii cu delega\ii Consiliului Ecumenic care s-a \inut peset 2-3 zile, am discutat cu Bossi =i G`ld[u despre cerin\ele noastre ]n leg[tur[ cu situa\ia rom`nilor, care erau ]n colonii separate, colonii de munte pentru copii =i problema emigr[rilor. Deasemeni, am vizitat ora=ul Geneva. Dup[ venirea delega\ilor a ]nceput conferin\a. Acum suntem ]n Iulie 1949. La deschiderea conferin\ei, am fost prezentat tuturor cei prezen\i care m-au rugat ca nou venit, s[ le prezint o situa\ie, un expozeu al situa\iei bisericii rom`ne din RPR. Eu atunci am ar[tat ]n mare cu date concrete situa\ia bisericii din RPR din punctul de vedere al concep\iei mele. Deasemeni, acela= lucru l-am spus =i despre biserica rus[, d`nd exemple din perioada r[zboiului c`nd am fost pe teritoriul Uniunii Sovietice =i am luat contact cu cet[\eni. }n acest expozeu am ar[tat ]n special pozi\ia statului fa\[ de biseric[. Dup[ aceea delega\ii au ]nceput s[ dea rapoarte ar[t`nd situa\ia caz[rii, ]ntre\inerii =i emigr[rilor refugia\ilor =i datele sau 57

informa\iile culese dela ultimii refugia\i despre situa\ia din \[rile democratice, adic[ Bulgaria, Rom`nia, Ungaria etc. Atkinson a ar[tat c[ are informa\ii ]n leg[tur[ cu Colonelul U\[, prezent`ndu-l ca erou care a murit ]n lupt[ cu organele statului din RPR =i cer`nd s[ se fac[ o slujb[ religioas[, sau alte informa\ii de acest fel. Delegatul din Italia al Consiliului Ecumenic, a ar[tat ]n leg[tur[ cu Jugoslavia c[ acolo nu este comunism ]ns[ este o band[ de c[l[i la conducere care subjug[ poporul jugoslav, ar[t`nd date concrete ]n acest sens. Men\ionez c[ aceasta a fost ultima dat[ c`nd regimul din jugoslavia a fost atacat, iar ]n conferin\ele ulterioare, nu a mai fost lovit acest regim. Paralel cu rapoartele administrative, au dat =i rapoarte referitoare la probleme strict biserice=ti, propun`nd ]nfiin\area de noi parohii, cu biserici noi, scoaterea preo\ilor rom`ni din jugoslavia =i cei bulgari, pentru ca ace=tia s[ fie folosi\i ]n coloniile rom`ne=ti =i bulgare, precum =i alte propuneri referitoare la or`nduirea vie\ii biserice=ti. La acest[ conferin\[ am cunoscut episcopii - IRINEU al s`rbilor fugari - IOAN la bulgarilor fugari - GHERMANOS al grecilor =i SAVA al polonezilor ortodoxi fugari, care aveau to\i sediul la Londra. Dup[ conferin\[, a doua zi am plecat la ex regele Mihai la Lauzane la circa 70 km. de Geneva. Mihai st[tea la un mare hotel Borivac, ]mpreun[ cu so\ia lui Ana, o feti\[ a lui =i generalul Laz[r care era ajutant regal. Eu m-am dus cu G`ld[u =i ]nc[ un t`n[r de origin[ ardelean numit Toni pe care-l foloseam c`nt[re\ la slujbele biserice=ti, La sosirea noastr[, eu =i G`ld[u am fost invita\i ]ntr-o camer[ =i peste pu\in timp am fost condu=i de generalul Laz[r ]n apartamentul lui Mihai. }n salonul apartamentului, se aflau regele MihaiI so\ia, ex regina Elena =i aghiotantul ei Vergoty. 58

At`t regele c`t =i mama lui, Elena, primul lucru de care ne-a ]ntrebat, a fost asupra peripe\iilor suferite ]n Jugoslavia, ]n ]nchisori =i ]n general despre to\i refugia\ii rom`ni din Jugoslavia =i dac[ ]n ultimul timp au mai venit refugia\i rom`ni din Rom`nia ]n Jugoslavia. Eu i-am r[spuns tot ce am =tiut la ]ntreb[rile pe care ei mi leau pus fiind complectat de G`ld[u. Apoi s-au interesat dela mine =i G`ld[u, despre situa\ia politic[, economic[, militar[, cultural[ =i social[ din Rom`nia, la care noi i-am r[spuns absolut tot ce am cunoscut. Fiindc[ regina ]=i reamintea c[ parohia mea din Bucure=ti cuprindea =i palatul ei regal, (e vorba de Palatul Elisabeta - n.a.) m-a ]ntrebat ce s-a f[cut cu palatul lor dup[ ce ei au plecat. Eu iam spus c[ ]nt`mpl[tor am trecut pe acolo =i am v[zut cum un plutonier le vorbea osta=ilor c[ acel palat de l`ng[ lac este unul din multele palate ale familiei regale, ar[t`ndu-le jaful pe care l-a f[cut familia regal[ \[rii. Am discutat chestiuni de acest fel p`n[ seara, c`nd am luat masa acolo, iar dup[ mas[, ]ncep`nd cu regele Mihai =i termin`nd cu ajutan\ii, i-am spovedit pe to\i iar a doua zi i-am ]mp[rt[=it. }n leg[tur[ cu cele spuse sub patrafir, nu pot declara nimic, fiind considerat[ dac[ spun, ca cea mai mare crim[ omeneasc[. La slujba oficial[ au fost de fa\[ circa 12 rom`ni din ]mprejurimi, unde deasemeni am vorbit, despre situa\ia bisericii din Rom`nia, ca la acea conferin\[ a Consiliului Ecumenic. Dup[ toate cele ar[tate mai sus, sau la a doua ]nt`lnire, nu pot preciza, Mihai regele era interesat dac[ eu am leg[turi cu legionarii =i i-am spus c[ special nu, ]ns[ la alegerea mea ca episcop au fost =i legionari. Atunci el m-a rugat dac[ m[ ]nt`lnesc cu Horia Sima s[ insist pentru a nu mai face propagand[ ]mpotriva lui prin legionari =i ziarul legionar <Curentul>, pentru c[ nu este vorba de el ca persoan[, ci de principiul monarhic. I-am promis c[ la prima ]nt`lnire am s[-i spun lui Sima. 59

Deasemeni, am discutat problema funda\iei regale, propus[ de Makie de care am ar[tat =i Mihai a fost de p[rere c[ funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Paris. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ex Regele Mihai ca monarh \inea ca studen\ii s[ primeasc[ educa\ie republican[, =i nu ]n Anglia unde este monarhie ? R[spuns: La Paris, rom`nii studen\i ]ntotdeauna au fost bine v[zu\i =i ajuta\i de profesori =i ]n Fran\a educa\ia ]n Facult[\i se face pur =tiin\ific[ ci nu ]mpotriva monarhiei. }ntrebare: Arat[ mai departe felul cum s-au petrecut lucrurile ]n ce prive=te activitatea d-tale ? R[spuns: Regele mi-a spus c[ este bine s[ m[ stabilesc la Londra cu re=edin\a episcopiei. Apoi m-a ]ntrebat c[ ce p[rere am eu ]n ce prive=te ofi\erii fugari, dac[ nu este bine s[ r[m`n[ ]n Europa sau emigra\i ]n alte continente. Explic`ndu-mi c[ eset bine s[ r[m`n[ ]n Europa pentru viitoarea armat[ rom`n[ care el spera s-o fac[ =i pentru acest lucru este bine ca eu s[ duc munc[ de l[murire printre ofi\erii fugari s[ nu se emigreze =i s[ m[ interesez de situa\ia lor de existen\[. Eu am fost de acord cu punctul lui de vedere =i i-am promis c[ voi face tot ]n leg[tur[ cu r[m`nera ofi\erilor ]n Europa. Dup[ ce am discutat toate acestea am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u la Geneva =i am fost iar la Makie c[ruia i-am spus c[ regele nu este de p[rere ca funda\ia regal[ s[ r[m`n[ la Londra ci la Paris, fapt care l-a indispus. A doua zi am plecat la Lugano la Mitropolitul Visarion Puiu. Aici am plecat singur f[r[ G`ld[u. Acolo, la Lugano am g[sit pe Visarion ]n sanatoriu bolnav, i-am adus ni=te bani, circa 1000 franci eleve\ieni =i un pachet cu m`ncare, acestea le aveam de la Consiliul Ecumenic. Am discutat cu el mutarea ]ntr-un sanatoriu protestant =i el a spus c[ vrea ]ns[ nu ]n Eleve\ia, deoarece ]i era fric[ c[ vor ajunge acolo comuni=tii =i el ]n \ar[ fusese condamnat la moarte, cer`nd c[ vrea ]ns[ ]ntrun sanatoriu la Londra. Am discutat cu el problema episcopiei =i a 60

spus c[ este bolnav =i nu poate veni la sfin\irea mea. S-a pl`ns de legionari (Horia Sima) c[-i cer tot felul de semn[turi, =antaj`ndu-l pentru a ar[ta c[ legionarii sunt factori reprezentativi ai emigra\iei rom`ne=ti =i m-a rugat s[ fac tot ce-i posibil s[-l mut ]n Anglia la un sanatoriu, deoarece catolicii ]i pun sula ]n coast[, for\`ndu-l s[ treac[ la catolicism. Dup[ aceasta i-am cerut =i lui p[rerea ]n leg[tur[ cu sediul episcopiei =i el mi-a spus c[ este bine ca sediul s[ fie la Londra, deoarece e mai mult[ siguran\[. Apoi am plecat la Geneva unde am avut iar[=i o ]nt`lnire cu pre=edintele Consiliului Ecumenic =i cu Makie, c[rora leam spus c[ m-am decis s[ plec la Londra. Astfel, a doua zi am plecat la Londra cu un avion de pasageri englez, ]mpreun[ cu G`ld[u. |in s[ adaug c[ lui Makie i-am comunicat dorin\a lui Visarion Puiu ]n leg[tur[ cu mutarea lui la Londra =i a r[mas ca eu ]mpreun[ cu G`ld[u s[ m[ interesez la Londra de acest lucru, ]ntruc`t aceasta depindea numai de anglezi. Cu aceasta ]ncepem capitolul Londra. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost cetit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine. Anchetator prim.(ss) Lt. DUMITRASCONIU Anchetat (ss) LEU VASILE

61

Capitolul IV
Sovrompatriarhia sau: Doar cei ce nu se pot desprinde de propria lor existen\[ spioan[ =i aservit[ denigreaz[ misionarismul =i solidaritatea cre=tin[. }ntrebare: C[l[torea\i des de la Gratz, de cine era\i trimis, cu cine lua\i leg[tura =i ce realiza\i ? R[spuns: La Gratz veneam cam de doua ori pe an pentru a vizita biserica =i colonia rom`n[. Locuiam la hotel =i luam contact ]n primul r`nd cu preotul Dumitra=cu de la Biserica Rom`n[ din Gratz. La Gratz nu eram trimis de nimeni, ci veneam din proprie ini\iativ[ pentru scopurile pe care le-am ar[tat mai sus, adic[ pentru scopuri biserice=ti. R[m`neam uneori ]n Gratz, doua trei s[pt[m`ni, alteori 2-3 zile =i de c`te ori veneam luam leg[tura cu maiorul englez Montgomery, pentru a primi de la el pachetele cu ajutoare din partea englezilor. Maiorul Montgomery era nepotul mare=alului Montgomery. El m[ primea foarte politicos, protocolar. Avea o polite\[ exagerat[. Cu G`ld[u Florian am fost primi\i numai la sosirea noastr[ la Gratz. Discu\iile noastre (]ntre mine =i Montgomery) erau banale. Montgomery n-a ]ncercat s[ m[ folosesc[, s[ m[ recruteze =i nici al\i militari din cdt. lui sau al\i civili din Gratz.Nu cunosc care era +eful Serv. de Inf. american la Gratz. }ntrebare: Ce agen\i americani din r`ndul fugarilor rom`ni, ai cunoscut la Istambul ? R[spuns: Decei =i Abeles, ambii ]n Serviciul americanilor. Al\i rom`ni ]n Serviciul americanilor, nu mai cunosc. }ntrebare: }n ce const[ activitatea acestor agen\i ? R[spuns: Nu am nici un element concret care s[-mi arate 62

activitatea acestor agen\i =i nici din alt[ parte nu am auzit nimic ]n leg[tur[ cu activitate lor. }ntrebare: Ce agen\i rom`ni cuno=ti ]n Serviciul turc ? R[spuns: }n Serviciul turc cunosc pe fostul Director al ]nchisorii din Constan\a, ]n perioada 1935. Este turc sau t[tar de origin[, avocat de meserie - ]mi scap[ numele acestuia. El a format un Comitet al refugia\ilor turci din Rom`nia. Este o figur[ proeminent[ a serviciului turc. Este prezent la toate anchetele care se fac rom`nilor fugari =i se ded[ la o serie de schingiuiri cu ocazia acestor anchete. }ntrebare: Care a fost activitatea d-tale ]n Serviciul de Informa\ii englez ? R[spuns: N-am avut nici un fel de activitate informativ[. V[ promit c[ m[ voi g`ndi dac[ nu am avut vre-o activitate informativ[ incon=tient[.}ntrebare: Din ce Consiliu ai f[cut parte ? R[spuns: Am f[cut parte din Consiliul bisericilor ortodoxe refugiate. Din acest Consiliu f[ceau parte: episcopul SAVA al polonezilor, IRINEU al s`rbilor, GHERMANOS al grecilor. Activitatea acestui Consiliu, consta ]n ]mp[r\irea ajutoarelor pentru refugia\i =i ajutorarea pentru acordarea vizelor de emigrare.}ntrebare: Cu cine dintre fugarii rom`ni ai avut leg[turi ? R[spuns: Cu Gafencu, cu R[descu, Vi=oianu, Cre\eanu =i al\ii. }ntrebare: Dar cu Horia Sima n-ai vorbit ? R[spuns: Da, am vorbit ]n 1949 la Paris. Primisem mandat din partea lui Mihai de a vorbi cu Sima =i a-l determina s[ ordone legionarilor de a ]nceta campania ]mpotriva lui Mihai =i de a rupe leg[turile cu Nicolae.Horia Sima a acceptat ]n principiu cele cerute de Mihai, ]ns[ a pus o condi\ie ca Mihai s[ accepte intrarea legionarilor ]n Comitetul Na\ional dela Washington, s[ dea un act de amnistie pentru legionarii condamna\i.}ntrebare: Ce ai f[cut ]n Spania ? 63

R[spuns: }n Spania se g[sesec toate v`rfurile simiste. +i generalul Chirnoag[ este la Madrid, dar face dese c[l[torii la Paris. Nu =tiu ce interese are el la Paris. Cu Platon Chirnoag[ am discutat la Paris, sf[tuindu-l s[ vorbeasc[ cu Sima pentru a ]nceta certurile ]ntre refugia\i. Chirnoag[ p[rea ]ns[ mai intransigent ca Horia Sima.Nicolae st[ la Madrid ]ntr-un palat somptuos. Pe acesta nu l-am v[zut niciodat[. Pe Mihai l-am v[zut de doua ori. Cel mai apropiat =i cel mai intim om al s[u este Generalulu Petre Laz[r.^ Regele mi-a spus c[ Visarion Puiu se afl[ la Lugano, sf[tuindu-m[ s[-l vizitez =i s[-l ajut, fiind internat ]ntr-un azil de b[tr`ni. Regele m-a rugat s[-l sf[tuiesc pe Visarion Puiu s[ rup[ rela\iile cu legionarii. La Lugano, am mai ]nt`lnit pe preotul Vasilovschi, pe M. R[utu =i c`\iva al\i tineri interna\i ]n Sanatoriul de Stat de acolo. }ntrebare: Unde v-a\i deplasat din Elve\ia ? R[spuns: Am plecat cu avionul la Londra pentruc[ se stabilise de c[tre Consiliul ecumenic, ca vizita (pesemne <investirea> n.a) mea oficial[ s[ se fac[ la Londra. Aici urma s[ fie =i sediul meu stabil. De=i eu eram de p[rere s[ r[m`n cu re=edin\a la Geneva, unde era =i regele, c[ la Paris biserica era ]nchis[ fiindc[ luptau dou[ tabere. To\i cu care am luat contact, m-au sf[tuit s[ plec ]n Anglia. Printre ace=tia care m-au sf[tuit s[ plec la Londra, au fost: regele, Bossi, Visarion Puiu. Visarion Puiu sus\inea c[ dac[ am posibilitatea s[ ob\in un pa=aport, ar fi foarte bine, pentruc[ ]narmat cu un astfel de pa=aport, nu po\i fi niciodat[ b[nuit a fi agent comunist. Punctul de vedere al Consiliului ecumenic, era hot[r`tor =i categoric - ]n m[sur[ civilizat[ - pentru plecarea mea la Londra. Atkinson, delegat pentru cele patru zone de ocupa\ie din Austria, al Consiliului ecumenic, era pentru plecarea mea la Londra. Lungile discu\ii pe care le avusesem cu Visarion Puiu, m[ convinseser[ c[ nu voi putea realiza nimic pe t[r`m bisericesc, 64

dac[ nu voi accepta propunerea de plecare =i de a deveni rezident al Angliei (adic[ stabil ]n Anglia). Am plecat ]mpreun[ cu G`ld[u, cu avionul pe la ]nceputul anului 1949. Am fost a=teptat la aeroport de Maiorul Iliescu, Gogu Constantinescu, Laptiev, un arhiereu vicar englez cu un mic grup de ofi\eri englezi care fuseser[ la misiunea englez[ din Bucure=ti. Nu le =tiu numele acestor ofi\eri, dar unul din ei era c[s[torit (un maior) cu Ada, fiica scriitorului Jean Bart. Un alt ofi\er englez, un c[pitan, era c[s[torit cu o sor[ a so\iei lui Camil B[rbulescu. Maiorul =i c[pitanul englez vorbeau rom`ne=te. La aeroport se mai g[sea episcopul Gibraltarului, vreo 6-7 rom`ni de la BBC printre care ]mi amintesc de Cristea apoi Bercu =i Bischof, Iancu, Ra\iu, Radu Tilea.Arhiereul vicar englez mi-a urat bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, iar Iliescu ]n numele emigra\iei. Vizita noastr[ la Londra era anun\at[ de c[tre Consiliul ecumenic. Dup[ sosirea la Londra, am fost condus la familia Iliescu, so\ia fostului general-medic Iliescu, deci nu la maiorul Iliescu. De g[zduirea mea =i a lui G`ld[u, se ]ngrijise maiorul Iliescu care nu era rud[ cu familia generalului Iliescu, ci numai o simpl[ potrivire de nume. Aici am stat vreo trei luni de zile ]n care timp am fost vizitat de maiorul Iliescu. }nso\it de Iliescu =i G`ld[u plus arhiepiscopul Gibraltarului, am fost prezentat arhiepiscopului Londrei. Am mai f[cut vizite la Minist. de Externe, la mare=alul cur\ii regale. Ministrului de Externe Eden am fost prezentat ca episcop al rom`nilor din Europa de Vestic[. Acesta m-a primit foarte bine. G`ld[u m[ asista ]n calitate de translator. Arhiepiscopul de Canterbury, cuno=tea activitatea bisericeasc[ a lui G`ld[u =i i-a adus mul\umiri pentru activitatea depus[ ]n folosul bisericii anglicane. 65

Au mai fost prezen\i vre-o =ase episcopi englezi, c[rora pe r`nd le-am f[cut vizite oficiale. La domiciliul meu de la Dna Iliescu, am fost pe r`nd vizitat de cei =ase episcopi =i am primit c[r\i de vizit[ de gratulare dela curtea regal[ =i din partea episcopului de Canterbury. Bucure=ti 2 Februarie 1954. Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 17. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 1 Februarie, arat[ am[nun\it activitatea d-tale dup[ plecarea dela Geneva la Londra ? R[spuns: Am plecat cu avionul dela Geneva la Londra =i pe drum nu s-a ]nt`mplat nimic, ajung`nd bine. La Londra, la aerodrom, am fost ]nt`mpina\i de secretarul particular (func\ie ]n ierarhia bisericii anglicane) care se numea Deiken. Deasemeni, erau veni\i la aerodrom maiorul Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n, profesorul Nandri=, fost profesor la universitatea din Cern[u\i =i actualmente profesor la universitatea din Londra, Puiu Cristea avocat dela emisiunea de radio Londra BBC, iar ei spun BBS, doctorul Iliescu, fiul generalului doctor ILIESCU din Bucure=ti, a f[cut studiile ]n Anglia =i este medicul coloniei rom`ne la Londra, Florin Bercu =i Hugo Bisov, fo=ti directori la Astra-Rom`n[ Bucure=ti =i Adina Iliescu, doctor ]n teologie dela Oxford, secretara parohiei rom`ne din Londra, sor[ cu dr. Iliescu, fiica generalului doctor Iliescu din Bucure=ti. Sosirea noastr[ fusese anun\at[ din timp dela Consiliul Ecumenic. Deiken mi-a adresat un cuv`nt de bun sosit ]n numele arhiepiscopului Londrei, Maiorul Gh. Iliescu ]n numele comitetului anglo-rom`n =i Adina Iliescu ]n numele parohiei rom`ne din Londra. Tuturor le-am r[spuns, aduc`ndu-le mul\umiri pentru dragostea cu care m-au primit =i consider`ndu-m[ eu un trimis al 66

poporului rom`n, le-am spus c[ le aduc salutul din partea poporului rom`n r[mas drept credincios. Dela aerodrom am mers la casa familiei doctorului Iliescu. Deoarece dintre to\i rom`nii afla\i la Londra, doctorul Iliescu avea cea mai mare cas[ de locuit, ne-a pus mie =i lui G`ld[u, un apartament la dispozi\ie, ]n casa sa. A doua zi am ]nceput =irul vizitelor protocolare ]nso\it de G`ld[u =i Adina Iliescu, prima vizit[ am f[cut-o maiorului Gheorghe Iliescu pre=edintele comitetului anglo-rom`n. Aici se aflau aduna\i majoritatea frunta=ilor coloniei rom`ne din Londra, fiind ]n vizit[ la Iliescu. Seara am fost re\inu\i cu to\ii la mas[ =i cu acest prilej am cunoscut pe ace=ti frunta=i =i totodat[ am cunoscut primele aspecte rom`ne=ti - este vorba de rom`ni fugi\i - =i engleze=ti, din Londra. La mas[ au luat parte profesorul universitar Nandri=, profesorul doctor Alexandru Ionescu, originar din Ia=i, unde a f[cut facultatea de medicin[, venit la Londra pentru studii de specializare, devenit unul din cei mai renumi\i cardiologi din Londra, fapt care ]n mod excep\ional i s-a aprobat - fiind singurul str[in - dreptul de a practica medicina ]n Anglia, Florin Bercu =i Hugo Bi=ov, directori ]n compania Schell (O companie interna\ional[ unde intra =i fosta Astra-Rom`n[) Fostul director al uzinelor Re=i\a Ing. ........ unul din cei mai mari speciali=ti ]n problema o\elului care a fost angajat de trustul fabricelor de o\el din Anglia ]n postul de consilier tehnic, Doctorul =i Adina Iliescu, fra\i am`ndoi, Avocat Puiu Cristea, profesorul Podea, prof. Iancu Ra\iu, fostul secretar al Lega\iei rom`ne la Bruxelles =i Ing. Gacevici (to\i de la BBC), Viorel Tilea, fostul ministru al rom`niei monarhice ]n Anglia cu nepotul lui avocatul Radu Tilea care lucreaz[ la Ministerul de Interne ca func\ionar, fostul ministru monarhic Gh. Constantinescu, fostul ministru monarhic Loptev =i au mai venit trei rom`nce c[s[torite cu ofi\eri englezi: Coca Devis, cu so\ul ei c[p. Devis^ 5 ianuarie 1954, Bucure=ti 67

Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 14.}ntorc`ndu-m[ de la Stockholm am fost ]mpreun[ cu G`ld[u =i maiorul Iliescu la BBC unde am cunoscut pe Dir. General al BBC-ului, al c[rui nume nu-l re\in ]ns[ era englez, pe Dir. Sec\iei rom`ne=ti dela BBC tot englez, al c[rui nume deasemeni nu-l re\in =i pe asistenta acestuia, o englezoaic[, care de fapt era ca un fel de subdirector conduc`nd toate ac\iunile sec\iei rom`ne dela radio BBC, ea vorbea =i pu\in rom`ne=te.Cu to\i cei ar[ta\i mai sus am avut o consf[tuire asupra emisiunilor religioase morale pe care noi trebuia s[ le organiz[m.Cu acest prilej Dir. General al BBC-ului mi-a spus =i mi-a ar[tat un buletin s[pt[m`nal cu tot felul de informa\ii din \ar[ precum =i ziare mai principale ce apar ]n RPR, spun`nd c[ din acest material pe care-l vom avea la dispozi\ie tot timpul eu =i G`ld[u trebuie s[ extragem toate informa\iile ]n leg[tur[ cu subiectele religioase sau morale pe care apoi trebuie s[ la prelucr[m sco\`nd ]n eviden\[ c`t mai mult posibil persecu\ia bisericii ]n RPR a=a cum eu =i cei dela BBC o vedeam.Deasemeni ne-a cerut s[ scoatem ]n eviden\[ incultura =i imoralitatea actualului patriarh Marina Justinian, precum =i a tuturor episcopilor noi ale=i sub regimul democrat din \ar[, amestecul bisericii ruse ]n via\a bisericii rom`ne. Directorul a cerut ca la prima emisiune s[ vorbesc =i de c`te ori voi fi la Londra atunci la ora emisiunii religioase s[ vorbesc eu, r[m`n`nd ca G`ld[u s[ vorbeasc[ ]n mod regulat ]n fiecare duminic[ c`nd nu vorbesc eu.- Directorul a cerut ca eu s[ vorbesc ]ntruc`t eu eram episcop =i ]n calitatea mea, aveam mai mare influen\[ ]n r`ndurile ascult[torilor.Astfel ]n una din duminici, la sf`r=itul lunei Septembrie 1949, am vorbit pentru prima dat[ la postul de radio BBC inaugur`nd emisiunea religioas[ moral[ rom`n[ dela BBC.}ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns: }ninte de a trece la activitatea mea, trebuie s[ ar[t 68

anumite st[ri de lucruri pentru a se ]n\elege felul cum am plecat eu dela Londra la Paris.Comitetul rom`n al refugia\ilor compus din R[descu, Zisu Visarion, Cre\eanu, Gafencu, Buze=ti, Caranfil, Bianu, Crihan, R[utu =i ]nc[ doua persoane pe care nu mi le amintesc, se aflau la New-York =i toate comitetele fugarilor din toate \[rile democrat populare.Scopul pentru care s-au stabilit acolo este clar pentru oricine, adic[ aveau fonduri mari puse la dispozi\ie, =i SUA este \ara care ]nv`rte=te toate lucrurile ]n lag[rul \[rilor capitaliste.Pela sf`r=itul lunei Septembrie 1949 R[descu care era pre=edintele comitetului rom`n a plecat la Paris pentru a recruta alte elemente ]n comitet care era descomplectat, s[ organizeze un comandament al ofi\erilor rom`ni refugia\i afla\i ]n Europa, s[ organizeze funda\ia regal[ studen\easc[ la Paris =i s[ dea la aprobare, de c[tre regele Mihai a bugetului comitetului. Mihai aproba numai fondurile depuse de Antonescu, iar fondurile date de americani nu mai trebuiau aprobate de rege.Deasemeni R[descu urma s[ aib[ o consf[tuire cu pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti ale refugia\ilor rom`ni din Europa. C`nd el se afla la Paris, a murit la New-York Niculescu Buze=ti =i i s-a comunicat de c[tre Comitetul rom`n dela New-York s[ fac[ un parastas lui Buze=ti la Paris care s[ fie transformat ]ntr-o manifesta\ie a rom`nilor fugari din \ar[ ]mpotriva regimului actual al RPR.R[descu apoi a hot[r`t ca parastasul s[ aib[ loc la biserica ortodox[ rom`n[ dela Paris, ]n care scop a f[cut =i invita\ii conform celor ce i s-au comunicat dela New-York de a invita to\i diploma\ii \[rilor capitaliste afla\i la Paris =i autorit[\ile franceze.Dar ]ntr-o duminic[ un grup de legionari au intrat ]n timpul slujbei ]n biserica rom`n[ din Paris =i dup[ ce ]n fa\a celor prezen\i au citit decizia de caterisire a preotului care f[cea slujba, au t[b[r`t asupra lui s[-l dezechipeze =i s[-l dea afar[.- }n acea ]nv[lm[=eal[ a ap[rut poli\ia francez[, care i-a dat pe to\i afar[ 69

=i a ]nchis biserica. R[descu urma ca la prima duminic[ s[ fac[ parastasul lui Buze=ti =i c`nd a auzit cele petrecute la biseric[ a mers la guvernul francez s[ deschid[ biserica.- }n urma discu\iei avute a r[mas s[ deschid[ biserica =i pentru a evita scandalul p`n[ se va lua hot[r`rea definitiv[ asupra c[ruia va r[m`ne biserica, s[ caute alt preot.Astfel R[descu m-a chemat pe mine la Paris.Dup[ mas[ am avut prima ]ntrevedere cu R[descu, care mi-a spus c[ a doua zi la orele 11 s[ m[ duc la Ministerul de Interne, s[ m[ prezinte secretarului general care urma s[-mi predea cheia bisericii.}n prima zi nu am discutat cu R[descu dec`t am[nunte ]n leg[tur[ cu parastasul.A doua zi am fost cu R[descu la Ministerul de Interne ]n apropiere de Opera din Paris. Aici am cunoscut un general al c[rui nume nu-l re\in, era un om de 50 ani, ]nalt, sl[bu\ =i brunet.Acolo secretarul general mi-a f[cut repro=uri c[ dece m-am stabilit la Londra, mi-a cerut informa\ii asupra lui Visarion Puiu =i asupra lui Boldeanu pe care-i cuno=team din \ar[, =i mi-a cerut s[ caut un preot neutru pentru biserica rom`n[.La repro=urile f[cute de secretarul general c[ dece m-am stabilit la Londra, eu i-am r[spuns c[ problemele bisericii rom`ne=ti au cerut s[ m[ stabilesc la Londra, f[r[ a-i da alte detalii.Mi-a dat cheia bisericii =i mi-a precizat c[ a doua zi la ora 1030 va veni comisarul circumscrip\iei de poli\ie care va rupe sigiliile depe u=a bisericii =i c[ acela= comisar dup[ terminarea serviciului religios va pune sigiliu =i eu s[-i dau cheia lui.-}n ziua aceia am luat masa cu R[descu =i cu secretarul lui, profesorul Herescu, timp ]n care ei m-au pus la curent cu toate cele ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[ =i scopul venirii lor ]n Europa.Dup[ mas[ am stat de vorb[ cu Sanda St[tescu cer`ndu-i s[mi fac[ un expozeu mai larg asupra celor ]nt`mplate la Paris cu biserica rom`n[, =i i-am dat s[-mi scrie la ma=in[ c`teva adrese prin care aduceam la cun=tin\[ celor doua tabere, adic[ legionarilor 70

=i preotului Ivanovici, mitropolitului Visarion Puiu =i consiliului parohial al bisericii, format din vechii coloni=ti rom`ni, c[ autorit[\ile franceze mi-au ]ncredin\at cheia bisericii, c[ a doua zi la orele 11 voi oficia un parastas pentru Niculescu Buze=ti =i ]i invitam pe to\i s[ participe la aceast[ slujb[ care era o manifestare a rom`nilor fugari ]mpotriva regimului din RPR.- Dup[ aceea am ]ns[rcinat-o pe Sanda St[tescu s[ duc[ aceste adrese la cei indica\i.A doua zi la 1030 am fost la biseric[ =i am deschis biserica, iar la 11 dup[ ce au sosit to\i invita\ii am oficiat parastasul.La sf`r=itul slujbei am rostit c`teva cuvinte, ar[t`nd personalitatea lui Niculescu Buze=ti, consider`ndu-l ca un lupt[tor care cade pe frontul luptei ]mpotriva comunismului, ]ndem`ndui pe to\i refugia\ii rom`ni s[ stea ]n jurul lui Mihai =i a comitetului rom`n =i s[ lupte p`n[ la victorie ]mpotriva comunismului.- A vorbit apoi R[descu =i profesorul universitar Veniamin. R[descu a vorbit ]n numele comitetului rom`n =i Veniamin ]n numele PN| din care f[cea parte Buze=ti.Cu aceasta a fost terminat[ slujba, am ]nchis biserica =i am ]nceput s[ m[ interesez de ]mp[carea celor doua tabere de care am ar[tat.10 februarie 1954, ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 16,}ntrebare: }n continuarea procesului verbal de interogatoriu din 5 Febr., arat[ ce alt[ activitate ai mai avut d-ta la Paris ? R[spuns: Dup[ ce m-am ocupat de problema deschiderii bisericii cu care nu am putut face nimic =i a r[mas tot ]nchis[, toat[ activitatea mea din Paris pentru un timp s-a rezumat la consf[tuirile pe care le-am avut cu Gen. R[descu, la participarea diferitelor vizite f[cute ]mpreun[ cu R[descu autorit[\ilor franceze, organiza\iilor rom`ne=ti =i frunta=ilor politici rom`ni existen\i la Paris, adic[ cei care sunt ]mpotriva regimului din \ar[.}nainte de a se da explica\ii celor discutate cu R[descu, pentru 71

ca aceste explica\ii s[ fie c`t mai complecte, \in s[ ar[t un alt punct din activitatea mea dela Paris, prin care se pot ]n\elege mult mai bine explica\iile pe care le voi da asupra discu\iunilor mele cu R[descu.Pentru a-mi ]ndeplini misiunea dat[ de regele Mihai =i pe care am ar[tat-o ]n alt proces verbal de interogatoriu, am rugat pe Hora\iu Com[nici fost legionar, pre=edintele tineretului \[r[nesc al rom`nilor fugari s[-mi organizeze o ]ntrevedere cu Horia Sima, de care aflasem c[ a venit la Paris.}ntrevederea a fost fixat[ ]ntr-o zi dup[ amiaz[ la hotel Opera.Horia Sima dup[ ce i-am fost prezentat m-a rugat s[-i povestesc despre cele ce am v[zut ]n \ar[ la plecarea mea =i despre peripe\iile rom`nilor ]n Jugoslavia.- Eu am spus tot ce am v[zut ]n \ar[ privind situa\ia economic[, politic[ =i militar[ a \[riiTrec`nd la subiectul propriuzis al misiunii mele, i-am ar[tat pe de-oparte nemul\umirea lui Mihai contraatacurilor ce i se aduc de c[tre legionari, at`t prin presa legionar[ din apus c`t =i prin propaganda verbal[ dus[ de legionari contra sa, iar pe de alt[ parte i-am ar[tat nemul\umirea tuturor frunta=ilor rom`ni din str[in[tate cu care am stat de vorb[, asupra atitudinii pe care legionarii au adoptat-o ]n ultimul timp fa\[ de rege.La toate acestea Horia Sima mi-a r[spuns urm[toarele: Regele Mihai a v`ndut pe Antonescu, el s-a dep[rtat de rom`ni, c[s[torindu-se =i cu o filo-american[ =i este mai bine ca rege ]n viitor s[ fie Prin\ul Nicolae care este c[s[torit cu o rom`nc[ =i am face atunci ]n \ar[ o monarhie semirom`neasc[. Totu=i el va ]nceta propaganda de ponegrire a regelui prin ziarul Chemarea =i verbal dac[ Mihai ]n caz c[ se va ]ntoarce ]n \ar[ ca rege, a=a cum este considerat de rom`nii fugi\i din \ar[, va \ine cont de trei chestiuni: 1.- El (Horia Sima) s[ fie primit ]n Comitetul Na\ional Rom`n din Apus.2.- To\i legionarii care au fost condamna\i ]n \ar[ s[ fie amnestia\i.72

3.- S[ se respecte decora\iile =i gradele legionarilor care fac parte din divizia (forma\iunea lui Chirnoag[ Platon sau cei care au f[cut parte din armata german[ sub Hitler). }n caz c[ Mihai va accepta aceste trei condi\iuni el (Horia Sima) va da ordine s[ fie ]ncetat[ propaganda da ponegrire =i va ]ncepe treptat o propagand[ de ]n[l\are a lui Mihai de c[tre legionari.Dup[ c`teva zile am plecat la Lausane la regele Mihai pentru a-i comunica cele discutate cu Horia Sima, unde am r[mas numai o zi, timp ]n care am discutat cu Mihai r[spunsul lui Horia Sima =i alte lucruri f[r[ importan\[.Mihai a r[spuns c[ ]n nici un caz H. Sima care a instigat la radio Viena ]n timpul lui Hitler armata rom`n[ =i poporul rom`n contra monarhiei =i anglo-americanilor, nu poate face parte din comitetul na\ional dela New-York.}n ce prive=te cererea a doua a lui Horia Sima, Mihai a promis c[ va da o amnistie general[ pentru to\i legionarii, ]ns[ aceasta numai atunci c`nd se va ]ntoarec ]n \ar[, ]ntruc`t el =i-a luat angajamentul fa\[ de americani c[ nu va face niciun act de guvern[m`nt ]n afara de \ar[.Referitor la a treia cerere a lui Sima, MihaiI a r[spuns c[ =i aceast[ problem[ se va rezolva dela caz la caz, dup[ preg[tirea fiec[ruia ]n parte, ]ns[ numai c`nd se va ]ntoarce ]n \ar[.Mihai mi-a spus s[ caut s[ men\in rela\iile cu H. Sima =i s[-l conving s[ renun\e la aceste condi\iuni =i s[ ]nceteze propaganda ]mpotriva lui.Re]ntorc`ndu-m[ la Paris nu l-am mai g[sit pe H. Sima =i i-am cerut lui Com[niciu s[ comunice el lui H. Sima r[spunsul =i rug[mintea regelui Mihai.}n acest timp la Paris, R[descu ]ntrunise pe pre=edin\ii comitetelor rom`ne=ti din diferite \[ri din Europa, care sub pre=edin\ia lui R[descu urma s[ discute toate problemele fugarilor rom`ni privitoare la emigrare =i la propaganda anticomunist[ ]mpotriva regimului din \ar[.La acesat[ conferin\[ am participat =i eu ]n calitate de episcop 73

al rom`nilor din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Lu`nd cuv`ntul am ar[tat importan\a bisericii =i importan\a unirii tuturor rom`nilor fugi\i din \ar[ ]n jurul bisericii, care este singurul organ rom`n acceptat de c[tre cele trei guverne Anglia, SUA =i Fran\a =i ]n cadrul bisericii se poate duce lupta ]mpotriva comunismului, ]mpotriva regimului actual din \ar[.}ntrebare: Arat[ acum ce ai discutat concret cu R[descu ? R[spuns: R[descu era filo american, acest lucru a rezultat =i din cele ce mi-a spus el privitor la organizarea de viitor a \[rii dup[ c[derea regimului actual din \ar[ care dup[ p[rerea nostr[ se va produce ]n urma unui r[zboi dezl[n\uit de anglo-americani ]mpotriva Uniunii Sovietice =i \[rilor de democra\ie popular[.}ntrebare: Ce \i-a spus R[descu cu privire la organizarea \[rii a=a cum spunea el ]n viitor ? R[spuns: R[descu mi-a spus c[ din c`te a observat el se duce o lupt[ ]ntre Anglia =i America cu privire la \[rile balcanice, vr`nd s[ r[m`n[ aceste \[ri ca Rom`nia, Ungaria, Bulgaria etc. sub zona lor de influen\[.Astfel Truman ]ntr-o consf[tuire secret[ avut[ cu Churchill ar fi promis c[ Rom`nia =i Ungaria vor r[m`ne sub influen\a englez[.Pe baza acestui lucru englezii caut[ ca to\i rom`nii afla\i ]n str[in[tate s[ fie preg[ti\i pentru a fi buni prieteni lor =i s[ lucreze pentru ei.- Deasemeni ei au birouri speciale, care se ocup[ cu centralizarea tuturor veniturilor pe care ei le-ar fi avut din RPR, dac[ nu s-ar fi na\ionalizat industria, iar dup[ r[zboi pe care ei sunt siguri c[-l vor c`=tiga, s[ dea la Curtea Interna\ional[ dela Haga s[ statorniceasc[ pierderile englezilor, calcul`nd pe baza vechilor contracte dintre societ[\ile lor =i societ[\ile rom`ne, dac[ ele - aceste contracte - ar fi func\ionat c`t ar fi avut englezii de c`=tigat.R[descu cunosc`nd c[ la alegerile din SUA va c[dea Truman =i deci aceast[ conven\ie dintre Truman =i Churchill nu va mai fi valabil[, f[cuse un alt plan cu americanii printr-un subsecretar de stat dela externe. El spunea c[ Truman nu mai are popularitate ]n 74

SUA. Acest plan prevedea ca dup[ r[zboi s[ devin[ ]n Rom`nia un guvern de <tehnicieni> care s[ se prezinte drept neutri, iar capitalul ]ntrebuin\at pentru refacerea \[rii s[ fie cel american introdus sub o form[ mai ascuns[, adic[ pe baza unor contracte ]ntre un grup de financiari americani =i guvernul rom`n.R[descu singur a recunoscut c[ ]n viitorul r[zboi pe care-l vor desl[n\ui americanii, vor c[uta s[ distrug[ ]ntrega industrie din RPR pentru a se putea astfel infiltra mai bine ]n via\a intern[ a Rom`niei, sub forma ajutorului economic.}ntrebare: }n ce au constat vizitele pe care le-ai f[cut cu R[descu la diferi\i fugari rom`ni din Fran\a ? R[spuns: Aceste vizite aveau un caracter politic, ]ntruc`t se adunau mai mul\i refugia\i rom`ni =i puneau ]n discu\ie diferite chestiuni du=m[noase regimului democrat popular din RPR deci aveau caracter anticomunist.- Astfel se discuta sub aspectul ar[tat mai sus planul de electrificare, colect[rile, etc.La aceste discu\ii ca nou venit am contribuit =i eu ar[t`ndu-mi ura mea ]mpotriva regimului din RPR.}ntrebare: Alt[ activitate pe care ai desf[=urat-o d-ta la Paris ? R[spuns: Tot ]n acest timp, ]n Octombrie 1949 Regele Mihai plecase la Floren\a ]n Italia, unde avea castel regal.R[descu a mers la Mihai pentru a discuta problema organiz[rii armatei =i au hot[r`t s[ numeasc[ pe Gen. Petrescu Puiu ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau.- Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris, unde s[ fie comandamentul.}n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre mine, Petrescu Puiu, col. Neferu, col. Ivanovici fost ata=at militar la Paris, comandorul Udri\chi, Lt. col. Gherghel =i Generalul Ion Gheorghe.}n consf[tuirile avute s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate unde s[ se dea leaf[ de cheltuieli zilnice.- Formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din america care s[ fie ]ncadra\i voluntar precum =i din refugia\ii politici din \ar[.75

Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii armatei atlantice, ]n care va intra =i forma\iunea rom`n[ =i vor lua atunci comanda acestei forma\iuni.Eu aveam calitatea de a duce propagand[ printre ofi\erii pe care-i ]nt`lnesc pe unde m[ voi duce, s[ renun\e la emigrare =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni.Formarea armatei rom`ne ]n apus nu a avut loc ]ntruc`t a intervenit o ceart[ ]n s`nul comitetului rom`n dela New-York, care s-a autodizolvat ]mp[r\indu-se ]n doua, din aceast[ cauz[ nu s-au dat fondurile necesare pentru ]ntre\inerea ofi\erilor.Tot la Paris m-am ocupat de funda\ia regal[ studen\easc[ discut`nd cu R[descu =i hot[r`nd ca studen\ii s[ urmeze studiile la Paris =i s[ le d[m burs[ la fiecare, ]ntruc`t e mai greu de format =i ]ntre\inut un c[min.Pentru a evita ca ]n facultate =i cu drept de burs[ s[ se strecoare rom`ni studen\i agen\i comuni=ti a r[mas ca la to\i studen\ii s[ se fac[ un certificat despre comportarea lui.Certficatele s[ fie f[cute de oameni de vaz[ din r`ndul refugia\ilor rom`ni =i de c[tre profesori.- }n acest sens eu am f[cut 30-40 de certificate asupra unor studen\i pe care i-am avut ]n Jugoslavia, Austria =i care sc[paser[ din Jugoslavia. }n prezent nu mai re\in nici un nume de studen\i.Deasemeni am f[cut diferite acte de na\ionalitate, botez, na=tere, c[s[torie, etc, pentru to\i refugia\ii rom`ni, care nu aveau acte asupra lor.- La refugia\ii care-i cuno=team eu personal le f[ceam direct, pe cei care nu-i cuno=team, le spuneam s[-mi aduc[ doi martori care-l cunosc.- Pe ace=tia ]i puneam s[ jure c[-l cunosc =i pe baza datelor spuse de ei le complectam acte de care aveau nevoe.- De aceste acte la Paris am eliberat foarte multe =i apoi am dat dispozi\iuni la preo\i s[ fac[ =i ei acela= lucru.Pentru aceast[ opera\ie am avut mandat din partea lui Mihai =i R[descu.Alt[ activitate la Paris nu am avut.76

Din Paris am plecat la sf`r=itul lui Octombrie 1949 la Londra.}ntrebare: Arat[ altceva din cele discutate cu R{DESCU ]n afar[ de cele ce ai ar[tat ? R[spuns: }n general am ar[tat tot.- Mai \in s[ adaog c[ R[descu mi-a spus c[ Comitetul Rom`n dela New-York este de acord ca la re]ntoarcerea ]n \ar[, eu s[ fiu ales patriarh.}n ce prive=te tot planul lui =i cele explicate de el privitor la viitoarea organizare politic[ =i economic[ a Rom`niei, eu am fost de acord cu el.11 februarie 1954; ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8; interogatoriul s-a terminat la ora 1330 }n timp de o lun[ c`t am stat la Paris am vorbit de 3 ori la radio Paris la sec\ia rom`n[.- Primul discurs s-a referit la comemorarea lui Niculescu Buze=ti, ar[t`nd personalitatea lui politic[ =i ca un mare anticomunist. Deasemeni cele doua discursuri nu-mi amintesc precis temele lor ]ns[ erau discursuri ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR, ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului democrat popular din \ar[ =i ]mpotriva Uniuniii Sovietice =i am ar[tat c[ ]n cur`nd le vom veni ]n ajutor deci s[ aib[ curaj ]n lupta lor c[ vor fi sprijini\i de noi cei din str[in[tate =i de marile puteri.Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice am f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole la ziarele (Nation Roumaine) Na\iunea Rom`n[ =i cred c[ =i ]n <Bire> (era un buletin de =tiri - Buletin de Informa\ii al Rom`nilor din Exil). Am plecat ]mpreun[ cu Deviss ]n multe localit[\i din Anglia unde erau rom`ni. Aceasta la ]nceputul lui Noiembrie 1949. Nu pot s[ redau toate localit[\ile ]ntruc`t au ni=te nume engleze=ti pe care nu le re\in.- |in minte c[ am fost la dou[ campuri l`ng[ un ora= Mancester un campus l`ng[ Dublin la dou[ lag[re ]n nordul Sco\iei ]n alte localit[\i unde erau rom`ni ]ns[ mai pu\in dela unul de 20 persoane.77

To\i rom`nii erau ]ncarcera\i ]n diferite munci. Ei duceau o via\[ grea ]n Anglia, pe l`ng[ faptul c[ nu era niciun interes din partea autorit[\ilor engleze de a se ocupa de via\a rom`nilor, era ]ntreaga via\[ grea =i plin[ de lipsuri =i greut[\i ]n Anglia.- Pentru aceasta to\i rom`nii vroiau s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[ dup[ ce va c[dea regimul actual.- Eu am c[utata s[ le ]nt[resc moralul spun`ndu-le c[ ]n cur`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[, m-am interesat de via\a lor ]n general =i luam m[suri sau interveneam la autorit[\i acolo unde era cazul, pentru a rezolva cerin\ele rom`nilor.Spre exemplu: la o min[ am g[sit circa 9 (nou[) rom`ni printre care studen\i =i de alte meserii care erau \inu\i la munca de min[ foarte grea, ]n loc s[ fie trecu\i fiecare la specialitatea lui.- }n urma interven\iei mele ace=tia au fost muta\i fiecare la locul unde avea specialitatea. Interven\iile le f[ceam la Oadams.C`nd am venit la Londra am fost la Oadams, c[ruia dup[ ce iam f[cut un expozeu asupra celor ce am constatat =i v[zut ]n coloniile rom`ne, i-am mul\umit pentru unele m[suri luate asupra celor solicitate de mine, cerute de rom`ni.Oadams mi-a dat actele mele =i mi-a spus ca s[ m[ duc pentru sfin\ire la Mnchen s[ dau pe la Geneva s[ iau bani dela Consiliul Ecumenic. Din Fran\a m-am ]ntors la Londra =i apoi am plecat la Mnchen ]n Decembrie 1949, unde am fost hirotonisit episcop de c[tre mitropolitul ortodox al Germaniei, numit Serafim, arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Mnchenului vicar al mitropolitului Serafim. Hirotonirea s-a f[cut ]n biserica rus[ din Mnchen. Au asistat rom`ni din Mnchen, legionarul Virgil Popa, =eful legionarilor dun Mnchen, rom`ni din Salzburg, generalul Ion Gheorghe, maiorul Croitoru, maiorul Florescu, legionarul Titi Constantinescu, Mih[ilescu dela Freiburg, Deyken, reprezentantul Consiliului Ecumenic pentru Germania, legionarul Lasinski, de al\ii nu-mi mai amintesc. Dup[ hirotonire, din partea rom`nilor a vorbit maiorul Croitoru, 78

delegat al Caromanu-ului pentru Germania =i Austria. A mai vorbit mitropolitul Serafim =i arhiepiscopul +tefan. La Mnchen, prima dat[ cum am sosit, am luat leg[tura cu Deyken, reprezentatntul Consiliului Ecumenic ]n Germania.Hirotonirea mea s-a f[cut de c[tre mitropolitul Serafim, la cererea lui Atkinson, delegat general al Consiliului Ecumenic pentru Austria. }ntrebare: Ce ai f[cut la Geneva ]n aceast[ perioad[ ? R[spuns: Am plecat la Geneva la ]nceputul anului 1950, pentru a aranja plecarea unui grup de rom`ni prin ajutorul IRO. Am mai plecat pentru a mul\umi Consiliului Ecumenic pentru cheltuielile care le f[cuse pentru hirotonirea mea. }n aceast[ perioad[, am plecat ]n Italia, la Milano. Aici am avut concursul consulului englez Englezis, pentru scoaterea din lag[r a preotului Surtucanu. So\ia acestui Englezis este rom`nc[, iar el care a fost consul ]n Rom`nia, la Bucure=ti, =tia bine rom`ne=te. La interven\ia lui Englezis, preotul Surtucanu a fost eliberat din lag[r =i m-a ]nso\it apoi tot timpul. La Milano am amenajat o capel[, unde am oficiat o slujb[ pentru pu\inii rom`ni afl[tori ]n Milano, elemente f[r[ suprafa\[. De aici am plecat la Floren\a. Aici era profesorul Caragata, maiorul Ciorba, avocatul Paraschivescu =i un grup de fo=ti marinari rom`ni care r[m[seser[ la Passau ]n Germania =i de aici veniser[ la Floren\a pentru emigrare.Neput`nd emigra, s-au stabilit la Floren\a. La Floren\a am locuit la hotel. Dup[ Floren\a am mers la Roma, unde am luat leg[tura cu grupul Papanace. Scopul c[l[toriei mele la Roma a fost vizitarea lag[relor din jurul Romei =i ajutorarea fugarilor rom`ni. La lag[re am mers cu Papanace, cu Ghi\ea =i preotul Surtucanu. La Roma am v[zut pe inginerul Sl[vescu, pe fiica lui Nicolae Iorga c[s[torit[ cu un italian care vorbe=te perfect rom`ne=te, un oarecare Bujin, macedonean de origin[, avea un depozit de vinuri, 79

fiica lui Trancu-Ia=i, c[s[torit[ cu un italian care =tie perfect rom`ne=te. }n Roma n-am mai cunoscut al\i rom`ni. Rferitor la Papanace, pot spune c[ el este =eful grupului legionar antisimist. (Constantin Papanace fusese subsecretar de stat la Externe ]n 1940 =i conducea ]n str[in[tate un grup disident fa\[ de Horia Sima - n.a.) El se ocup[ mult cu scrisul; are o serie de lucr[ri. Papanace are un ziar numit <BALCANICA> care apare lunar. La acest ziar scriu to\i balcanicii fugari. Nu cunosc nume de fugari rom`ni sau al\i fugari din Balcani, care scriu la ziarul <BALCANICA>. Cu Papanace am discutat mai mult ]n leg[tur[ cu luptele lui cu Sima pe care ]l socotea un intrus, instrument al regelui Carol, vinovat de moartea lui Codreanu =i a celorlalte v`rfuri legionare. Papanace arat[ c[ Sima ]n timpul r[zboiului fiind ]n Germania, a avut o atitudine foarte necamaradereasc[. Papanace sus\ine c[ Sima a fost agentul =i omul de cas[ al lui Armand C[linescu. Chiar ]n lucr[rile sale, Papanace arat[ c[ gruparea simist[ a dec[zut datorit[ conducerii ei. El era nemul\umit de legionarii din grupul s[u, care trecuser[ la catolicism. }ntrebare: Ce alte centre din Europa ai mai vizitat ]n afar[ de cele declarate ? R[spuns: Am mai fost ]n Germania, Italia, Spania, Portugalia. De cele mai multe ori am fost ]n Germania la Mnchen, cu scopuri biserice=ti. Acolo slujea preotul Stegaru originar din Bucovina. Acest preot plecase apoi ]n Brazilia, iar ]n locul lui r[m[sese s[ slujeasc[ un preot ucrainean.}n Mnchen r[m[seser[ pu\ini rom`ni, ]ntruc`t mai to\i emigraser[ ]n Brazilia sau Australia. La data c`nd am fost eu la Mnchen - prin 1950 =i 1951 - conduc[torul coloniei rom`ne din Mnchen, era ginerele preotului Tincoca - nu-mi amintesc numele - dar =tiu c[ era avocat, un tip negricios, cult, ]n v`rst[ de 40 de 80

ani, legionar. Cred c[ este ]n Serviciul de Informa\ii al americanilor. La Mnchen am fost de 3-4 ori =i locuiam la un hotel l`ng[ gar[ - nu-mi amintesc numele hotelului.De c`te ori veneam la Mnchen, ]l vizitam pe englezul Deyken, =eful Consiliului Ecumenic din Mnchen. Dela acesta primeam ajutoare pentru rom`nii refugia\i. 12 Februarie 1954 - Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 16 }ntrebare: }n procesul verbal din ziua de 12 Februarie 1954, ai ar[tat c[ ai plecat la Geneva. Arat[ activitatea d-tale am[nun\it[ =i toate leg[turile d-tale dup[ ce ai ajuns la Geneva ? R[spuns: La Geneva, m-am dus la acela= hotel, al consiliului ecumenic, unde am avut o prim[ ]ntrevedere cu Bossi. Acesta ma pus la curent cu lucr[rile sec\iei rom`ne din consiliul ecumenic =i c[ dup[ mas[ la orele 17 mi s-a fixat ]ntrevederea cu pre=edintele consiliului ecumenic Wiesertuft. Dup[ mas[ la ora 17, am fost la Wiesertuft, unde se afla =i Machie. }n timpul acestei ]ntrevederi, i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele din ultimele luni. Dup[ aceasta ei mi-au adus la cuno=tin\[ c[ ]n ultimul an au venit noi refugia\i =i majoritatea intelectuali. Ei mi-au cerut ca imediat dup[ sfin\ire (hirotonie), s[ vizitez toate lag[rele unde se aflau noii refugia\i =i s[ caut pe c`t posibil s[-i cunosc pe to\i ]ndeaproape, deoarece dup[ s[rb[torile de iarn[ (Cr[ciun) urmeaz[ s[ avem o conferin\[, numai a episcopilor ortodoc=i la Geneva, conferin\[ ]n care se vor discuta =i rezolva toate problemele emigran\ilor =i eu s[ fiu ]n deplin[ cuno=tin\[ de cauz[ a tuturor emigran\ilor. Tot atunci mi-au adus la cuno=tin\[ c[ IRO (International Refugees Organisation - Organiza\ia Interna\ional[ de ajutorare a refugia\ilor politici) se afl[ ]ntr-o situa\ie foarte critic[, deoarece majoritatea guvernelor \[rilor unde au emigran\i diferi\i, refugia\ii au comunicat =i protestat pentru faptul c[ printre refugia\i sunt unii agen\i comuni=ti =i unii care erau recalcitran\i =i le f[ceau greut[\i. Toate aceste guverne au avertizat IRO, c[ dac[ se mai 81

repet[ aceste cazuri pe viitor va refuza viza de intrare a oric[rui refugiat, indiferent cine ar fi. Pentru aceste considerente IRO studiaz[ posibilitatea ]ngr[dirii verific[rii =i responsabilit[\ii, ca pe viitor s-o fac[ birourile respective prin reprezentan\ii lor. Instruc\iunile precise, se vor da dup[ s[rb[tori, la conferin\[/ }ntrebare: }n mod concret care era misiunea d-tale ? R[spuns: Misiunea mea era de a verifica ]n linii mari, dup[ cum g[sesc eu de cuviin\[, pe to\i refugia\ii, mai ales noii veni\i, pentru a vedea dac[ printre ei sunt agen\i comuni=ti. Verificarea am[nun\it[ =i m[surile ]mpotriva lor, trebuiau s[ se fac[ pe baza instruc\iunilor ce le vom primi la conferin\[. }ntrebare: Arat[ ]n continuare cum s-au petrecut lucrurile ? R[spuns: Dup[ ce am primit dela casieria consiliului suma de 6000 dolari pentru cheltuieli, am plecat la Mnchen singur. La Mnchen am luat primul contact cu Deyken, delegatul consiliului ecumenic pe ]ntreaga Germanie Occidental[ =i ]mpreun[ cu el am fost la mitropoli\ii ru=i albi, pentru fixarea zilei de sfin\ire. Deoarece se apropiau s[rb[torile Cr[ciunului, c`nd eu trebuiam s[ fac slujbe religioase, s-a fixat ziua de sfin\ire mai apropiat[, ]naintea Cr[ciunului 1949. F[c`ndu-se sfin\irea canonic[, mi s-a eliberat actul de hirotonie, ]n triplu exemplar dup[ care am plecat ]n lag[rele din Germania pentru a vedea pe noii veni\i =i apoi ]n lag[rele din Austria =i Italia. Tot acest timp, dela 25 Decembrie =i p`n[ la 10 ianuarie 1950, c`nd am avut conferin\a la Geneva, am vizitat ]ncontinuu =i am oficiat slujbele na=terii, Anul Nou, Boboteaza, etc. pela diferite lag[re, unde am avut prilej, am cunoscut pe noii fugari rom`ni, care ]ns[ nu erau intelectuali prea mul\i cum se spusese la Geneva, =i mai mul\i din Banat. }n acest timp, am trecut prin urm[toarele lag[re: }n Germania Occidental[ lag[rul Mnchen, unul dintre cele mai mari lag[re, lag[rul de l`ng[ Baden-Baden (zona francez[), lag[rul de l`ng[ Frankfurt =i ]nc[ un lag[r din zona Francez[, ]ntr-un or= mai mic. }n Austria lag[rul dela Insbruk, Lintz, Salzburg =i Strosel l`ng[ Gratz. }n Italia lag[rul din Triest, Roma =i Neapole. 82

La aceste lag[re, am fost ]n scopul ]ndeplinirii misiunii mai sus ar[tate, =i am trecut fugitiv, pentru a-mi da seama de noii refugia\i veni\i, num[rul lor =i cine sunt ei. Aici am luat leg[tura cu delega\ii consiliului ecumenic din zona respectiv[ =i cu comandan\ii legionarilor. Dela Roma am plecat direct la Geneva, cu avionul, ]n ziua de 10 Ianuarie, pentru a participa la conferin\a episcopilor. La conferin\[ a participat grecul mitropolit Ghermanos dela Londra care a prezidat conferin\a, fiind un om de ]ncredere al englezilor. Arhiepiscopul polonez Sava, episcopul s`rb Irineu, episcopul bulgar Ioan, un episcop protestant ungur, nu-i =tiu numele, episcopul protestant cehoslovac. La conferin\[ au participat deasemeni pre=edintele consiliului ecumenic Wiwsertuft scretarul general al consiliului ecumenic Machie =i func\ionarii permanen\i ai diferitelor na\ionalit[\i din consiliul ecumenic. Pentru rom`ni a participat Bossi. La deschiderea =edin\ei, mitropolitul Ghermanos mi-a salutat venirea mea ca nou episcop sfin\it recomand`ndu-mi s[ iau exemplu de activitate dela episcopii b[tr`ni, care cunosc importan\a misiunii =i lucr[rile consiliului ecumenic. Dup[ aceasta, Machie ne-a citit o adres[ trimis[ dela IRO Consiliului Ecumenic, prin care aducea la cuno=tin\[ c[ pe viitor verific[rile tuturor refugia\ilor ce urmeaz[ s[ emigreze, s[ se fac[ de reprezentan\ii bisericilor respective, care s[ cerceteze dela caz la caz pe refugia\i, dup[ care se va elibera un certificat de cre=tin practicant, f[r[ de care nu se va mai da pe viitor nici o viz[ de intrare ]n diferitele \[ri de emigrare. D`nd instruc\iuni precise c[ celor ce credeam de cuviin\[ noi =i ne asum[m r[spunderea lor, s[ le eliber[m certificate de emigrare, iar celor ce nu suntem de acord =i avem suspiciuni, s[ nu le d[m certificat, anun\`nd comandantul lag[rului, pentru a lua m[suri de arestare a individului respectiv, sau dac[ noi nu cunoa=tem pe un individ, nu avem suspiciuni =i nu ne putem asuma r[spunderea de emigrare, ]ns[ individul este cunoscut de trei persoane, c[rora le eliber[m certificatul de emigrare (cre=tin practicant) ace=tia dau c`te o declara\ie c[-l 83

cunosc, atunci ]i eliber[m =i respectivului certificat de cre=tin practicant (bun cre=tin). Totodat[ ni s-a adus la cuno=tin\[ ca s[ fim mai aten\i asupra refugia\ilor care au p[r[sit religia na\ional[ =i au devenit sectan\i. Deoarece ]n r`ndurile lor s-au dovedit c[ s-au ascuns cei mai mul\i agen\i comuni=ti. Machie, cu acest prilej, ne-a recomandat ca s[ p[str[m str`nse leg[turi de colaborare cu delega\ii consiliului ecumenic, din \[rile respective, deoarece ei cunosc mai bine ca noi st[rile legale =i ne vor fi de mult ajutor. Dup[ aceasta, episcopii vechi au semnalat diferite lucruri pentru refugia\ii lor. Eu nu am semnalat nimic atunci la conferin\[. Dup[ conferin\[, eu m-am re]ntors la Salzburg =i am ]nceput s[ trec prin lag[re, dup[ ce ]nainte m-am ocupat cu diferite probleme de ordin bisericesc. }ntrebare: F[ o descriere a certificatelor de bun cre=tin ? R[spuns: Certificatele erau pe coal[ de h`rtie alb[. }n col\ul din st`nga erau trei culori care t[iau col\ul =i era scris EPISCOPIA ORTODOX{ AUTONOM{ ROM~N{, desenat[ stema \[rii Rom`niei monarhice =i sub stem[, scria <Europa Apusean[>. Cam la c`\iva centimetri, era scris ]n latul coalei CERTIFICAT. Dedesupt era scris: <Noi, Arhiepiscopul VICTOR LEU al Europei Apusene =i Orientului Apropiat, certific[m prin prezentul c[ domnul .........., n[scut ........, comuna ..........., jude\ul ......., ziua ........, anul ......, fiul lui ......, =i al ........., este de origin[ ......, n[scut sau nu n[scut ortodox, c[s[torit, s-au nec[s[torit cu d-ra .........., numele =i de fat[, copii ......, toate datele lor. Este un bun cre=tin pe baza declara\iilor date =i temeiul jur[m`ntului f[cut. Certific[m c[ domnia sa nu este un agent comunist trimis pentru propagand[ sau instigare ci numai un refugiat real, fugit din \ar[ de ordin politic. Drept care i-am eliberat prezentul certificat. Data ......, spre a-i servi la viza de emigrare. semn[tura .............. 84

}ntrebare: }n afar[ de activitatea acesta de eliberare a certificatelor, cu ce anume te-ai mai ocupat ]n aceast[ periad[ ? R[spuns : M-am mai ocupat de activitatea bisericeasc[, adic[ organizarea episcopiei, deasemeni am mai avut activitatea ziaristic[ =i am vorbit la radio. }ntrebare: Arat[ concret ce anume ai f[cut ? R[spuns: Am scris la ziarul PATRIA dela Mnchen organ al rom`nilor din Germania, fiind editat de gen. Ion Gheorghe. Acest ziar era subven\ionat de americani =i ap[rea ]n condi\iuni tehnice din cele mai bune. La Lintz am scris la ziarul VESTITORUL, organ al rom`nilor din Austria, iar la Roma, am scris la ziarul VATRA, care deasemeni era al rom`nilor din Italia. Articolele se refereau la combaterea ]n mod du=m[nos a RPR =i URSS =i combaterea comunismului ]n general, ]n scopul de a influen\a pe rom`ni =i cititori ]mpotriva regimului din \ar[. Articolele erau scrise la cererea diferi\ilor ziari=ti. Totodat[ am vorbit la posturile americane de radio din Salzburg =i Mnchen, la postul englez de radio din Gratz =i la postul de radio francez din Insbruk. Discursurile erau ]n limba rom`n[ =i adresate poporului rom`n, prin care ]ndemnam poporul s[ lupte sub toate aspectele ]mpotriva regimului din \ar[ =i f[c`nd propagand[ de calomniere =i ponegrire a conduc[torilor din RPR =i a realiz[rilor din \ar[. Pe scurt din toat[ aceast[ propagand[ a mea ziaristic[ =i la radio, atacam du=m[nos comunismul, ]n general, din toate \[rile democrate ]n frunte cu URSS. Aceste discursuri le f[ceam din proprie ini\iativ[ ]n calitatea mea de episcop. }ntrebare: Cum explici d-ta leg[tura dintre calitatea d-tale de episcop =i misiunea de a cerceta pe rom`nii din lag[r ? R[spuns: La ]ntrebarea Dvs. dau urm[torul r[spuns: ]n calitatea mea de episcop al bisericii ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat, prima sarcin[ era activitatea religioas[ sac85

ramental[, iar ]n al doilea r`nd combaterea =i lupta sub toate aspectele ]mpotriva comunismului. Aceast[ lupt[ a mea anticomunist[ nu consta numai ]n propagand[, ea consta =i ]n felul ar[tat mai sus de cercetare a refugia\ilor =i la fiecare pas =i ori cu cine discutam ar[tam ]n culori c`t se poate de negre =i exagerat uneori, situa\ia din RPR deaceia eu m[ consider cel mai mare du=man al regimului din \ar[. }ntrebare : Din felul cum ai explicat d-ta problema eliber[rii certificatelor pentru emigrare, rezult[ c[ hot[r`rile org. IRO =i consiliului ecumenic, erau valabile pentru toate guvernele \[rilor ]n care se g[seau rom`ni refugia\i. Cum se explic[ acest lucru ? R[spuns: IRO, Consiliul Ecumenic =i alte organiza\ii interna\ionale, din Apus, erau recunoscute de toate guvernele \[rilor apusene, lucru care a fost stabilit la o conferin\[ a mini=trilor de externe ai tuturor \[rilor capitaliste din Europa c`t =i Orientul apropiat. Av`nd delega\ie dela aceste organiza\ii, a=a cum am vrut eu, am putut s[ ]ndeplinesc misiunea fiind nestingherit de nimeni din organele statului respectiv. Eu nu m-am amestecat ]n treburile interne ale \[rii respective, ci m-am ocupat numai de problema refugia\ilor rom`ni, pentru a putea emigra acolo unde ei voiau. Aceasta este explica\ia. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i corespunde ]ntru totul ce cele declarate de mine. (ss.) LEU VASILE ANCHETATOR PRIM. LOCOTENENT, (ss.) N. Dumitr[=coniu.

Capitolul V
C{TRE CITITOR Pentru cei care cunosc, m[car teoretic, dramele exilului - ale ]ndep[rt[rii de matc[ =i ale dezr[d[cin[rii indiferent ]n ce condi\ii s-ar petrece ele, este u=or de ]n\eles ce ]nseamn[ pentru o turm[ s[-=i g[seasc[ p[storul. Dar o asemenea nevoie exist[ chiar =i pentru cei care pleac[ din \ar[ ]n condi\ii normale =i se duc ]n anumite locuri unde au o primire preg[tit[ dinainte. Pentru c[ lipsa mediului cu care te-ai obi=nuit, c[utarea de noi prieteni =i semeni cu care s[ ai ceva comun, nevoia de a =ti c[ po\i apela la cineva =i te po\i sim\i solidar cu cineva ]=i afl[ chemare mai puternic[ spre Biserica neamului t[u, ]n adunarea c[reia g[se=ti spiritualitatea pe care a-i l[sat-o acas[ iar, sub binecuv`ntarea Hristosului ]ntru care te-ai botezat, retr[ie=ti datinile neamului de departe. Aceasta este chemarea care d[ t[rie coloniilor de emigran\i ]n jurul bisericilor lor, chiar ]n condi\iile cele mai prospere. Dar s[ ne g`ndim ce ]nseamn[ aceasta pentru o mul\ime de oameni teroriza\i, care au fugit cum au putut din \ara ocupat[ =i au luat drumul bejeniei nu din vreun calcul =i cu o preg[tire f[cut[ mai ]nainte, ci cu disperarea produs[ de cizma str[in[, alunga\i de instaurarea unei puteri a anticristului, sub amenin\area unei r[zbun[ri <de clas[> sau a deposed[rii de drepturile lor. O mul\ime de oameni pentru care singurul \el era s[ ajung[ <dincolo>; doar at`t, cu speran\a oarb[ a sor\ii necunoscute =i cu riscurile imense a vagabond[rii ]ntr-o lume ]n care nu te cunoa=te nimeni =i nimeni nu are obliga\ia s[ te ajute. +i deodat[ apare un prelat, un duhovnic din neamul t[u, care vorbe=te limba ta, caut[ c[ut[rile credin\ei tale, ]\i ]n\elege soarta care este ca =i a lui =i are t[ria de a vorbi cu cei de care ]\i depinde de acum ]nainte aceast[ soart[ ajut`ndu-te s[-\i faci 87

86

un rost. Nu este aceasta o binecuv`ntare pentru fiecare n[p[stuit al sor\ii care a luat drumul exilului ? Ca s[ nu mai spunem ce ]nseamn[ pentru o grupare ]ntreag[ de oameni aduna\i care cum s-a nimerit, fiecare cu fuga lui =i cu dramele lui, fiecare cu nevoile lui =i cu capacit[\ile sau incapacit[\ile lui de a se adapta str[in[t[\ii, ]ntr-o lume din care nu s-au =ters urmele r[zboiului, care nu =i-a aflat precis reorganizarea =i care te adun[ la un loc cu al\ii doar pe criteriul c[ vorbe=ti aceea=i limb[ sau c[ fugi de aceea=i du=mani, dar nepreg[tit[ s[ te asimileze =i, de ce n-am spune-o, ]ndrept[\it[ a te suspecta pentru c[ vii de dup[ cortina de fier... S[ ne g`ndim c[ emigra\ia de atunci era o mas[ necunoscut[ de oameni necunoscu\i ]ntre ei, sau foarte pu\in cunosc`ndu-se fiecare ca persoan[, unii lipsi\i =i de acte. Ni=te oameni f[r[ o matc[ na\ional[ ]n str[in[tate care s[-i poat[ primi =i ]ndruma, ale c[ror unice speran\e erau firavele informa\ii despre unele zone ]ndep[rtate ale lumii unde =i-ar putea reface via\a mai repede: o Argentin[, o Canad[ sau o Australie. At`t. +i, s[ ne g`ndim ce ar fi ]nsemnat pentru ace=ti oameni care b`jb`iau ]ntr-o lume necunoscut[, s[ fie p[stori\i de o episcopie care ]n mod subtil =i cu o finan\are bun[ ar fi urmat ordinele Moscovei. Cum ar mai fi fost <tria\i> =i <]ndruma\i> bie\ii rom`ni care tocmai de frica aceleia=i puteri fugiser[ din \ar[ ?! Ce mi=care prosovietic[, ]n ]nsu=i interiorul <capitalismului putred> ar fi clocit acolo, ]n locul germenilor de rezisten\[ na\ional[ pe carei puteau purta nealtera\i doar cei care reu=eau s[ fug[ din \ar[ ? B[t`nd lag[rele de rom`ni, episcopul nou ales =i uns ]=i cunoa=te enoria=ii, ]i ajut[ s[ ]=i ob\in[ actele de identitate =i garanteaz[ pentru ei ]n fa\a statelor care voiau s[-i primeasc[. Garanta ca rom`n, pentru ni=te rom`ni =i le d[dea astfel posibilitatea s[-=i fac[ coloniile lor rom`ne=ti ]n care s[ nu se ]ndep[rteze de sim\irea fa\[ de \ar[ =i s[ nu intre ]n jocul perfid prin care Moscova voia s[-=i introduc[ agen\ii distructivi ]n ]ntreaga lume. 88

Din sutele =i miile de oameni sorti\i bejeniei str[in[t[\ii de <instaurarea regimului de democra\ie popular[> doar doi sunt men\iona\i a nu fi primit certificatul Episcopiei Ortodoxe Autonome Rom`ne din Europa Apusean[, ace=tia fiind cazuri evidente de infiltra\ie. C[ or fi fost =i al\ii pe care mila cre=tin[ ia crezut capabili de a ie=i din ispit[, e posibil, mai ales c[ prin ace=tia, desigur, s-a facilitat r[pirea care l-a dus pe Episcop, la modul propriu, ]n m`inile Moscovei. Dar fapt este c[ to\i rom`nii afla\i ]n deriva emigra\iei f[r[ perspectiv[, la care recurge omul doar din disperare, au primit ajutorul Bisericii lor. Iar la temelia multor colonii rom`ne=ti ale diasporei care-=i p[streaz[ =i ast[zi spiritualitatea, se afl[ acele Certificate semnate de Arhiepiscopul Ortodox Rom`n al Europei Apusene. Acesta era \elul principal cu care plecase din \ar[, aceasta era cerin\a misionar[ ce st[tea ]n fa\a Bisericii Neamului care, ]n ciuda ciop`r\irilor teritoriale =i a dihoniei luptei de clas[ adus[ de anticrist, ]n ciuda interzicerii de atribu\ii prin care guvernarea, ne put`nd s-o distrug[, o ]ngr[dea, p[stra ]n sinodul ei con=tiin\a cre=tin[ a ]ndatoririlor fa\[ de to\i fii s[i, oriunde s-ar afla ace=tia. +i a r[spunderii fa\[ de p[strarea con=tiin\ei lor. Exist[, ]n fibra constitutiv[ a marilor oameni ai neamului sensul ]ndatoririi lor fa\[ de \ar[ =i popula\ie, mai presus dec`t ambi\iile puterii trec[toare. S[ ne g`ndim la testamentul lui +tefan cel Mare, la <pohta ce-am pohtit> care nu numai pohta lui Mihai Viteazul era, ci a \[rii, la neaplecarea dinspre lumina cre=tin[ a capetelor Br`ncovenilor dec`t sub securea c[l[ului, la ]n\elepciunea celor care-=i deziceau rangurile personale c`nd g[seau calea ]nt[ririi doar prin domn str[in =i la refuzul lui Antonescu de a-=i aresta adversarii politici prin celebra rezolu\ie pe referatul Siguran\ei prin care recunoa=te c[ nu el este singura solu\ie, ci \ara trebuie s[ aib[ mai multe c[i, tocmai spre a fi sigur[ c[ se poate salva. La fel au g`ndit =i au ac\ionat acei membrii ai Sinodului Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne ]n situa\ia disperat[ ]n 89

care du=manul ne ocupa nu numai \ara, dar ]ncerca acela=i lucru =i cu diaspora. +i, fiindc[ o ]ncercare prin Biseric[, prin supunerea parohiilor rom`ne=ti tocmai for\elor oculte cu care du=manul ]=i regiza provoc[rile ]n lumea liber[ =i crea agenturi comuniste printre emigran\i, ortodoxia rom`n[ a ]ncercat salvarea prin ]ndatorirea misionar[ pe care Episcopul Grigorie a dat-o celor doi preo\i trimi\`ndu-i la rom`nii din lumea liber[. Tocmai spre a ]nt[ri suflete=te acolo rezisten\a, ]nainte ca cel r[u s[ se poat[ infiltra. Cine au fost ei ? Care dintre ]nal\ii prela\i au consim\it la aceast[ tain[ pe care le-o propunea fratele lor ]ntru hirotonire, Episcopul Grigorie al Hu=ilor, nu s-a aflat niciodat[ din gura anchetatului cu toate c[, am v[zut, chiar =i execu\ia ]i este am`nat[ pentru aceasta, iar ancheta continu[ inuman =i antijuridic, chiar =i dup[ ce e dat[ sentin\a capital[. T[cerea lui asupra acestui subiect ca =i asupra secretelor de organizare a diasporei, a ac\iunilor politicienilor importan\i =i a Casei Regale, este consemnat[ cu eviden\[, iar refuzul lui este declarat pe fa\[ tocmai ca o provocare la pedeapsa suprem[ pentru a se asigura c`t mai repede c[ nu vor scoate de la el nici o informa\ie prin care s[ fie periclitat[ continuarea rezisten\ei. }ncolo, el spune tot ceea ce =tie sau se poate afla de la al\ii, semneaz[ procesele verbale de interogator l[s`nd toate epitetele puse de =colirea prosovietic[ =i limbajul <antiimperialist> al semidoctismului anchetatorilor, ba chiar se bucur[ de c`te ori are prilejul s[=i agraveze vina, recunosc`nd cu satisfac\ie c[ a fost cel mai mare du=man al comunismului =i asum`ndu-=i toate actele posibile ]ntru aceasta. Pomene=te nume, pomene=te locuri, pomene=te institu\ii =i personalit[\i str[ine l[s`nd anchetatorilor satisfac\ia func\ion[reasc[ de a se l[uda fa\[ de =efii moscovi\i c[ au smuls secrete ale capitalismului ]n putrefac\ie. Dar, din tot ce spune despre o lume a c[rei realitate poate fi cunoscut[ la fel din ziare sau document[ri publice, nu transpare nici o dat[ nimic despre vreo direc\ie, vreo for\[ 90

personal[ sau colectiv[, din \ar[ sau din str[in[tate, care a fost angrenat[ ]n misiunea sa =i ar putea-o continua dup[ anihilarea lui.Nici m[car despre biserica rom`n[ din Paris care ]n acea perioad[ era disputat[ ]ntre legionari =i modera\ii refugiului, conflictul fiind at`t de grav ]nc`t guvernul francez ia m[sura de a o ]nchide, nu d[ am[nunte. Pomene=te, doar, ce e necesar =i trece mai departe spre a nu servi anchetei nimic ]n plus. P[streaz[ realitatea de acolo c`t mai departe de =tiin\a celor de aici ca s[ nu le dea arme prin care s[ se infiltreze. +i p[streaz[ secret asupra celor care l-au ajutat aici, pntru ca ei s[ poat[ duce mai departe lupta. Aceasta este toat[ grija: La ]ndemnul tat[lui s[u Grigorie Leu =i a celorlal\i arhierei rom`ni care l-au ]ncurajat, el a pornit o idee, a aprins-o destul de bine ]n lumea liber[ ]nc`t s[ nu mai poat[ fi deturnat[, a creat pentru rezisten\a rom`n[ forul spiritual al Episcopiei Europei Apusene =i a Orientului Apropiat care ]i poate =i cataliza =i coagula eforturile, iar din celula sa de os`ndit, are grij[ ca, nici din \ar[, nici din str[in[tate s[ nu mai pot[ fi aflate acele persoane care ar putea continua ideea =i dup[ dispari\ia lui. }i ap[r[ pe to\i =i nu spune dec`t cele stabilite ]nainte de plecare, adic[ lucruri de care e sigur c[ pot fi confruntate devenind c[i ]nchise pentru anchetator =i l[s`ndu-i ]n libertate de ac\iune pe cei care =tiu mai multe despre eforturile lui. Am confirmarea acestui fapt chiar prin exemplul m[runt pe care ]l reprezint personal: Nimic despre ceea ce =tiam eu, sau mai ales tat[l meu; totul ]n limitele a ceea ce ne ]n\elesesem dinainte s[ spunem. }=i asum[ totul, ia toat[ r[spunderea acestui foarte important act na\ional asupra sa =i cel mult asupra tat[lui s[u al c[rui rol de ini\iator =i de principal exponent al mi=c[rii de ap[rare na\ional[ prin Biseric[ era =i a=a bine cunoscut, derut`nd astfel aten\ia de la to\i ceilal\i care trebuiau s[ r[m`n[ liberi ca s[ poat[ continua. Acesta este sensul refuzului s[u categoric =i al insisten\ei ]n executarea pedepsei: Nu e vorba numai de cavalerismul celui care ia totul asupra sa, ci =i de credin\a c[ Dumnezeu ]i va p[stra pe cei care pot continua acest misionarism 91

]n slujba ideii de salvare na\ional[. Iar rezultatul este c[ dup[ aprope o jum[tate de veac, putem constata c[ speran\a i s-a ]ndeplinit. Realit[\ile diasporei rom`ne=ti o arat[. Deoarece, con=tientizat[ atunci, ]mplinit[ prin cei binecuv`nta\i de el cu certificatele care le-au dat identitate ]n fa\a autorit[\ilor din locurile unde s-au stabilit, aceast[ diaspor[, chiar dac[ a avut de trecut prin multe convulsii, chiar dac[ a cerut ajutorul altor ierarhii ortodoxe, nu a cedat nici o dat[ presiunilor f[cute de ierarhia moscovit[ =i nu s-a supus acesteia. Prin acei patru ani (c[ doar at`\ia au fost !) ai misionarismului s[u arhieresc, emigra\ia rom`n[ a fost decontaminat[ pentru totdeauna de pericolul sovietiz[rii care, ]n fond, ]nsemna la modul perfid chiar distrugerea esen\ei cre=tine =i intrarea noastr[ sub zodia anticristului. Dar ceea ce este chiar mai important dec`t cele de mai sus, ceea ce a garantat aceast[ salvare, se constituie ]n crearea unui curent de opinie asem[n[tor chiar ]n interiorul \[rii. Bine ]n\eles la temelia acestuia st[ personalitatea puternic[ a tat[lui s[u, Episcopul Grigorie al c[rui rol de mentor na\ional al unor asemenea idei de rezisten\[ prin Biseric[ era bine cunoscut. Dar =i activitatea lui =i procesul lui =i lini=tea acelora care =i-au dat seama c[ nu au c[zut =i ei ]n urma acestui proces, au dat impuls =i viabilitate ]nd`rjirii de a continua asemenea idei de afirmare na\ional[. A= ]ndr[zni s[ afirm c[ ]ns[=i oficialit[\ile vremii care au =tiut despre proces =i con\inutul s[u, dac[ au avut c`t de c`t sim\ire cre=tin[, nu s-a putut s[ nu cad[ pe g`nduri =i s[ nu reac\ioneze ]n forul lor intim ]n sprijinul ideii de p[strare a fiin\ei na\ionale; dac[ nu ]ntr-o ac\iune direct[, cel pu\in ]n sensul de a nu mai admite asemena ucazuri de supunere necondi\ionat[ fa\[ de interese strict str[ine. Ca dovad[ c[, odat[ cu timpul, chiar pozi\ia oficial[ fa\[ de ideea sus\inerii unor rela\ii de natur[ na\ional[ cu emigra\ia s-a modificat ]n ]ns[=i mijlocul guvern[rii comuniste, sim\irea patriotic[ av`nd ]nt`ietate =i Biserica fiind l[sat[ s[ aib[ grij[ de nevoile diasporei ]n a=a fel ]nc`t, s-o spunem 92

cinstit, chiar dac[ p[trundeau provocatori de-ai no=tri, tot era mai bine dec`t provocatorii unor interese str[ine. Acestora, printrun asemenea sacrificiu, li se ]nchisese pentru totdeauna calea c[tre sim\irea rom`neasc[. Episcopul Grigorie al Hu=ilor str[duise mereu pentru aceasta. El nu recuno=tea limitarea eparhiei sale la Prut consider`nd-o o form[ administrativ[ ]ntre state, care nu avea cum s[ limiteze drepturile spirituale ale Bisericii Na\ionale. }n tiparni\a sa de la Hu=i el scotea pastorale, ]ndemnuri =i c[r\i de rug[ciune pe care c[lug[rii basarabeni ad[posti\i de el dup[ refugiu, le treceau prin vadurile Prutului duc`ndu-le fra\ilor lor din Basarabia ai c[ror preo\i fuseser[ deporta\i. Ca senator de drept, c`t[ vreme a mai avut cuv`ntul, el a luptat cu guvernarea ]mpotriva cotelor puse \[ranilor =i ]mpotriva pension[rii preo\ilor, modalitate prin care Guvernul Groza voia s[ scape de liderii spirituali pe care-i aveau satele. Iar c`nd =i-a dat seama de for\a str[in[ prin care se ]ncerca deturnarea bisericilor din emigra\ie, a apelat la to\i cei apropia\i =i a devenit sufletul unei mi=c[ri de ap[rare a identit[\ii autocefaliei noastre, pe toat[ extinderea ei, ]n \ar[ =i str[in[tate, angaj`ndu-=i chiar fiul ]n aceast[ misiune riscant[. Iar acesta, organiz`ndu-i pe rom`nii din diaspor[ =i-a aflat, prin mijloacele moderne ale mass-mediei , posibilitatea misionar[ chiar =i pentru cei mul\i, din \ar[, inaugur`nd primele emisiuni liturgice =i de cult ortodoxe la posturile de radio care se adresau rom`nilor =i predic`nd adev[ruri pe care preo\ii din \ar[ nu =i le-ar fi putut permite. }mi amintesc de impactul fascinant al acelor emisiuni ]n epoc[ =i de reac\ia celor care ascultau posturi str[ine; practic, asculta, toat[ popula\ia \[rii. C`nd ]i spuneam cuiva numele meu, sau eram prezentat ca membru al familiei Leu, rar om s[ nu simt[ nevoia de a m[ ]ntreba intim =i discret: <e=ti rud[ cu cel care vorbe=te despre sovrompatriarhie?> - Pentru c[ v[rul meu, preluase replica grav[ prin care Episcopul Grigorie f[cuse apel la sentimentele de fiu de preot ale lui Petru Groza 93

cer`ndu-i ca, dac[ a f[cut <sovrompetrol>,<sovromconstruc\ii> =i tot felul de sovromuri prin care ne era spoliat[ industria, s[ nu cumva s[-=i permit[ a face =i o sovrompatriarhie. Aceasta o spusese public unchiul meu, =i avea s[-l coste!^ Iar fiul lui a preluat termenul =i ]ncheia fiecare predic[ de la sf`r=itul serviciului religios pe care-l prezenta duminica la BBC sau la alte posturi de radio unde-l duceau drumurile sale arhiere=ti: radio Paris, radio Roma, radio Mnchen (ce con\inea germenii Europei Libere), radio Salzburg, radio Istambul, radio Atena =i altele. Toate slujbele se terminau cu:<fere=te-ne Doamne de sovrompatriarhie!> Prin aceasta, ambii, tat[ =i fiu, intrau deschis =i pe fa\[ ]n lupta lor cruciat[.

*
S[ ]ncerc[m, totu=i, din documentele existente, s[ vedem pe c`t posibil, cine erau =i celelelte personalit[\i ]mplicate. Dintre cei din str[in[tate, este clar: el pomene=te ]nt`lniri =i conlucr[ri permanente cu toate numele de rezonana\[ ale exilului: Constantin Vi=oianu, Grigore Gafencu, Virgil Veniamin, generalul Nicolae R[descu, generalul Ion Gheorghe, general Platon Chirnoag[, V.V.Tilea, Ilie G`rnea\[, Mircea Eliade, Radu Constantinescu, Stelian Popescu, avocat Nicolae Baciu, general Puiu Petrescu, general Ulea, Radu Tilea, Hora\iu Com[niciu N.N.Br[tianu, Vasiliu-Cluj, Tana=oca, Horia Sima,Constantin Papanace, Mihai R[utu, comandorul Udri\chi, Ernest Urd[reanu, Amiral Constantin Dumitrescu, Prof. Grigore Nandri=, general Petru Laz[r, Mitropolit Visarion Puiu, Gogu Constantinescu, avocat Puiu Cristea, preo\ii Surtucanu Stegaru, D[rv[rescu B`rlea, Ivanovici Ursache, G`ld[u, Dumitra=cu, Boldeanu, Go=tinaru. Pe unii dintre ace=tia ]i cuno=tea dianainte, avuseser[ leg[turi =i ]n \ar[ =i au re]nnodat conlucrarea ]n str[in[tate. La fel s-au petrecut lucrurile =i cu Familia Regal[ deoarece, ]n calitate sa de 94

paroh al Parcului Jianu, a devenit ]n ultima perioad[ a regalit[\ii, c`nd Curtea s-a mutat la Palatul Elisabeta de la +osea, confesorul reginei Elena. }n exil, dup[ cum relateaz[, rela\iile se restabilesc =i el, ]naltul prelat recunoscut de ambii ex regi, Carol =i Mihai, devine chiar un foarte activ mediator al intereselor casei Regale cu diferite grupuri ale emigra\iei =i chiar cu familia tutelar[ de Hohenzollern-Sigmaringen. }ntreaga emigra\ie ]n frunte cu Casa regal[ Rom`n[ ]l recunosc drept ]nt`ist[t[tor duhovnicesc al rom`nilor. Iar activitatea sa asidu[ la zeci de ziare =i la dou[sprezece posturi de radio ]l fac cunoscut =i ]n lume, dar =i ]n \ara care ]n taina ei asculta aceste posturi. Nimeni dintre capii emigra\iei nu l-a contestat. To\i rom`nii de pretutindeni i-au sus\inut lupta =i sunt ast[zi cunoscu\i. Dar sprijinitorii =i ]ncurajatorii episcopului Grigorie, constituind focarul ini\iativei de rezisten\[ =i salvare na\ional[ prin Biseric[, care cu perseveren\[ =i riscuri mari au permanentizat apoi, ]n toat[ perioada guvern[rii comuniste apelul la emanciparea de interesele str[ine, trebuie c[uta\i aici, ]n \ar[, printre credincio=ii din mijlocul c[rora au fost trimi=i cei doi preo\i. +i putem descifra acest focar extr[g`nd numele men\ionate ]n diverse relat[ri banale sau ]n listele de prieteni =i cuno=tin\e apropiate pe care ancheta te obliga s[ \i le reaminte=ti c`t mai des =i c`nd nu te a=teptai, tocmai ca s[ verifice prin confruntarea propriilor tale declara\ii dac[ ascunzi sau nu ceva. Lista este lung[ =i ]ncepe cu fra\ii ]ntru ierarhie arhiereasc[ ai Episcopului Grigorie: Patriarhul Nicodim care a tr[it p`n[ la ]nceputul lui 1948, Mitropolitul Irineu Mih[lcescu al Moldovei - c`t[ vreme a vie\uit ]n retragerea pe care i-o impusese Gheorghiu Dej ]nlocuindu-l cu omul s[u care l-a g[zduit la V`lcea, apoi, Mitropolitul Nifon Criveanu obligat =i el s[ se retrag[ din scaunul de ]nt`ist[t[tor al Olteniei =i chiar urma=ul acestuia, mai docilul mitropolit Firmilian, Mitropolitul Tit Simedrea p[str`ndu-=i simbolic, ]n \ar[, spre nepl[cerea ocupan\ilor, titlul de prelat al Bucovinei 95

=i episcopul Partenie Ciopron mutat din Alba Iulia unde nu mai putea func\iona o episcopie a armatei. Ace=tia erau cei care fuseser[ deja izola\i de administra\ia bisericeasc[ lu`nduli-se eparhiile, dar rangul arhieresc p[str`ndu-le locul ]n Sf`ntul Sinod. Congener al lor r[mas ]n func\ie, recunoscut de ei din trecut ca lider de ini\iativ[ na\ional[, Episcopul Grigorie a devenit pionul principal al curentului care se opunea modific[rii statutului Bisericii, ]ngr[dirii drepturilor ei spirituale asupra \[rii =i neamului, nerecunoa=terii jurisdic\iei ei canonice asupra rom`nilor din afara grani\elor. Ace=ti prela\i r[ma=i f[r[ eparhie, plus doi episcopi basarabeni ale c[ror nume nu mi-le amintesc, puteau fi ]nt`lni\i deseori la Hu=i sau la m[n[stirile eparhiale ca oaspe\i de tain[ ai Episcopului Grigorie iar, uneori ]n preajma sinoadelor, se ]nt`lneau la casa din Bucure=ti a v[rului meu Vasile, care se afla chiar ]n preajma Patriarhiei. Tot asemenea oaspe\i de care ]mi amintesc - desigur ]n perioadele c`nd nu erau aresta\i vreunii - erau prietenii c[rturari ai Episcopului Grigorie - Dimitrie Gusti, I.Al. Br[tescu-Voine=ti, Emil G`rleanu, P[storel =i Ionel Teodoreanu, Lucian Blaga, Dr. Paulescu, Ion Marin Sadoveanu, I.D. +tef[nescu, Nicolae Lungu, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Constantin Silvestri, Pan Halipa, George Gregorian, Ion S`n Giorgiu, Mircea Vulc[nescu, Constantin Bobescu, Dimitrie Cuclin, Gala Galaction, Ion Ag`rbiceanu, mini=trii liberali t[t[r[scani Radu Ro=cule\, George V`ntu, Bujoiu. }nchei aceast[ list[ cu Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului care, nu =tiu de ce , a tr[it ]n ultimii ani un fel de autoclaustrare ]n re=edin\a metropolitan[ de la Sibiu unde unchiul meu ]l vizita, cu episcopul Chesarie al Tomisului, pe care l-am pomenit la ]ntrevederea de la Medgidia, episcopul Valerie Moglan al Clujului, arhiereul +arpe, locotenent ]n sacunul de la Curtea de Arge= dup[ plecarea unchiului meu la Hu=i =i episcopul Nicolae al Oradiei scos abuziv din scaun, ]ncheindu-=i apoi via\a p[m`nteasc[ ]ntro m`n[stire de domiciliu obligatoriu. P`n[ aici am reconstituit din memorie =i din men\ion[ri f[r[ 96

leg[tur[ cu anchetatul; dar numele prietenilor lui, chiar dac[ el refuz[ categoric s[-i implice cu ceva, sunt smulse meticulos de anchetator: vin ]nt`i prela\ii din genera\ia sa, care i-au fost colegi de seminar ori de teologie: Mitropolitul Vasile L[z[rescu al Banatului, episcopul Antim Nica al Dun[rii de Jos, episcopul Policarp Moru=ca al Maramure=ului, episcopul armean Vasile Boldian, preofesorii de teologie Nichifor Crainic, preotul Ion Raven\a, arhimandritul Lauren\iu Busuioc, =i preotul Dumitru Chiril[, preotul Gh. Vintilescu director-consilier al Sinodului, preotul Constantin Nonea directorul-consilier al Mitropoliei Moldovei, preotul dumitru Ve=temeanu director ]n ministerul Cultelor, preo\ii Victor Popescu =i Ionel Boboca de la biserica Radu Vod[, Constantin Pistol de la biserica Icoanei, Ion Hagiu de la biserica Cu\itul de Argint, Ion Constantin S`rbu din Parcul C[l[ra=i, Ion G[l[\eanu biserica Domenii, Ion Solomei =i diaconul Gh. Pantiru de la biserica Sf. Spiridon - Ia=i, Ilie Gheorghi\[ directorul seminarului din Ia=i, Gh. Gheorghiu de la biserica Uspenia din Boto=ani, Ion Popovici =i Vasile Vasiliu protopopi de Neam\, preotul Ion Sm[rescu de la biserica Sf. Gheorghe - Pite=ti, preotul Pavel Ginaru din Rm. V`lcea, preotul Teodor Voineagu =i tat[l meu, avocatul Ion Leu din Medgidia, preotul Ion M[rculescu din Cuza Vod[, preo\ii Dima, Popoiu =i Bl[naru din B`rlad, arhimandritul Ambrozie Filiu\[, fost vicar =i ieromonahii Partenie, Mina, Silvan =i diaconul Drago= Alexandrescu de la Hu=i. L`ng[ ace=tia apar cu caracter dubitativ numele unor mini=trii ai cultelor din guvernul Groza: Stanciu Stoian =i Mihai Ralea. Dar =i cu ei, totu=i, ca profesori universitari apar\in[tori de cultura rom`n[, cred c[ s-au putut discuta unele aspecte ale problemei. Ralea, cunoscut fiind din Hu=i, avea rela\ii cu v[rul meu Vasile, iar Stanciu Stoian cu preotul G`ld[u. Pentru c[, ]n ciuda interdic\iei moscovite, problema identit[\ii noastre spirituale ]=i f[cea loc indiferent de sloganurile prosovietice =i, ca dovad[ c[ momentele pe care le evoc[m noi aici au avut =i rezonan\[ dar au avut =i f[clieri printre cei pomeni\i mai ]nainte =i printre 97

al\ii care le-au urmat, este faptul c[, douazeci de ani mai t`rziu, chiar dac[ ne aflam tot sub guvernare comunist[, ]n revista <Studii Teologice> nr.XXV-1973, studiul <Principiul Sinodalit[\ii ]n via\a Bisericii Ortodoxe Rom`ne> al academicianului disp[rut Nestor, Mitropolitul Olteniei putea vorbi despre <temeluirea credin\ei ortodoxe ]n inimile tuturor credincio=ilor Bisericii> =i despre <reorganizarea sau organizarea sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne a unor comunit[\i ortodoxe rom`ne de peste hotare> afirm`nd nestingherit faptul c[ <Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne a ]ncredin\at c`rja episcopal[ p[rintelui spiritual al rom`nilor ortodoc=i din America> =i <a primit sub jurisdic\ia Patriarhiei Rom`ne pe Prea Sfin\itul Teofil Ionescu de la Paris>. Se schimba, deci, ceva chiar ]n oficialitatea acelui regim, precum Apostolul zice despre p[g`nii cei f[r[ lege. Iar asta, ca dovad[ c[ s[m`n\a a ]ncol\it la noua genera\ie de prela\i, iar ceea ce era considerat act de tr[dare conduc`nd la martiriul Episcopului Grigorie Leu =i a fiului s[u Vasile Victor Leu, s-a dovedit act de ]nalt[ demnitate =i de moral[ cer=tin[, =i chiar de salvare na\ional[ ]n acel moment c`nd, cu orice chip, flac[ra rezisten\ei nu trebuia l[sat[ s[ se sting[. Ea a avut ecou chiar la genera\ia urm[tore, c`nd regimul era ]nc[ puternic. Etichetele barbar-semidocte care abund[ ]n aceste documente confund`nd ]n mod r[uvoitor misionarismul cre=tin de valoare na\ional[ cu <tr[darea de patrie =i uneltire ]mpotriva statului sovietic> (]ns[=i apropierea acestor doua ]nvinuiri calific[ cu eviden\[ <patriotismul> acuzatorilor) =i confund`nd ]nalta solidaritate cre=tin[ a Consiliului Interna\ional Ecumenic pe care omenirea modern[ tocmai pentru asemenea principii evanghelice a sim\it nevoia s[-l ]nfiin\eze, cu <momeala unei agenturi capitaliste>, s-au spulberat r[m`n`nd doar aspectele lor rizibile, dac[ uit[m crimele ce le-au generat. Dar sim\[mintele cu adev[rat patriotice r`nduite atuncea ]n tain[ de c`\iva b[rba\i de con=tiin\[ 98

care s-au sim\it datori a ac\iona au dat t[rie =i rezisten\[ Bisericii ]n ]ndatorirea ei fa\[ de neam =i au condus la posibilitatea de re]nnodare a celor mai sfinte tradi\ii chiar sub ap[sarea vechii or`nduiri, afl`ndu-=i slujitori care au dus destinul rom`nesc mai departe. Cine sunt ]ns[ ei este mai greu de aflat de vreme ce anchetatul refuz[ categoric s[ spun[ vreo vorb[ ]n leg[tur[ cu aceasta. Prin actul s[u el i-a salvat =i de la pedeaps[, salv`nd =i continuitatea ideii; dar le-a adus =i dezavantajul de a nu putea fi cunoscu\i ast[zi. Cunoscu\i nominal, vreau s[ spun, deoarece, categoric lucru, ca entitate colectiv[ de oameni ai unei ]nalte con=tiin\e ei sunt, clar, unii dintre cei cita\i mai ]nainte. Ca animator al lor, ca f[clier al lor, cum spunea un ]nalt ierarh, r[m`ne cunoscut Episcopul Grigorie care, ]ns[, a avut de pl[tit cu via\a p[m`nteasc[ pentru aceast[ notorietate public[. Pentru c[, da, ajungem la acel mod dramatic ]n care - cu toate c[ am promis a nu face literatur[, n-am cum s[ nu-l subliniez - prin crim[ p[g`n[, c`rja episcopal[ trece de la o genera\ie la alta: Anul 1949, anul hirotonisirii ]n arhiereu a lui Vasile - Victor Leu, este =i anul ]n care ura atee se r[zbun[ ]n \ar[ anihil`nd =i scaunul episcopal al Hu=ilor =i pe ]naltul slujitor care st[ ]n el =i distrug`nd apoi ]ntreaga eparhie spre a nu mai putea r[m`ne nici o urm[, ca ]n vremurile c`nd barbarii arau pe locurile arselor cet[\i. Opun`ndu-se cu vehemen\[ Regulamentului de func\ionare impus de comuni=ti prin acel <Decret privind aprobarea statutului pentru organizarea =i func\ionarea Bisericii ortodoxe rom`ne din 23 februarie 1949> care, printre alte dureroase ]ngr[diri ateiste prevedea scoaterea la pensie a preo\ilor de peste 55 de ani, adic[ preg[tirea terenului de a se aduce la sate prop[v[duitori tineri forma\i pentru colectivizare, se ]ncearc[ =i se reu=e=ete ]n mod criminal anihilarea lui ca lider de opozi\ie ]n Sf`ntul Sinod =i ]n ]ntreaga lume bisericeasc[. I se smulge ]n primul r`nd scaunul de arhip[stor ad[ug`nduse ]n Decretul c[ruia i se opusese men\iunea desfiin\[rii 99

dificilei Episcopii a Hu=ilor prin care el ]=i pretindea jurisdic\ia istoric[ a p[storirii =i ]n st`nga Prutului - lucru evident =i chiar consemnat ]n literatura de mai t`rziu:<^drept m[ritorii cre=tini din Basarabia apar\in`nd biserice=te de Mitropolia Moldovei de la Ia=i direct, =i indirect prin Episcopiile Hu=ilor =i R[d[u\ilor>. (I.P.S. Nestor Vornicescu - <programe simultane pentru ]nfiin\area Patriarhatului de la Bucure=ti - ]n <Mitropolia Olteniei> XXVII - 1975 p. 821-851 - catedrala din Hu=i fiind ctitorit[ ca Biseric[ Domneasc[ de +tefan cel Mare, iar Sf`nta Episcopie a Hu=ilor fiind ]nt[rit[ ]n ]ntinderea scaunului ei (cf. Nicolae Iorga) de Alexandru L[pu=neanu pentru a p[stori |ara de Jos a Moldovei =i |ara de Jos a Basarabiei>. Ei bine, tocmai acest <scaun ]nt[rit ]n ]ntinderea sa> asupra teritoriilor unde vie\uiesc rom`ni ortodoc=i, p[str`ndu-=i drepturile spirituale perene indiferent de trec[toarele schimb[ri administrative pe care ]ntotdeauna n[v[litorii le-au adus ]n aceste p[r\i ale teritoriului rom`nesc, tocmai acest scaun episcopal ]i st[tea ]n coast[ lui Stalin =i planurilor lui de desna\ionalizare. El trebuia desfiin\at, =ters de pe suprafa\a \[rii iar, cum ]nt`ist[t[torul s[u, Episcopul Grigorie, ca personalitate bine cunoscut[ pe plan na\ional =i ]n lumea cre=tin[, avea ]nc[ destul[ autoritate ca s[ se opun[, trebuia =i el anihilat. }n perioada aceea de la ]nceputul anului 1949, urm`nd protestelor =i apelurilor publice lansate prin Sinodul din care, pentru m[suri de docilizare, fuseser[ sco=i unii dintre ierarhii pomeni\i mai ]nainte, r[mas mai singur Episcopul Grigorie a f[cut totu=i mari demersuri =i nu a cedat o clip[ ]n eforturile de a ]mpiedica promulgarea acelor prevederi ]nrobitoare din Decret, dup[ cum relateaz[ to\i sinodalii, colaboratorii =i membrii familiei: Tat[l meu, ca avocat a fost mereu cu el la Hu=i =i Bucure=ti spre a fi consilier ]n toate formul[rile juridice. Casa ]nc[ neconfiscat[ a lui Vasile de la Bucure=ti a devenit sediu pentru cei care mai ]ndr[zneau s[ se ]ntruneasc[. Iar ]n ultima s[pt[m`n[ a lui 100

februarie, aceea ]n care MAN-ul prezidat din p[cate de Parhon =i Sadoveanu, a votat Decretul, el a protestat la ace=tia, la Patriarh =i la Primul Ministru sfid`nd acuzele c[ are fiul plecat ]n str[in[tate =i propun`nd ultima solu\ie:<}ndep[rta\i-m[ pe mine, dar l[sa\i Episcopia>. Atunci pesemne, dac[ nu ar fi fost vorba de vreun cinic scenariu premeditat ]n manier[ kaghebist[, de teama unor proteste mai mari, care prin fiul s[u se puteau ]ntinde =i ]n str[in[tate, s-a hot[r`t =i anihilarea sa fizic[. Petru Groza, c[ruia Episcopul i se opusese =i ]n 1947 cer`nd public guvernului s[ nu ia cote de cereale de la \[ranii pe care politica comunist[ ]ncerca s[-i aduc[ la sap[ de lemn =i proclam`nd ca un p[cat pedepsit de Biseric[ faptul c[ satele Moldovei care sufereau de pe urma marii secete s[ mai fie supuse =i la cote - Petru Groza, deci, acest prim ministru al comuni=tilor provenit dintr-o familie preo\easc[, a acceptat sau a fost obligat s[ fie complice la crim[. Pe ziua de 23 februarie a fost promulgat Decretul, pe ziua de 24 februarie s-a primit ultimul protest din partea Episcopiei Hu=ilor, cu argumente care se adresau =i lumii interna\ionale, de la r[s[rit =i de la apus, pe ziua de 25 februarie Episcopul Grigorie Leu a fost invitat la guvern pentru o discu\ie pe marginea a ceea ce solicitau demersurile sale. Aici s-a aplicat acela=i tratament de asasinare a adversarilor ce nu pot fi adu=i ]n fa\a plutonului de execu\ie, pe care serviciile secrete moscovite l-au practicat de la Maxim Gorki p`n[ la Gheorghiu Dej, cu acela=i cinism, chiar dac[ tehnica s-a modificat de la otrav[ la iradiere. }n cazul lui Gorki a fost clar otrav[ pus[ ]n zugr[veala camerei lui din care tot a inhalat p`n[ a ajuns la funeralii na\ionale. }n cazul lui Gheorghiu Dej a fost un puternic bombardament cu radia\ii la o =edin\[ a Pactului de la Var=ovia. }n cazul de fa\[, anul fiind 1949 =i durata de trei zile p`n[ la efect fiind semnificativ[ =i altor cazuri, se presupune c[ ceea ce s-a folosit la ]nt`lnirea protocolar[ cu primul ministru a fost otr[virea, cu toate c[, e posibil s[ se fi folosit acest termen doar pentru c[ ]n 1949 101

]nc[ nu devenise notoriu procedeul de iradiere secret[. Fapt este c[, lu`nd trenul spre Hu=i dup[ ultima sa ]nt`lnire oficial[, Episcopului Grigorie nu numai c[ i s-a f[cut r[u, dar a =tiut clar c[ va muri, lucru pe care l-a eviden\iat tot timpul cu senin[tate cre=tin[ vreme de trei zile, oblig`ndu-se la luciditate ]n momentele c`nd durerea nu-l dobora prea tare =i r`nduindu-=i toate cele ale marii plec[ri ]n ordine des[v`r=it[ de la lega\iile testamentare materiale =i mai ales morale, p`n[ la am[nuntele ve=mintelor =i a slujbei sale de trecere ]ntru Domnul. Din trenul care-l aducea de la protocolul cinic al execu\iei sale, ]n sta\ia Crasna a cerut =efului de gar[ s[ telegrafieze mamei mele care era medic, s[ vin[ de urgen\[. Iar, a doua zi, c`nd ea a ajuns, nu i-a cerut s[-l trateze ci doar s[-i spun[ cum evolueaz[ sistemul de ucidere la care fusese supus =i c`t mai avea de tr[it. Con=tient de termenul scurt, i-a spus mamei mele c[ vrea s[ o aib[ pe ea la c[p[t`i ca neam, ca s[-l \in[ lucid p`n[ ]n ultima clip[ pentru a se putea despov[ra de toate problemele familiei =i ale bisericii, p[r[sind aceast[ lume cu ele clarificate. Cerea ]n mod expres ca ]nsemnele arhiere=ti cu care ritualul prevedea ]nmorm`ntarea, s[ fie unele noi =i lipsite de valoare material[, cele care i-au apar\inut urm`nd a fi transmise fiului s[u, ca un simbol de continuitate a celor noua genera\ii de slujitori ai ortodoxiei na\ionale care se ]ncununau ]n familia noastr[ prin rangul ierarhic care-l transmitea acum. Tat[l meu era legat cu ]ndeplinirea acestei voin\e ultime =i ]mi amintesc cum a str[duit p`n[ la sf`r=itul vie\ii sale, chiar ]nfrunt`nd unele disensiuni din familie pentru aceasta. Conform ceasornicului metodei necru\[toare prin care fusese executat de puterea ateist[, Episcopul Grigorie a ]nchis ochii ]n zorii primei zile de martie 1949 ]n mijlocul rudelor =i a tuturor slujitorilor episcopiei, vorbindu-le =i ]mb[rb[t`ndu-i el pe d`n=ii, subliniindu-le mereu speran\a c[ omenirea cre=tin[ nu ne va l[sa pentru mult[ vreme ]n m`inile anticristului =i c[ sacrificiul s[u nu trebuie pl`ns ci doar urmat. Avea aceast[ 102

grij[ a continu[rii luptei spun to\i cei care au fost l`ng[ el ]n ultimele clipe din acea zi de ]nt`i martie. }n leg[tur[ cu aceasta }nalt Pra Sfin\itul Antonie ]nt`ist[t[torul Transilvaniei relateaz[ ]ntr-o scrisoare pe care o includ printre aceste documente, faptul cum t`rziu, ]ntr-o m`n[stire, a ]nt`lnit un c[lug[r tuns ]ntru monahism cu numele de Gamaliel, care p[stra cu sfin\enie o c[ma=[ veche (pesemne precum acelea pe care le =tiu prea bine din copil[ria mea, cu \es[tur[ alb[ aspr[, m[n[stireasc[). C[lug[rul fusese frate t`n[r, c[m[ra= la palatul episcopal din Hu=i -palat ridicat drept curte domneasc[ de +tefan cel Mare. El s-a aflat printre cei care, dup[ ]nchiderea ochilor, i-au ]ndeplinit ]ntregul serviciu religios al ]mbr[c[rii Vl[dic[i Grigorie ]n hainele arhiere=ti cu care trecea ]n via\a ve=nic[ =i a p[strat cu sine c[ma=a ultimelor lui suferin\e lume=ti. Dac[ va c[dea aceast[ carte ]n m`inile lui sau ale altora care de\in ast[zi c[ma=a ]i rog s[ o a=eze undeva cu aceste r`nduri de mai sus ca o inscrip\ie pentru muzeul neamului. * Date mai ample =i documente despre via\a, opera =i trecerea lumeasc[ a Episcopului Grigorie se pot g[si ]n cartea recent editat[ la Episcopia Hu=ilor: <Omul =i fapta: Episcop Grigorie Leu> de preot-doctor Nicolae Hurjui. }n leg[tur[ cu documentele pe care le includ la acest capitol, pomenesc o scrisoare-adres[ pe care mama mea a scris-o cu m`n[ tremur`nd[ =i caligrafie precipitat[ ]n ]nc[perea al[turat[ celor unde se ]mplinea ritualul sp[l[rii, ungerii =i ]mbr[c[rii vl[dice=ti. Era adresat[ colegului ei - medicul director al spitalului din Hu=i doctorul G[itulescu care, p`n[ la venirea ei =i apoi, ]mpreun[ cu ea, ]l ]ngrijise pe Episcop. }ntruc`t ]n ultimile ore r[m[sese doar mama, ea ]i trimitea acum probe de laborator - evident pentru confirmarea b[nuielilor de diagnostic pe care , profesional, desigur c[ le discutaser[ 103

]mpreun[. Mai ales c[ mama mea mi-a confirmat clar ca medic, faptul c[ Vl[dica (acesta era apelativul pe care-l foloseam ]n familie f[r[ a ad[uga numele, deoarece el era, pentru noi, doar unul singur: - Vl[dica) i-a spus c[ se =tie de nevindecat, dar vrea s[ cunoasc[ din diagnosticul de care ]nsu=i era sigur evolu\ia urm[toarelor ore, ]nseamn[ c[ directorul spitalului i-a fost mamei confidentul c[ruia ]i ]ncredin\a acum =i probele de laborator. C[lug[rul Partenie care ]ndeplinea slujba de =ofer (]n or`nduirea palatului episcopal erau o serie de monahi cu profesii precise: mecanici, vieri, pivniceri, buc[tari conform nevoilor domeniului, dar =i tipografi, sculptori ]n lemn, pictori, compozitori =i chiar ni=te mari c`nt[re\i refugia\i de la Opera din Chi=in[u, pe care unchiul meu ]i aduna conform preocup[rilor sale culturale) - a fost trimis cu probele =i scrisoarea respectiv[ la spital, dar s-a ]ntors cu ele ]napoi: medicul plecase brusc din ora= sau, mai degrab[, fusese sf[tuit s[ plece, tocmai pentru a nu parafa o asemenea confirmare. }mi permit aceast[ b[nuial[, pentru c[ un lucru asem[n[tor s-a petrecut =i cu o sesizare pe care tat[l meu ]n calitate de avocat =i ]mpreun[ cu fra\ii =i cumna\ii s[i, au vrut s[ o depun[ la procuratura jude\ului care ulterior s-a desfiin\at. }n sesizarea al c[rui text ]l public de asemenea, ei cereau o anchet[ ]n cazul motivelor suspecte ale mor\ii Episcopului. Procedeul a fost delicat =i perfid: Un personaj important de la guvern =i un reprezentatnt al Ministerului Cultelor (tata ]=i aminte=te c[ pe unul dintre ace=tia ]l chema F`r=erotu), au venit imediat de la Bucure=ti pentru organizarea funeraliilor. Ei l-au convocat pe tata =i pe fra\ii s[i =i le-au cerut s[ nu strice ceremonia oficial[ pe care guvernul avusese bun[voin\a s[ o stabileasc[ prin demersul de la procuratur[ care o putea ]nt`rzia. Argumentul era c[ nici Biserica nu permite autopsierea trupului unui prelat, deci aceasta nu poate avea loc, iar cercet[rile asupra altor probe se pot efectua =i dup[ ]nmorm`ntare. Promi\`ndu-li-se chiar sprijinul ulterior, rudele au acceptat. Abia dup[ acest accept, oficialii guvernamentali au 104

permis venirea reprezentan\ilor Bisericii. Astfel a avut loc slujba de desp[r\ire a prelatului de enoria=ii care se adunaser[ nu ca la plecarea unui muritor ci cu drama vremurilor =i mai triste pe care le prefa\a acest eveniment zguduitor oficializat de prezen\ele =i cuv`nt[rile reprezentan\ilor guvernamentali, dar oficializat ca un avertisment. Acest serviciu religios ]n care rezona durerea situa\iei grele a ]ntregii Biserici, a fost oficiat de prietenul =i, cum =tim, confidentul s[u Chesarie P[unescu, episcopul Tomisului (care nu s-a sfiit s[ vin[ cu toate c[, pesemne,=i lui i s-a atras aten\ia ca =i episcopului Antim de la Buz[u care a fost ]ntors din drum), episcopul Antim Nica de la Gala\i, arhimandritul Teoctist Ar[pa=u - actualul Prea Fericit Patriarh, pe atunci vicar al Mitropoliei Moldovei =i cunoscutul preot c[rturar Constantin Nonea din Ia=i, singurii care nu au avut team[ s[ se al[ture marelui sobor al preo\ilor =i monahilor din eparhia proasp[t condamnat[ la desfiin\are pentru pl[cerea ocupantului. Dup[ epuizarea unui asemenea act oficial, opinia public[ a fost otr[vit[ cu informa\ii false de la cea naiv[ c[ era b[tr`n =i bolnav, c`nd toat[ lumea ]l v[zuse p`n[ atunci ]n plin[ for\[ =i s[n[tate la cei doar 68 de ani ]nc[ ne]mplini\i, p`n[ la zvonul c[ s-ar fi sinucis =i c[ din acest motiv, el fiind ierarhul, episcopia trebuia desfiin\at[. Ca s[ nu mai vorbim de etichete ca <agent imperialist>, <tr[d[tor al regimului> =i <du=man al colectiviz[rii> a c[ror semnifica\ie este, de fapt, cu totul alta dec`t cea din limbajul pomenit. C`t despre insisten\ele ]n materie de justi\ie ale familiei, ele au fost lini=tite c`t se poate de simplu: au fost aresta\i sub diverse pretexte sau chair fapte incriminabile pe atunci, at`t tat[l meu c`t =i unchii mei, b[tu\i bine =i trimi=i ]n lag[re ]n a=a fel ]nc`t preocuparea de a se salva pe ei ]n=i=i s[ nu le mai dea vreme pentru demersuri ]ntru aflarea adev[rului mor\ii Episcopului. Tat[l meu, Ion C. Leu, avocat din Medgidia, cu dosarul aflat ast[zi ]n Arhiva de Fond Penal cu nr. 454, a fost condamnat la 105

cinci ani deten\ie administrativ[ - neexist`nd probe pentru o condamnare penal[ =i fiind de\inut doi ani ]n lag[rele Peninsula =i Capul Midia. Aceast[ metod[ a condamn[rii administrative fiind culmea abuzului totalitar f[r[ nici o leg[tur[ cu justi\ia ]ntruc`t securi=tii care te anchetau ]\i hot[rau =i pedeapsa f[r[ a mai cere avizul cuiva, lucru nepermis ]n nici un sistem judiciar din lume. Unchiul meu, Constantin Nil Leu, fost ofi\er de ro=iori, deoarece locuia ]n comuna natal[ |u\cani - Covurlui =i avea ]n jurul s[u opinia ]ntregului sat, a fost condamnat 12 ani la temni\[ grea =i a z[cut ]n ]nchisoarea din Gala\i =ase ani =i jum[tate, conform dosarului 104.205 tot din Arhiva de Fond Penal, iar unchiul meu +erban Onose, dat afar[ din func\ia de revizor =colar, a fost =i el vreme de vreo patru ani urm[rit ca <chiabur> =i \inut prin lag[re. Singura iertat[ de batjocura securit[\ii prin v`rsta ei, a fost sora lor cea mai mare pe care o numeam cu to\ii Mama Zoi\a =i dep[=ea 70 de ani, fiind capul unei numeroase genera\ii ]n care Episcopul Grigorie era al doilea, iar tat[l meu al optulea, a=a explic`ndu-se marea diferen\[ de v`rst[ ]ntre mine =i v[rul meu. Ea a fost l[sat[ ]n pace locuind ]n alt sat =i numindu-se, dup[ c[s[torie, Bl[naru. Astfel, prima veste din str[in[tate a venit pe adresa ei. Era o carte po=tal[ ilustrat[ care nu atr[gea aten\ia =i con\inea un text banal care numai nou[ ne spunea ceva recunosc`nd scrisul v[rului meu:<Salut[ri dumneavoastr[ =i fratelui dumneavoastr[ din sanatoriul unde acum m[ simt ajutat s[ pornesc tratamentul>. Dar spre durerea expeditorului, fratele ei, ceea ce ]nsemna Vl[dica Grigorie, nu mai era ]n via\[. }n schimb sanatoriul, ceea ce ]nsemna Consiliul Mondial Ecumenic, ]i acorda ajutorul cerut de conclavul celor ce-l sprijineau de aici, spre bucuria noastr[. Iar, a=a cum am spus mai ]nainte, numele acestora a fost salvat de la dezv[luire, prin martiriul Episcopului Grigorie =i martiriul la care avea s[ se supun[ =i el, fiul acestuia. Noua nu ne r[m`ne dec`t s[-i c[ut[m pe cei din conclavul sprijinitor printre cei din listele anterioare. Dar, mai ]nt`i, un am[nunt de substan\[ ]n leg[tur[ cu 106

fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc, pe care o de\in printre documente: Aceast[ fotografie i-a fost adus[ mul\i ani mai t`rziu tat[lui meu de c[tre un b[tr`n evreu care fusese fotograf la Hu=i. El nu =i-ar fi permis s[ se apropie de catafalc - i-a m[rturisit, dar l-au adus acolo <organele> care i-au cerut s[ developeze repede =i s[ le dea fotografia care trebuia trimis[ de urgen\[ undeva. Dac[ ne g`ndim la similitudinea dintre aceast[ situa\ie =i filmul execu\iei lui Antonescu pe care l-a cerut Stalin drept confirmare, ]nseamn[ c[ exista o practic[ curent[ a Moscovei de a se pune la dosarul adversarilor =i documentul final. Foarte posibil ca aceast[ fotografie s[-i fi fost ar[tat[ fiului s[u ]n primele interogatorii de dup[ r[pire, c`nd, conform relat[rii lui, ancheta de la Moscova o conducea un maior Panov care vorbea fluent fran\uze=te =i se ajuta cu unii ofi\eri cu accent basarabean: V[rul meu le spune acestora c[ semneaz[ orice declara\ie =i recunoa=te orice vin[ ]mpotriva Uniunii Sovietice deoarece este du=manul declarat al acesteia =i vrea s[ aib[ c`t mai repede soarta tat[lui s[u. Mul\i ierarhi, dintre cei c[rora nu li s-a permis sau care nu =iau permis s[ ia parte la funeralii mi-au declarat ]n decursul vremii c[ ei, din primele zile. l-au pomenit ]n slujbele lor printre martirii Bisericii, iar ]n bisericile din str[in[tate, tot din primele zile s-au ridicat slujbe pentru martiriul s[u, ceea ce ]nseamn[ c[ vestea a ajuns foarte repede, iar reac\ia a fost prompt[,chiar ]n acel martie 1949 prin =tirea difuzat[ de BBC-Londra =i agen\ia de pres[ <Cortina de Fier> din Paris, adic[ ]nainte ca v[rul meu s[ fi intrat ]n leg[tur[ cu emigra\ia rom`n[ din Fran\a =i Angliaprima lui prezen\[ oficial[ la Londra fiind datat[ dup[ Sfintele Pa=ti ale anului 1949, iar ]nceputul emisiunilor sale la BBC ]n sptembrie 1949. }nseamn[ aceasta c[, ]n slujba ideii lui de unitate rom`neasc[ prin ortodoxie, at`t con=tiin\ele din \ar[ c`t =i cele din str[in[tate s-au unit pentru prima dat[ chiar deasupra proasp[tului morm`nt. La Hu=i, ]n slujbele de tain[, ]n ]nchisorile unde se aflau fo=tii lui c[lug[ri aresta\i, la m`n[stirea Cernica 107

ale c[rei chilii ]i adunau pe arhiereii sco=i din func\ie ]nainte sau o dat[ cu el, ca =i la Arge= =i la Sf`ntul Spiridon al Ia=ilor unde fusese egumen, glasurile celor care l-au cunoscut =i l-au urmat au f[cut slujbe pentru pomenirea =i m[rirea martiriului s[u, episcopul Chesarie al Tomisului m-a chemat la el c`nd episcopia desfiin\at[ i se muta la Gala\i - deci tot ]n 1949 - =i mi-a ]ncredin\at un text de epitaf pentru piatra de morm`nt a Vl[dic[i spun`ndumi c[ str[in[tatea =tie tot =i se fac slujbe. Valorile cre=tine =i na\ionale prop[v[duite de Episcopul Grigorie Leu ]=i f[cea loc chiar sub obrocul dictaturii ateiste. Chiar dac[ nu se pomenea asasinatul, preo\ii =i c[lug[rii tineri cuno=teau cu to\ii sensurile =i idealul cre=tin al martiriului s[u, ca =i via\a sa cu adev[rat exemplar[: S-a n[scut la 2 mai 1881 ]n familia preotului Sachelar Constantin Leu, proasp[t ]ntors din r[zboiul de la 1877 =i uns parohul bisericii cu hramul Sf`ntul Ilie din comuna |u\cani, jude\ul Covurlui. Avea ]n linie direct[ numai ascenden\i preo\i =i dasc[li de \ar[, p`n[ la str[bunicul blagocin Mihail Leu, pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare, cu piatra de morm`nt datat[ 1507. Al\i ascenden\i ai familiei - <nepo\ii Leului> care-=i ]mpart ]ntre d`n=ii satele sunt pomeni\i de un uric de la 26 iunie 7054 (1546), +tefan cel Mare d[ un uric la 24 noiembri 1492 lui Ivancu =i Vascu - fii lui Leu, ]n 1458, acest Vascu - scris Vasco Leu dup[ grafia polonez[, se afl[ la Cameni\a ]n bejenie cu Petru Aron, iar ]n divanele lui Alexandru cel Bun =i Ilia=, hrisoavele ]i pomenesc pe postelnicii Leu la 20 iunie 1438, 24 februarie 1437, 23 mai 1436, la 10 februarie, 3 iunie =i 1 septembrie 1429, la 15 aprilie =i 16 februarie 1428, ]n <anul de la facere 6929>, adic[ 1421, la 1402 =i ]n 30 iunie 1392. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare =i la genera\ii mai noi, de dup[ Mihai Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) c`nd postelnic =i c`nd vornic de poart[ =i =[trar, apare la 1650 =i la 1659, alte documente sunt din vremea lui Alexandru L[pu=neanu =i a domniilor fanariote. }n timpul lui Grigorie Ghica =i al lui Constantin Mihai Racovi\[, sub 108

binecuv`ntarea mitropolitului Nichifor, apare ]n leg[tur[ cu ]nscrisurile m`n[stirii Adam un Grigore Postelnicu Leu, iar sub Grigore Ghica, Ion Leu sin ot Postelnicu fiind dasc[l al =colii =i bisericii din comuna |u\cani face un ]nscris privind ni=te brani=ti ale locuitorilor de pe valea Horincei ]n leg[tur[ =i cu propriile lui mo=teniri de la <r[sbunicul nostru de demult Mihail Blagocinu>, c[tre prezidentul judec[toriei Covurlui care nu este altul dec`t Alexandru Ioan Cuza. Ceea ce ]nseamn[ c[ suntem ]n anii 1849-1850. +i tot ]n leg[tur[ cu Vod[ Cuza ]l g[sim pe Ion Leu-sin Postelnicu la Dobrov[\ pentru secularizarea averii m[n[stire=ti. Botezat cu numele Gheorghe de c[tre tat[l s[u, viitorul episcopmartir face =coala primar[ cu neamurile sale care erau dasc[li, este luat la m[n[stirea Neam\ de c[tre un neam al nostru care era stare\ - ierodiaconul Teodosie Brani=te, ajunge la seminarul de la Roman =i termin[ cursul superior al seminarului din Ia=i de unde, cu binecuv`ntarea mitropolitului Partenie pleac[ la Kiev s[ studieze teologia. Se ]ntoarce la Cancelaria Episcopiei de Gala\i, este uns preot =i p[store=te parohia Oancea unde este =i director de =coal[, iar din 1907 ]l g[sim la Bucure=ti ca preot Spiritual al Seminarului Central unde ]ncepe s[ publice lucr[ri privind problemele sociale ale Bisericii precum <M[surile administrative =i obiceiurile tradi\ionale>, <Preg[tirea de ast[zi a clerului>, <Sistemul sanitar =i organizarea bisericeasc[>, ceea ce ]l va duce mai t`rziu la proiectul unui curs la grani\a dintre doua discipline, lucru insolit pe atunci: <sociologia teologic[>, care-l apropie =i-l leag[ c[rtur[re=te de Dimitrie Gusti. R[zboiul mondial ]l aduce confesor militar =i protopop organizator al serviciilor religioase ale armatei iar, la ]ncheierea p[cii transform[ un spital militar ]n ]nalt[ =coal[ teologic[ =i, cu sprijinul viitorului patriarh, episcopul de Caransebe= Elie Miron Cristea =i al Mitropolitului Pimen Georgescu preg[te=te dintre fo=tii rezervi=ti cu care s-a ajutat ]n confesionatele armatei, preo\i pentru numeroasele parohii care 109

au nevoie de ei ]n Provinciile Alipite. Preg[te=te aici promo\iile care aveau s[ asigure imediat spiritualitatea na\ional[ pe ]ntreg teritoriul Rom`niei Mari. S-a mutat apoi ]n Basarabia, unde arhiepiscop al locului era ]nc[ ierarhul uns de Patriarhia \arist[Atanasie, l-a ajutat din plin pe acesta s[ introduc[ canoanele sinodului autocefaliei rom`ne =i a organizat ]nv[\[m`ntul teologic rom`nesc dovenind chiar el rectorul Seminarului teologic din Ismail ceea ce ]l face pe Nicolae Iorga s[ scrie:<}n vechiul Ismail rom`nesc, episcopul Melchisedec a adus grija ]ntoarcerii la rom`nism a acelui mal dun[rean. Basarabia de Jos am pierdut-o =i opera trebuie luat[ de la cap[t. Este meritul arhiereului Grigorie Leu c[ a f[cut-o.> +i nu fusese u=or. Ierarhii care \ineau de fosta Patriarhie \arist[ aveau ]nclina\iile lor care, p`n[ la urm[, l-au f[cut pe Atanasie s[-i aib[ sufragani doar pe ru=ii albi =i s[ mearg[ dup[ ei ]n occident, dar teologii r[ma=i de pe urma lui confundau riturile; convulsiile amenin\au Biserica =i preotul misionar avea nevoie de mult[ ]n\elepciune. Au venit ]n jurul lui mul\i tineri c[rturari deveni\i apoi bine cunoscu\i ]n via\a public[, iar ]n 1926 Iorga ]i recuno=tea prin aceste cuvinte succesul unei str[danii de =ase ani; str[danii culmin`nd cu ]nfiin\area Mitropoliei Basarabiei. La acel ceas, preotul Gheorghe Leu, fusese hirotonisit ]n arhiereu, uns vicar al Mitropoliei Moldovei cu numele de Grigorie LeuBoto=[neanul =i devenea membru al Sf`ntului Sinod, cu care prilej rostea un cuv`nt plin de premoni\ia destinului s[u:<Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru, m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocar[ =i chiar la primirea de lovituri =i scuip[ri pentru ]nv[\[tura evangheliei?^ C[ci de o ]ncoronare cu spini =i de ]ntinsul m`inilor pe cruce^ e prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii de ast[zi!^> (Revista<Biserica Ortodox[ Rom`n[> nr.3(358) martie 1925 - Arhiereul Grigorie Leu: <Cu ce n[dejdi intr[ un nou arhiereu ]n Sf`ntul Sinod> - discurs de recep\ie la 4 februarie 1925). 110

Rostit[ atunci doar ca un act de con=tiin\[ misionar[, aceast[ dorin\[ avea s[-=i demonstreze retorica premoni\iei cu un sfert de veac mai t`rziu, prin ]ntinderea pe cruce nu numai a m`inilor sale, ci =i ale fiului s[u, prin ]ncoronarea cu spini a martiriului lor de episcopi crucia\i. R[zboiul cu nevoile spirituale ale oastei, Marea Unire, cu nevoile de preo\i pe care el a trebuit s[-i formeze, Basarabia av`nd o ierarahie bisericeasc[ pe care \arismul ]ncercase s[ o ]nstr[ineze iar bol=evismul o molipsise cu secte anarhice, l-au \inut str`ns de munca misionar[, didactic[ =i profesoral[. Acum, arhieria - prin aducerea lui la Ia=i ca vicar =i egumen al Spiridoniei, ca o m`n[ t`n[r[ pe care se sprijin[ ]n ultimii s[i ani de via\[ ]n\eleptul Mitropolit Pimen pe care-l ajutase ]n actele Marii Uniri a Bisericii Ortodoxe rom`ne odat[ cu \ara - ]l rea=eaz[ =i la preocup[rile sale c[rtur[re=ti. Anii de la Ia=i, ca vicar iar dup[ trecerea lui Pimen Georgescu, chiar la c`rmele Mitropoliei, sunt =i cei mai rodnici pentru opera sa preferat[. Studiul teologico-social ]l ]ndeamn[ spre opere nenum[rate ]ntrunite ]ntr-un mare ciclu de studii cu o singur[ direc\ie: }nt[rirea Bisericii =i prosperitatea na\ional[ prin Ea. Multe dintre lucr[ri au chiar asemenea titluri iar cauzele sociale sunt ad`nc =i modern analizate ceea ce atrage ]n jurul ideilor promovate de el, cu conlucrare =i admira\ie prieteneasc[ un Iorga, un Petrovici, un Gusti, un R[dulescuMotru, Gala Galaction, Ion Ag`rbiceanu, I.E.Torou\iu, TzigaraSamurca=, Br[tescu - Voine=ti, N. Tonitza, Nichifor Crainic, I.D. +tef[nescu, Iuliu Valaori, Scarlat Stru\eanu, C. T[sl[oanu, George Murnu, Radu Rosseti, Geoge Voievidca, Radu Gyr, Vasile P`rvan, George Br[tianu, Const. Lapedatu, Eugen Boureanul, George Top`rceanu, George Lesnea. ca s[ nu mai vorbim de universitarii ie=eni, de teologii de la Chi=in[u la a c[ror facultate a str[duit =i de cei mai importan\i politicieni - de la Duca, Titulescu =i Mihalache p`n[ la Octavian Goga care <pentru verbul s[u de sim\ire na\ional[ ]i exprim[ admira\ia nu doar ca scriitor ci ca smerit fiu de preot care a ]nv[\at s[-i iubeasc[ pe prela\ii ]nt[ritori 111

ai neamului precum Episcopul Grigorie>. }n aceste condi\ii, c`nd devine vacant scaunul de episcop al Arge=ului, laolalt[ liberalii Br[tieni, B[l[ceni =i alte familii celebre din zon[, ]mpreun[ cu \[r[ni=tii lui Mihalache, dar =i cu casa Regal[ a c[rei cript[ este m`n[stirea lui Manole, ]i cer s[ vin[ aici ]nt`ist[t[tor =i ]l instaleaz[ cu mantie liliachie ]n 1936. Episcopia Arge=ului ]n afara marii ei importan\e istorice o avea =i pe cea misionar[ - la seminariile =i =colile ei preg[tinduse ]n secolele trecute preo\ii =i c`nt[re\ii de limb[ rom`n[ pentru parohiile ortodoxe din Transilvania, aici venind s[ se formeze cu duh na\ional tinerii slujitori ardeleni. Episcopul Grigorie a continuat aceast[ tradi\ie misionar[, adapt`nd-o la epoca modern[ c`nd diaspora noastr[ avea nevoie de p[stori ]n multe colonii din lume =i a ob\inut de la Palat, de la Patriarhie =i de la Guvern burse =i ]nt`lniri pastorale de var[ pentru ace=tia, devenind ]nt`ist[t[torul lor duhovnicesc. Din acest motiv, desigur, ]n 1940, c`nd dragostea de Moldova =i de zonele de dincolo de Prut pe care le-a p[storit, ]l fac s[ cear[ a fi ]nsc[unat la Hu=i, Patriarhul Nicodim spune:<Cu credin\[, Episcopul Grigorie a slujit =i p[storit ]n trei provincii istorice ale rom`nilor: ]n Basarabia ca misionar, ]n Moldova ca vicar, ]n Muntenia ca Episcop de Arge=. Aflarea lui ]n fruntea ]ntregii lucr[ri misionare a Sinodului este bine meritat[. Acum, prin ]nsc[unarea la Hu=i, ]l readucem ]n Moldova de a c[rei popula\ie este at`t de legat =i, care, pot spune c[ ]l venereaz[ =i ]i ascult[ cuv`ntul>. +i astfel a venit la Hu=i <]n anul 1940 c`nd pe lume nu era pace> dup[ cum arat[ inscrip\ia sa din pronaosul Catedralei Domne=ti, fiind instalat ]n scaun la 28 iulie, zi ]nscris[ ]n calendar de c[tre Episcopia de ast[zi, pentru pomenirea martirului ei, martirizat prin crim[ p[g`n[ a anului 1949, dup[ cum scrie Prea Fericitul Teoctist pe care vrem s[-l cit[m al[turi de ceilal\i capi ai Bisericii noastre cita\i mai ]nainte: <}n soborul ierarhilor Bisericii noastre str[mo=e=ti, se g[se=te =i chipul de vrednic prelat al episcopului Grigorie Leu, cel care a avut parte de un sf`r=it at`t 112

de dureros. Provenind dintr-o familie de slujitori ai sfintelor altare, acest vrednic, preot mai ]nt`i, =i apoi ierarh, a adus ]n c`mpul misionarismului nostru ortodox, al culturii =i al cuno=terii trecutului nostru, valori de mare ]nsemn[tate. Legat de p[tura de credincio=i de la sate, el a mo=tenit din neamul s[u acel duh de apropiere, acel duh de slujire a semenilor =i, mai ales, acel duh de comunicare cu mo=ii =i str[mo=ii no=tri. Ajuns mai ]nt`i arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei =i Sucevei, el a desf[=urat o mare activitate misionar[; poate, ]n vremea aceea, era singurul dintre cei care, s[rb[toare de s[rb[toare =i chiar zi de zi, ]i pl[cea s[ fie ]n mijlocul credincio=ilor. Doar episcopul Aradului, Grigore Com=a, mai era ]nzestrat cu o asemenea voca\ie Dumnezeiasc[. Pe l`ng[ exegeza teologic[, Grigorie Leu a tip[rit numeroase bro=uri de ]ndrumare a credincio=ilor. Pe ]n\elesul lor de a cunoa=te adev[rurile de credin\[ =i de a le ap[ra de multele curente care dezbinau credin\a. +i e dureros faptul, atunci c`nd dezbinarea se ]ndreapt[ asupra credin\ei neamului nostru, pentru c[ aceasta ]nsemneaz[ =i <o dezbinare a ]ns[=i fiin\ei na\ionale>, cum foarte deseori sublinia Vl[dica Grigorie Leu. A ajuns apoi episcop de Arge= iar, la 28 iulie 1940, a urcat ]n ultimul scaun episcopal, la Hu=i, ca s[ ilustreze =i din aceast[ pozi\ie, aceea=i misiune sf`nt[ de unitate na\ional[, de slujire a Bisericii, cum Dumnezeu i-a ]nzestrat pe marii ierarhi ai neamului nostru rom`nesc. A fost, ]ndeosebi, legat de latura din st`nga a Moldovei, de acei credincio=i bl`nzi, buni, ascult[tori =i p[str[tori de tradi\ie cum, numai ]n aceste p[r\i ]nc[ se p[streaz[ p`n[ ]n ziua de azi. Numele episcopului Grigorie Leu r[m`ne ad`nc ]nscris ]n istoria Bisericii noastre, ]n istoria culturii noastre, ]n istoria at`t de vitreg[ a neamului nostru rom`nesc. El nu ]nceta a face apel la sim\[mintele de unitate na\ional[ pretutindeni. Nu ]nceta a-=i exprima durerea atunci c`nd puhoiul necredin\ei =i ]ntunericului 113

a ocupat \ara nostr[ dinspre r[s[rit. }n acest groaznic v`rtej moral, acest v`rtej care a ajuns apoi s[ d[r`me =i biserici =i credin\a ]n Dumnezeu, el, episcopul Grigorie, a fost printre primii care a protestat. Printre primii, ]ns[, care a =i suferit !^ Pentru c[, ]n acel ]nceput de p[trundere a comunismului ]n \ara nostr[, el a trebuit s[ pl[teasc[. S[ pl[teasc[ =i personal =i cu desfiin\area scaunului episcopal de la Hu=i, scaun ]nt[rit =i a=ezat acolo de +tefan cel Mare =i Sf`nt. Este vrednic[ cinstirea care i se aduce acestui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Rom`ne. Am avut bucuria s[-l cunosc =i i-am sorbit cu admira\ie cuv`ntul =i chipul s[u care a r[mas =i-n sufletul meu =i-n sufletele altora dintre cei care slujim Biserica nostr[ str[mo=easc[>. }ncheiem aceast[ scurt[ ]ncercare biografic[ mai cit`nd din: <Calvarul rom`niei cre=tine> de Sergiu Grosu - Edition France Empire, Paris 1987: <La 28 februarie 1948, Patriarhul Nicodim a murit ]ntr-un mod total misterios ca =i al\i doi demnitari ortodoc=i disp[ru\i, dup[ =tirea agen\iei <Cortina de Fier>, ca urmare a actelor de teroare comunist[: fostul mitropolit al Moldovei Irineu Mih[lcescu =i episcopul Grigorie Leu al Hu=ilor>^ Iar, afl`ndu-se ]n Europa de uciderea sa, postul de radio BBC din Londra lua atitudine anun\`nd ]n 1949: <Urmare a terorii comuniste, trecerea ]n nefiin\[ a Episcopului Grigorie Leu subliniaz[ opiniei publice interna\ionale o dubl[ crim[: +i fizic[, prin martiriul unui ]nalt prelat ortodox, dar =i moral[, prin anihilarea unui mare prop[v[duitor al adev[rurilor na\ionale rom`ne=ti>. * }n acest mod tragic, la mari distan\e desp[r\ite de o neiert[toare cortin[ de fier, a fost transmis[ c`rja episcopal[ de la tat[ la fiu. Pe l`ng[ rug[ciunile celor trei arhierei care l-au sfin\it =i uns cu taina lor, pe l`ng[ cele ale Mitropolitului Visarion Puiu c[ruia neputin\ele b[tr`ne=ti (=i poate teama de a veni de la Lugano la 114

Mnchen, care era mai apropae de zona unde el era un condamnat la moarte) nu i-au permis s[ ia parte la ceremonie, atunci c`nd a a fost hirotonisit arhiereul Victor, Vasile Leu a avut-o =i pe cea f[cut[ chiar pe patul de moarte de tat[l =i ]nt`iul s[u ierarh. Se simte ]n toate faptele lui aceast[ schimbare. Eu, care l-am cunoscut la v`rst[ mai t`n[r[ =i din legendele unei vie\i zburdalnice, simt deasupra paginii reci =i terifiante a documentului penal pe care ]l descifrez, ]nc[rcarea de r[spundere pe care o tr[ie=te ]n vicisitudinile sale personajul. Este exact sentimentul despre care vorbe=te revela\ia cre=tin[ cea atotbiruitoare =i capabil[ de convertirea oric[rui p[c[tos. }mi este foarte limpede astfel, momentul de cre=tin[ tain[ reformatoare a slujbei de iarn[ din preajma cr[ciunului Mnchenez, c`nd, ]n afara celor trei ierarhi ortodoc=i: Mitropolitul Serafim al Germaniei, arhiepiscopul +tefan al Austriei =i episcopul Filip al Mnchenului - care oficiau slujba, cel ]ngenuncheat pentru a primi stiharul arhieresc, simte cum Duhul se coboar[ asupra lui =i la rug[ciunile de pe patul de suferin\[ ale lui Visarion =i la cele ale martiriului tat[lui s[u Grigorie. Atunci c`nd se ridic[ spre o asemenea chemare, p[c[tosul ]ngenunchiat astfel ]nal\[ cu el toat[ cur[\enia pe care i-o poate da Revela\ia. Avem ca dovad[ toat[ fapta ulterioar[, plin[ de curaj abnega\ie =i sacrificiu ]ntru Hristos al lui VasileVictor Leu. Aici, din punct de vedere istoriografic, ar mai fi de precizat un am[nunt: La prima vizit[ pe care o face ]n prim[var[, ca episcop ales dar nu uns, celor trei arhierei ce urmeaz[ s[-l hirotoneasc[, el vorbe=te despre Serafim - fost arhiepiscop ]n Rusia \arist[, iar la acea vreme mitropolitul ortodox al Germaniei, Anastase fost arhiepiscop al Basarabiei \ariste =i Filip, episcop ortodox de Mnchen =i vicar al mitropolitului Serafim. }n leg[tur[ cu cel de al doilea, este aproape sigur vorba de aceea=i persoan[ - arhiepiscopul Atanasie pe care, ]n 1918, la proclamarea dreptului 115

Basarabiei de a-=i hot[r` singur[ soarta, ]l afl[m ]n fruntea slujbei de la catedrala din Chi=in[u, ]mpreun[ cu vicarul Gavriil de la Cetatea Alb[ =i 26 de arhimandri\i =i preo\i. +i tot ]n 1918, ]l g[sim invitat la Sf`ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom`ne de unde pleac[, ]nso\it spre ajutor de arhimandritul Iuliu Scriban =i preotul Gheorghe Leu - viitorul episcop Grigorie - pentru a ]ndeplini ]n Basarabia prevederile <C[r\ii pastorale a Sf`ntului Sinod a Bisericii Autocefale Ortodoxe Rom`ne dreptsl[vitoare de R[s[rit>. Atunci arhimandritul Scriban s-a dedicat parohiilor |[rii de Sus a Basarabiei, iar p[rintele consilier econom stavrofor Leu celor |[rii de Jos, am`ndoi conlucr`nd pentru problemele arhiepiscopiei din Chi=in[u =i ]nfiin\area Facult[\ii de Teologie la care au transferat organizarea didactic[ universitar[ pe care p[rintele Leu o ]nfiin\ase =i omologase ]nc[ dinainte pentru perfec\ionarea teologic[ a celor ce primeau parohii ]n Provinciile Alipite. Ar fi fost emo\ionanat pentru preotul Vasile Leu, care-=i d[duse doctoratul ]n teologie cu Nichifor Crainic la acesat[ facultate de la Chi=in[u, s[ fie hirotonisit ]n arhiereu de fostul ei ierarh, cu care =i tat[l s[u colaborase sub auspiciile Sinodului Ortodoxiei Rom`ne. Dar lipsa de informa\ie (pe care sper[m s[ o complet[m la o alt[ edi\ie) nu ne las[ s[ =tim de ce ]n decembrie, peste mai multe luni, deci, ]n care v`rsta ]naintat[ conteaz[, ]n locul arhiepiscopului Anastase care ]l binecuv`ntase prima dat[, apare +tefan - arhiepiscopul ortodox al Austriei, ]mplinind treimea arhiereasc[ ce-l hirotonise=te. A=adar, aceast[ treime fizic[ de arhierei care-l hirotonisiser[ pe fratele lor Victor Leu ca ]nalt prelat ortodox la Mnchen, de Sf`ntul Cr[ciun al lui 1949, este dublat[ de veghea dep[rtat[ adus[ prin Sf`ntul Duh a ]nc[ trei arhierei trecu\i prin ierarhii de p[storire a Sfintei Moldove: Anastase, Visarion =i ]nsu=i tat[l Grigorie. S[ medit[m la acest 116

simbol ! }n dep[rtarea fa\[ de \ar[, dup[ cum vom vedea, toate cap[t[ un simbol. Dar simbolul cel mai important al acestui moment r[m`ne transmiterea ]nsemnelor arhiere=ti de la tat[ la fiu - purt`nd cu ele =i semnifica\ia implic[rii sfinte a Bisericii ]n afirmarea na\ional[. ADDENDA la acest capitol, c`teva documente l[muritoare Scrisoarea mamei mele - doctor Valentina Leu: Domnule coleg, A=a cum v-am comunicat =i c`nd a\i venit s[ constata\i decesul P.S. Episcop Grigorie, ca medic ce l-am ]ngrijit ]n ultimile dou[ zile am constatat o evolu\ie anormal[, cu destule reac\ii fiziologice provocate de factori necunoscu\i. Fapt care m[ face s[ suspectez cazul, decesul put`nd s[ nu aib[ la baz[ factori naturali. Violen\a ultimei hemoragii din care am recoltat probe, confirm[. Din sputa recoltat[ rezult[ la observa\ie urme de arsenic. Am luat o prob[ pe care v[ rog s[ m[ ajuta\i s[ o supunem unei analize da laborator. Am discutat, cum mi-a\i sugerat, problema autopsiei, dar nu se poate face din punct de vedere religios, mai ales c[ sunt anun\ate oficialit[\i pentru ]nmorm`ntarea de m`ine. Convins[ fiind c[ doar o analiz[ de laborator competent ne poate ajuta, v[ trimit aceste probe, cont`nd pe sprijinul dumneavoastr[ colegial =i voi mai ]ncerca s[ iau =i altele, dar f[r[ autopsie. Cu mul\umiri (ss.) Dr.V. Leu 2.III.'49 Pl`ngerea depus[ de familie la procuratura F[lciu: Domnule procuror, Subsemna\ii Ioan C. Leu, avocat ]n ora=ul Medgidia, jud. Constan\a, str. C. Br`ncoveanu nr. 1, Constantin-Nil C. Leu, 117

locotenent de rezerv[, proprietar ]n comuna |u\cani, jud. Covurlui, Zoe Bl[naru, proprietar[ ]n comuna M[lu=teni, jud. Covurlui =i Elisaveta Onose, proprietar[ ]n comuna Schineni, jud. Tutova ]n calitate de fra\i =i surori ai decedatului Episcop Grigorie Leu al Hu=ilor, solicit[m respectuos Parchetului deschiderea unei anchete privind decesul acestuia din ziua de 1 Martie 1949, ]n condi\ii =i ]mprejur[ri neclare. Prea Sfin\itul Episcop Grigorie, a c[rui s[n[tate nu a avut nici un simptom maladiv, s-a ]ntors de la Bucure=ti unde fusese chemat pentru rezolvarea unui conflict, acuz`nd grave dureri abdominale =i inghinale care i-au declan=at o hemoragie acut[ ]n urma c[reia, ]n decurs de mai pu\in de 36 (treizeci =i =ase) de ore, a decedat. Cazul a fost constatat de domnul Doctor G[itulescu de la Spitalul Ora= Hu=i =i Doctor Valentina Leu, rud[, precum =i de Ieromonahul Ciprian de la Sf`nta Episcopie a Hu=ilor, care l-a asistat ]n ultimile clipe. Pun`ndu-ne la dispozi\iunea Dumneavostr[ pentru toate celelalte rela\iuni, rug[m respectuos Parchetul s[ ia ]n considera\iune prezenta, ordon`nd anchet[. Fapt pentru care semn[m ast[zi 2 Martie 1949, Ioan C. Leu, Constantin-Nil Leu, Zoe Bl[naru, Elisaveta Onose Domniei Sale Domnului Procuror, Parchetul Tribunalului Hu=i.

Capitolul VI
<Lucrurile trebuie s[ stea a=a chiar dac[ n-avem probe> Strict secret; 14 mai 1953.- serviciul III, Referat prive=te: rezultatele anchetei lui Leu Vasile* I. Scurt[ prezentare a anchetatului Leu Vasile fost preot, este ]n v`rst[ de 48 ani, n[scut ]n comuna Oancea Regiunea Gala\i. Este fiul lui Grigore fost Episcop al Hu=ilor =i al Lucre\iei, ambii deceda\i. Leu Vasile a fost preot la diverse parohii din Moldova =i ]n ultimul timp, ]n 1948, era stabilit ]n Bucure=ti ca preot la biserica din Satul Rom`nesc, (Muzeul Satului n.a.)parohia Jianu. }nc[ din timpul =colii =i mai t`rziu ca preot, a comis o serie de excrocherii mai mari sau mai mici, care au constat ]n ]n=elarea colegilor s[i, falsificarea numelui tat[lui s[u, delapidare de fonduri publice, excrocherii, care s-au soldat prin dou[ condamn[ri. }n timpul regimului antonescian, a fost trimis pe front pentru reabilitare cu gradul de soldat. Reabilit`ndu-se a fost f[cut confesor militar =i ]ntors ]n \ar[ a fost repartizat la Inspectoratul General al Jandarmeriei =i numit profesor la +coala de Ofi\eri de Jandarmi. }n august 1948, Leu Vasile simul`nd un ]nnec, fuge din \ar[, ]nso\it de G`ld[u F. Trece prin Jugoslavia, Austria, Elve\ia =i de aici la Londra.* Caracterul strict secret, de informare c[tre cine =tie ce v`rfuri din \ar[ sau de la Moscova, se vede =i dup[ modul redact[rii: Textul e dactilografiat dar numele proprii sunt trecute de m`n[ de c[tre autorul referatului ]n a=a fel ]nc`t s[ nu se produc[ vreo scurgere de informa\ie la dactilografiere.

118

119

}n prim[vara anului 1949, Leu Vasile cu ajutorul englezilor este numit episcop al rom`nilor fugari din Vestul Europei, av`nd re=edin\a la Londra. }n aceast[ calitate, el a colindat aproape ]ntreaga Europ[ Vestic[ precum =i centre din Orientul Apropiat =i Mijlociu.Aceste deplas[ri, sunt motivate de Leu Vasile prin activitatea sa religios-misionar[.}n august 1952 p`n[-n martie 1953 , dup[ declara\iile sale, Leu Vasile a fost anchetat la Moscova.Dela 16 martie 1953, a ]nceput ancheta lui Leu V. pe linia Direc\iei noastre.II. Ancheta Arestatul Leu Vasile, a fost anchetat ]ncep`nd dela data de 16 Martie 1953 p`n[ la data de 8 Mai a.c. cu ]ntreruperi. }ntreruperile au fost cauzate pe deoparte de boala arestatului, iar pe de alt[ parte, de necesitatea studierii declara\iilor sale.Ancheta noastr[ s-a desf[=urat dup[ un plan, care cuprinde activitatea arestatului pe etape.}ntruc`t din materialul aflat la dosarul s[u, rezult[ c[ arestatul a fost agent al Serviciului englez de Informa\ii f[r[ a de\ine probe ]n aceast[ direc\ie*, ci numai simple afirma\ii, ancheta noastr[ a urm[rit s[ afle dac[ aresatul a fost agent al Seviciului de Informa\ii englez sau a altor servicii de informa\ii imperialiste.Lipsa de probe ne-a cauzat greut[\i ]n anchet[.Ancheta a fost dus[ pe baz[ de ]ntreb[ri =i r[spunsuri f[r[ a se folosi intimidarea, amenin\area sau bruscarea.Deoarece anchetatul a declarat ]nc[ de la primul contact c[ nu poate scrie, fiind suferind de ochi, declara\iile sale au fost scrise de c[tre un tov. de al nostru, apoi b[tute la ma=in[, citite ]n fa\a anchetatului =i semnate de acesta.* N.A.: Specific[ formulare <rezult[^f[r[ a de\ine probe>. Nu mai coment[m l[s`nd cititorul s[ deduc[ singur actul de <justi\ie>.

120

}nc[ din primele zile ale anchetei, aresatul a afirmat c[ este un adversar al regimului nostru =i un du=man al Republicii =i c[ nu a=teapt[ mil[ din partea nim[nui.Republica - afirm[ arestatul - este <c[ma=a de for\[ a poporului rom`n>.El adaug[ c[ ]n calitatea pe care a avut-o ]n str[in[tate, a f[cut mult r[u \[rii noastre, scriind articole ]n ziarele fugarilor, vorbind la posturile de radio =i ]ndemn`nd pe fugari s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[, ]nlesnindu-le drumul spre Vest.Pentru activitatea sa ]mpotriva Republicii noastre, anchetatul a afirmat c[ ]=i a=teapt[ pedeapsa =i c[ ar fi mul\umit dac[ ]ntr-o zi ar fi scos din camera de anchet[ =i ]mpu=cat.La data de 18 Martie 1953 a declarat greva foamei spun`nd c[ este hot[r`t s[ termine aceast[ <via\[ p[m`nteasc[>.Men\ion[m, c[ =i ]n arestul Ministerului, anchetatul a nutrit g`ndul de a se sinucide.}n timpul anchetei =i ]n celul[, el este foarte fr[m`ntat, se g`nde=te mereu =i face rug[ciuni.Leu Vasile n-a recunoscut cele declarate la Moscova ]n leg[tur[ cu activitatea sa de spionaj =i anume: -el afirm[ c[ la Moscova a declarat c[ a urmat o =coal[ de informa\ii la Dublin, c[ a avut sarcina de a organiza Serviciul de Informa\ii englez ]n Orientul Apropiat =i alte afirma\ii pe care el le socote=te <inven\ii> dar a f[cut acestea cu scopul de a accelera ancheta =i a-=i primi pedeapsa. Arestatul afirm[ c[ Organele anchetatoare Sovietice au trimis ofi\eri care s[ verifice afirma\iile sale la fa\a locului =i c[ ace=tia s-au ]nnapoiat, ]ntocmind rapoarte negative, dovedindu-se - spune el - nevinov[\ia sa pe aceast[ linie. Arestatul nu recunoa=te c[ a ]ncercat un atentat ]n sectorul sovietic al Vienei. El afirm[ c[ dup[ ce a fost <r[pit> la Bruk, ]n Austria, zona englez[ la 16 August 1952, i s-a f[cut o injec\ie care l-a \inut adormit p`n[ la 18 Aug. 1952, c`nd <s-a pomenit> ]n casa unei b[tr`ne croitorese din Viena - sectorul sovietic - al[turi de un t`n[r. }n acest timp, - afirm[ aresatul - i s-a t[iat barba =i i s-a 121

vopsit p[rul.T`n[rul l-a ]ndemnat s[ coboare repede din cas[, ]ntruc`t vine poli\ia s[-i aresteze.Cobor`nd, a v[zut uniforme militare austriece =i sovietice =i d`ndu-=i seama c[ se afl[ ]n sectorul sovietic, a ]ncercat s[ se sinucid[ ]nghi\ind 20 pastile somnalin, care l-au adormit =i nu s-a trezit definitiv dec`t la Baden, de unde a plecat la Moscova.}ntreaga perioad[ Bruk-Viena-Baden, o descrie vag =i confuz, motiv`nd c[ nu-=i poate aminti cuprinsul interogatoriilor care i-au fost luate =i declara\iile care le-a dat. }=i aminte=te doar, de un interogator luat, probabil la Baden, unde a avut un traduc[tor, cu care nu se ]n\elegea.Asupra perioadei Moscova, declar[ c[ a fost tratat foarte civilizat =i demn, ]ns[ afirm[ c[ n-a spus adev[rul =i c[ a inventat mult ]n declara\iile sale, pentru motivele pe care leam ar[tat mai sus.Declara\iile arestatutului, verific[ o parte din materialul Serviciului nostru, ]n leg[tur[ cu problema emigra\iei =i complecteaz[ materialul aflat la dosarele noastre.-* III. Concluzii a/ Arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni, care ajuns ]n str[in[tate, a desf[=urat deschis o activitate multilateral[ ]mpotriva \[rii noastre, prin cuv`nt[ri la radio, p[blica\ii ]n presa fugarilor =i ]ndemnuri f[cute fugarilor rom`ni, de a nu se ]ntoarce ]n \ar[.Pe de alt[ parte, el a avut =i o activitate de spionaj, f[cut[ sub masca hainei sale preo\e=ti =i a pozi\iei pe care a avut-o ]n r`ndul fugarilor, pozi\ie ob\inut[ prin sprijinul imperiali=tilor.P[rerea noastr[ este c[ fuga lui G`ld[u =i a lui Leu Vasile, treceerea lor spre Vest =i ]nfiin\area episcopiei lui Leu V., au fost
* N.A.: Acesta era =i scopul. Unicul scop real, deoarece scenariul vinov[\iei =i al condamn[rii fusese gata preconceput.

organizate =i sprijinite din timp de englezi.|in`nd seama de afirma\iile fostei femei de serviciu a lui Leu V. =i anume c[ la locuin\a lui Leu V., venea adesea G`ld[u ]nso\it de patru-cinci <domni> care ]n unele cazuri nu vorbeau rom`ne=te; |in`nd seama c[ femeia de serviciu era trimis[ <dup[ cump[r[turi> atunci c`nd veneau ace=ti <domni> nu este exclus ca Leu V., ]ndemnat =i sf[tuit de G`ld[u s[ fi lucrat pentru englezi =i pe timpul c`t era ]n \ar[.-* Noi consider[m c[ Leu V. ajuns la Londra, a intrat efectiv ]n slujba englezilor =i sub masca misiunilor religioase a f[cut o serie de c[l[torii activ`nd pe t[r`m informativ ]n folosul englezilor.Dealtfel, ]n afar[ de argumentele prezentate la cap. B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative, folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie, filaj, supraveghere, munc[ conspirativ[, rezident, etc.,ceea ce ne face s[ credem c[ Leu V. a avut o activitate de spionaj.b/ Arestatul este foarte calculat ]n darea r[spunsurilor ]n timpul anchetei. Consider[m c[ aceasta se datore=te pe deoparte faptului c[ a mai fost anchetat =i ]n timpul regimului trecut, (a avut dou[ condamn[ri =i mai multe ]nf[\i=[ri la Instan\ele Judec[tore=ti) deci are o experien\[ ]n ceea ce prive=te comportarea ]n anchet[, iar pe de alt[ parte, faptului c[ Leu V. a fost instruit de englezi pentru eventualitatea unei c[deri.Pentru a acoperi unele persoane din interior cu care a corespondat, sub nume fals, =i pentru a ascunde anumite etape din via\a sa de ex. perioada Bruk-Viena-Baden, care ar duce la demascarea sa, Leu V. se preface c[ =i-a pierdut memoria ]n urma =ocurilor nervoase pe care le-a avut ]n timpul arest[rii la Bruck, sau ]n timpul anchetei la Viena-Baden =i Moscova.
* N.A.: Formulare asem[n[toare cu cea din procesul intentat nun\iaturii Apostolice ]n aceea=i perioad[.

122

123

c/ Anchetatul caut[ s[ impresioneze Organele anchetataore afirm`nd c[ nu-i este team[ de moarte, sau de chinurile fizice la care ar fi supus. El afirm[, c[ din momentul ]n care a fost <r[pit din lumea liber[>, ]i este indiferent ce se va face cu el.<Via\a p[m`nteasc[ - spune Leu V. - nu mai exist[ pentru mine, el se consider[ un <strigoi> printre noi, care vrea s[ se <desprind[ de p[m`nt>. +i ]n aceast[ privin\[ minte, ]ntruc`t de=i afirm[ c[ nu mai \ine la <via\a p[m`nteasc[>, m[n`nc[ cu mult[ poft[ =i se ]ngrije=te de corpul s[u.d/ Anchetatul ]ncearc[ s[ ]n=ele Organele anchetatore d`nd declara\ii reale numai pentru faptele care oficial sunt cunoscute =i neg`nd adev[rata sa activitate de spionaj pe care a desf[=urato sub masca misiunilor religioase. Ancheta lui Leu Vasile trebuie continuat[. Pentru continuarea =i ad`ncirea ei, PROPUNEM ca arestatul Leu Vasile, s[ fie predat Organelor interne, c[rora Serviciul nostru le va ]nainta c`te un exemplar din declara\iile arestatului =i un exemplar din prezenta sintez[. Pentru informare =i documentare ]n problema Leu Vasile Serviciul nostru va acorda tot sprijinul Organelor de anchet[. Propunem deasemeni, ca ]n tot timpul anchetei, s[ existe o str`ns[ colaborare ]ntre Organele interne =i Serviciul nostru, c`t =i o preocupare din partea Organelor anchetatoare, de a ]nainta la timp materialul informativ rezultat din ancheta lui Leu Vasile privind aspectul extern al muncii Serviciului nostru.Men\ion[m c[, arestatul Leu Vasile este un v`rf al fugarilor rom`ni, un cunosc[tor al st[rilor de lucruri din \[rile lag[rului imperialist ]n general, =i un cunosc[tor al vie\ii fugarilor rom`ni =i al activit[\ii acestora, ]n special.13 Februarie 1954; Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8; s-a terminat la ora 13. 124

}ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din data de 12.2.954, ai ar[tat c[ dela Nissa te-ai re]ntors la Geneva =i ai f[cut cunoscut membrilor Consiliului Ecumenic situa\ia rom`nilor refugia\i. Arat[ ]n continuare am[nun\it, activitatae d-tale dup[ re]ntoarcerea dela Geneva ? R[spuns: La Geneva m-am re]ntors la jum[tatea lunei Februarie 1950 =i dup[ ce am comunicat lui Wiesertuft =i Makie situa\ia refugia\ilor rom`ni, termin`ndu-se lucr[rile la Consiliul Ecumenic, am fost ]mpreun[ cu Bossi la sediul central al Crucii Ro=ii din Geneva unde ]mi spusese Bossi c[ se discut[ tocmai acum problema pe care Crucea Ro=ie Rom`n[ - Crucea ro=ie din \ar[ =i Caromanul din str[in[tate - s[ o recunoasc[ ca legal[ =i s[ o subven\ioneze cu fonduri, alimente =i ]mbr[c[minte.La sediul central al Crucii Ro=ii am luat contact cu secretarul general al Crucii ro=ii, un elve\ian al c[rui nume nu-l reamintesc =i cu un consilier american pentru toate \[rile balcanice.- Acestora le-am demonstrat c[ fondurile, alimentele =i hainele ce se trimit ]n Rom`nia nu sunt ]mp[r\ite dup[ principiile de baz[ ale Crucii Ro=ii popula\iei b[=tina=e, ci sunt ]mp[r\ite membrilor de partid =i ]n majoritataea cazurilor nu se dau popula\iei.Eu am f[cut referatul de care ei au fost foarte mul\umi\i =i astfel nu au recunoscut Crucea ro=ie din \ar[ ci Caromanul.Tot la Geneva, Bossi organiz`nd un ceai cu ni=te ziari=ti de dreapta, dup[ ce c[zuse de acord cu mine, ace=tia (ziari=tii) mi-au luat un interwiew ]n leg[tur[ cu amestecul evreilor ]n statul democrat din RPR. Dup[ ce am r[spuns la ]ntrebarea lor cu lux de am[nunte d`nd date din buletinul informativ de la Londra =i cu ce mai cuno=team eu, toate ziarele au publicat un comentariu pe baza datelor spuse de mine ]n care erau diferite calomnii la adresa regimului din RPR. Pe l`ng[ toate acestea m-am ocupat de probleme strict biserice=ti.Mi-am amintit c[ tot la Geneva Bossi mi-a f[cut cuno=tin\[ cu un ameriacn pre=edintele Federa\iei Universale baptiste =i adventiste care auzind c[ eu episcopul bisericii rom`ne din exil 125

sunt acolo, a \inut s[ m[ cunoasc[.Aceasta dup[ o introducere ]n care a ar[tat c[ ortodoxia este ]mpotriva sectelor religioase =i c[ nu m[ consider[ un prieten al lui, totu=i pentru faptul c[ aveam un singur du=man comunismul m-a rugat s[-i spun unele lucruri ce cunosc eu despre persecu\ia sectelor religioase din RPR. Acest material eu i l-am dat, dup[ care am f[cut =i o declara\ie a mea personal[, ]ntruc`t materialul urma s[ fie prelucrat la ONU =i probat cu declara\ia mea =i alte declara\ii, pentru a demonstra mai bine faptul c[ sectele religioase nu au libertate ]n RPR, deci acest material era ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR.Dela Geneva am plecat la Paris unde am r[mas c`teva zile, timp ]n care am avut c`teva ]ntrevederi cu consiliul parohial al bisericii, care prin pre=edintele consiliului parohial avocatul R[utu mi-a cerut s[ dau aviz pentru redeschiderea bisericii, lucru pe care l-am f[cut, urm`nd ca preot al bisericii s[ r[m`n[ tot Ivanovici.Afl`nd legionarii de avizul dat, ]nt`i mi-au trimis un ultimatum prin preotul Boldeanu pentru ca eu s[ revin asupra acestui aviz, amenin\`ndu-m[ c[ ]n caz contrar vor ]ncepe o campanie ]mpotriva mea, f[c`ndu-m[ cu ou =i cu o\et pentru a m[ desconsidera.- Propaganda o va face verbal =i prin presa lor.Eu nu am retras avizul pe care l-am dat =i se hot[r`se deschiderea bisericii, ]ns[ la interven\ia generalului De Gaulle la Guv. Francez a r[mas biserica tot ]nchis[ p`n[ la venirea unui preot neutru.- De Gaulle sus\inea pe legionari.Aici am avut o situa\ie foarte delicat[ ]ntruc`t o serie de ofi\eri din Italia, Anglia =i Germania dintre refugia\ii rom`ni, pe baza celor spuse de mine au venit la Paris pentru a intra ]n acel comandament rom`n, care nu luase fiin\[ din cauza certurilor survenite ]ntre R[descu =i Vi=oianu pentru care ace=tia erau muritori de foame.Ace=tia erau circa 11 la care le-am ]mp[r\it 1500 dolari ]ntruc`t primisem dela Geneva ]nc[ 2000 de dolari =i am intervenit la Caroman pentru a li se da imbr[c[minte =i c`te 126

un pachet american KER ]n care erau provizii cam pentru una lun[ zile. Aceste persoane au r[mas acolo ]ntruc`t generalul Puiu Petrescu a sus\inut ca ofi\erii s[ r[m`n[ pe loc deoarece a primit instruc\iuni dela regele Mihai s[ fac[ ceva cu ]ntre\inerea ofi\erilor, pentru c[ ]n var[ are s[ ia fiin\[ armata atlanticului de nord =i are s[ intre acolo.Dup[ ce am vorbit la radio Paris ca =i p`n[ acum ]mpotriva regimului din \ar[, am plecat la Londra.- Aici am ajuns la ]nceputul lunii Martie 1950. Fiind o aniversare a unirii Rom`niei cu Basarabia am vorbit la o serbare care s-a f[cut la Londra unde am atacat ]n primul r`nd Uniunea sovietic[ ar[t`nd planurile de acaparare a Basarabiei. Acela= subiect l-am vorbit =i la BBC radio Londra.^Plec`nd pe la campusuri am ]mp[r\it bibliile date, am oficiat diferite servicii religioase =i am ascultat diferite dolean\e ale rom`nilor refugia\i.De data aceasta am fost pus ]ntr-o situa\ie foarte delicat[ deoarece majoritatea rom`nilor din Anglia intraser[ ]n leg[tur[ prin coresponden\[ cu rom`nii refugia\i ]n Canada =i ace=tia le ar[tase condi\iunile de trai mai bune din Canada incomparabile cu condi\iile de trai din Anglia =i-i sf[tuiau s[ vin[ =i ei ]n Canada deoarece r[zboiul mult a=teptat va mai ]nt`rzia.}n urma acestor informa\ii =i invita\ii, rom`nii din Anglia miau cerut s[ le ob\in aprobarea de plecare ]n Canada.Eu cunosc`nd punctul de vedere al oficialit[\ilor engleze care considerau o adev[rat[ ofens[ plecarea unui refugiat din Anglia ]n alt[ \ar[, am c[utat s[-i conving c[ r[zboiul este totu=i foarte aproape =i nu mai este cazul ca pentru c`teva luni sau maximum un an s[ se trambaleze prin Canada.- Mul\i din ei ]ns[ au insistat, cer`ndu-mi s[ le ob\in aprobarea deoarece ei vor s[ plece indiferent c`nd va fi r[zboiul.Ren`torc`ndu-m[ la Londra am comunicat lui Iliescu cele ]nt`mplate =i i-am cerut sfatul lui ce-i de f[cut.- Maiorul Iliescu 127

mi-a spus c[ de cerut aprobarea de plecare nici nu poate fi vorba =i c[ dac[ eu voi face aceast[ cerere voi sup[ra foarte mult pe englezi, ]ns[ el este de p[rere ca totu=i s[ folosesc acest prilej, adic[ cererea rom`nilor de a pleca ]n Canada, cerere pe care eu so comunic lui Oadams =i s[ propun ca un compromis, adic[ s[ nu li se aprobe plecarea rom`nilor ]n Canada, dar s[ li se aprobe dreptul de a p[r[si localitatea =i ]ntreprinderea unde se afl[ =i posibilitatea s[ se stabileasc[ ]n orice alt[ localitate din cuprinsul Angliei unde ei vor crede c[ traiul este mai favorabil. Acest lucru eu l-am f[cut =i dup[ c`teva am`n[ri de termene, a celor cerute de mine s-a aprobat cererea f[cut[. C`nd am fost ultima dat[ la Oadams, venind vorba despre doctoratul meu cu subiectul <R[zboi =i Pace>, pe care trebuia s[-l sus\in ]n luna Iunie la Paris, eu i-am spus c[ inten\ionez, dup[ sfaturile mitropolitului grec Ghermanos s[ m[ duc ]n Grecia la Atena =i Sft. Munte unde voi g[si ]n bibliotecile teologiei =i m`n[stirilor scrieri =i material foarte important pentru teza mea de doctorat.- El mi-a cerut s[-i precizez data c`nd inten\ionez s[ plec, spun`ndu-mi ca cu o zi sau dou[ ]nainte de plecare s[ trec pela el pentru a-mi da c`teva recomanda\iuni la ni=te profesori greci =i c[ totodat[ ]mi va da anumite indica\ii de felul cum trebuie s[ m[ comport eu ]n Grecia, deoarece Grecia ]n ultimul timp a devenit o aren[ politic[ foarte important[ =i foarte periculoas[ pentru refugia\i politici rom`ni.}nainte de a pleca am trecut pe la Oadams =i cu acest prilej el mi-a dat dou[ scrisori de recomanda\ie, una c[tre un profesor universitar grec nu-i re\in numele =i una c[tre generalul Tiganis =eful postului de emisiuni radio, grec, n[scut ]n Rom`nia, c[s[torit cu o rom`nc[ =i vorbea rom`ne=te.Tot acum el mi-a adus la cuno=tin\[ c[ ]n Grecia luptele dintre partizanii lui Marcos =i trupele grece=ti au avut loc ]n majoritatea cazurilor ]n regiunile locuite de arom`ni (macedoneni).Majoritatea acestor arom`ni, b[rba\i, ast[zi sunt aresta\i, sub 128

]nvinuirea c[ au participat =i ajutat trupele lui Marcos.- }n consecin\[ eu trebuie s[ fiu foarte atent ca ]n vizitele ce le voi face pe la arom`nii din Grecia, c`nd desigur mi se va comunica faptul c[ mul\i arom`ni sunt aresta\i, etc =i mi se va cere s[ intervin pentru salvarea cazului lor, s[ fiu foarte prudent =i s[ nu m[ angajez cu nimic, deoarece aceast[ problem[ este foarte spinoas[ =i ]n deosebi s[ nu cumva ca ]n mod indirect folosind faptul c[ vin dela Londra s[ angajez ]ntr-o form[ oarecare biserica anglican[ sau guvernul englez, ]n deosebi cu vreo promisiune sau interven\iune la autorit[\ile grece=ti.}ntrebare: Ne oprim la acest capitol =i f[ unele preciz[ri.Ai ar[tat c[ dela Geneva ai luat 2000 de dolari =i 1500 dolari i-ai dat la rom`nii ofi\eri din Paris. Arat[ de unde ai luat banii pentru vizitele f[cute ]n Anglia =i plecarea la Atena ? R[spuns: Bani aveam ]nc[ dinainte dela Consiliul Ecumenic c`nd am luat 6000 dolari. Iar ]n Anglia am primit dela G`ld[u cei 30-40 de l.s. pe care ]i primeam lunar, iar c`nd nu eram ]n Anglia se v[rsau ]n cheltuielile biserice=ti.Deci bani mai aveam asupra mea cca. 3000 dolari.}ntrebare: Dela plecarea d-tale la Geneva =i la sfin\ire =i p`n[ la plecarea ]n Atena cum ai \inut leg[tura din \ar[ ? R[spuns: }n aceast[ perioad[ am trimis dela Geneva, Gratz =i Londra, c`te un pachet pentru fica mea cu alimente =i ]mbr[c[minte pe adresa Magda +tef[nescu Bucure=ti str. Plantelor nr. 10.Iar eu am primit dela fica mea confirmarea c[ a primit, iar adresa pe numele Magdei +tef[nescu dat[ pe alt nume fals sau fictiv. Confirm[rile erau pe o carte po=tal[. Pe alt[ cale nu am avut leg[tur[ ]n \ar[ cu nimeni altul.Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntrutotul cu cele declarate de mine. (ss)Lt. Dumitr[=coniu N. (ss) Leu Vasile

129

26 Februarie 1954; ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8; s-a terminat la ora 17.}ntrebare: Ai ar[tat verbal c[ vrei s[ faci unele comunic[ri. Arat[ tot ce ai de comunicat ? R[spuns: }n timpul anchetei am ar[tat c[ am f[cut cel mai mare r[u RPR prin activitatea mea. Pentru a dovedi c[ eu nu am f[cut-o pentru a m[ umfla ]n pene sau pentru c[ sunt bolnav mintal, care nu-mi dau seama ce vorbesc, ci am declarat cele de mai sus ]n deplin[ con=tiin\[.D`ndu-mi seama c[ pe l`ng[ faptele ar[tate =i vorbite despre ele ]n anchet[ p`n[ ]n prezent ]n care se confirm[ afirma\ia mea c[ eu m[ consider unul care am f[cut cel mai mare r[u RPR pot confirma =i prin alte fapte despre care nu s-a vorbit p`n[ ]n prezent ]n anchet[, vreau s[ declar urm[toarele: C`nd am plecat spre Grecia, am f[cut o escal[ de o zi =i o noapte la Roma, aici m[ a=tepta Papanace pe care-l anun\asem cu o scrisoare din vreme c[ trec prin Roma spre Grecia.Cu Papanace pe l`ng[ problemele discutate despre care am vorbit ]n cursul anchetei, el mi-a pus problema necesit[\ii unei ac\iuni rapide =i de m`n[ forte, pentru l[murirea arom`nilor din Gercia =i ruperea lor din lag[rul =i influen\a comunist[ pe care Generalul Marcos a reu=it prin comportarea sa cu rom`nii.- Deasemeni, el mi-a ar[tat c[ ]n mun\ii Macedoniei dup[ informa\iile lui se afl[ cca. 300 de partizani arom`ni, care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere, trupele grece=ti nu pot s[-i prind[ =i ei provoac[ continui turbur[ri ]n aceast[ regiune.El mi-a ar[tat c[ fiind macedonean, ]nt`i de toate niciodat[ nu va uita lupta secular[ dintre arom`ni =i greci =i ]ntotdeauna va r[m`ne un lupt[tor pentru drepturile rom`nilor mecedoneni ]n contra Greciei.Ast[zi ]ns[, ne afl[m ]n fa\a unei probleme excep\ionale c`nd ne`n\elegerile locale dintre greci =i rom`ni trebuiesc 130

suspendate pentru un timp =i trebuie=te f[cut un front unic contra celui mai mare inamic comun, at`t grecilor c`t =i arom`nilor comunismul.}n consecin\[ el mi-a spus =i mi-a ar[tat c[ a preg[tit =i redactat o proclama\iune scris[ ]n dialectul macedo-rom`n, proclama\iune pe care el deja a semnat-o =i care ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n regiunea rom`neasc[ din mun\ii Pindului, trebuie=te s[ fie semnat[ mai ]nt`i de =eful rom`nilor macedoneni Hagigogu care a evadat din ]nchisorile grece=ti =i se afl[ momentan ]n Turcia ]n ora=ul Smirna.El (Papanace) mi-a cerut s[ fac un drum special p`n[ la Smirna s[ predau o scrisoare a lui adresat[ lui Hagigogu =i cel conspirativ de Hristu care este cunoscut ca o parol[ de frunta=ii macedonenirom`ni. Papanace mi-a cerut c[ dac[ voi vedea c[ Hagigogu ezit[ =i refuz[ de a semna aceast[ proclama\iune pentru motivul c[ prin aceast[ proclama\iune el ar vinde =i tr[da pe partizanii rom`ni din mun\i care au luptat sub conducerea lui, eu s[ fac uz de presiunea turc[ =i american[, amenin\`ndu-l c[ nu i se va mai acorda dreptul de azil politic =i va fi predat autorit[\ilor monarhice grece=ti. Papanace mi-a explicat c[ pentru a fi mai sigur efectul moral asupra rom`nilor macedoneni, s[ isc[lesc =i eu aceast[ proclama\iune. Eu i-am ar[tat cele ce am discutat cu Oadams la Londra =i ]ndeosebi asupra recomanda\iunilor ce mi le-a f[cut el de a nu m[ amesteca ]n fr[m`nt[rile politice din Grecia. Papanace ]ns[ m-a convins c[ mai presus de toate leg[turile =i instruc\iunile date de englezi, este de datoria mea de anticomunist =i ]n consecin\[ m-a convins =i am semnat aceast[ proclama\iune, am fost la Smirna, am predat scrisoarea =i manuscrisul proclama\iei lui Hagigogu =i dup[ ce am avut cu Hagigogu o lung[ discu\ie, f[r[ a mai fi nevioe s[ mai recurg la presiunea autorit[\ilor turce=ti =i americane locale, Hagigogu mi-a semnat proclama\iunea cu ambele sale nume, proclama\iune pe care eu am adus-o =i predat-o la ]ntoarcere lui Papanace, ]n Roma.131

Aceast[ proclama\iune a fost multiplicat[, r[sp`ndit[, ]n toate satele rom`ne=ti ]n regiunea ar[tat[ =i rezultatul a fost c[ majoritatea arom`nilor care simpatizau trupele lui Marcos l-au p[r[sit d`ndu-=i seama c[ lupta pentru du=manul lor comun comunismul - =i-au schimbat atitudinea, un mare num[r de partizani au fost tr[da\i =i preda\i armatelor monarhiste grece=ti, iar ceilal\i ne mai av`nd ajutorul =i acoperirea arom`nilor din acea regiune s-au refugiat ]n Macedonia jugoslav[.Astfel, ultimul nucleu al mi=c[rii comuniste din Grecia a fost lichidat =i prin contribu\ia mea.}ntrebare: }ntr-un proces verbal de interogatoriu dat anterior, ai ar[tat c[ ai vorbit cu un Hagigogu la Salonic. Precizeaz[ dac[ este una =i aceea=i persoan[, sau dac[ nu, cine este Hagigogu despre care ai ar[tat ]n prezentul proces verbal de interogatoriu ? R[spuns: Arom`nii din Grecia au avut ]n fruntea lor pe un b[tr`n Hagigogu, care conducea lupta lor pentru drepturile lor legitime. C`nd au venit trupele generalului Marcos, pentruc[ drepturile arom`nilor au fost rezolvate, acest Hagigogu care era simpatizat de arom`ni a trecut de partea lui Marcos cu majoritatea arom`nilor.Acest b[tr`n s-a refugiat la Smirna ]n Turcia dup[ ]nfr`ngerea lui Marcos.B[tr`nul Hagigogu de care am ar[tat, mai avea rude cu numele de Hagigogu: unul la Salonic de care am ar[tat, care avea o pozi\ie mai neutr[ =i unul ]n ora=ul Bitolia ]n Macedonia jugoslav[ care a fost un ajutor al b[tr`nului Hagigogu.15 Februarie 1954 - Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14.}ntrebare: }n pr. verbal de interogatoriu din 31.02.1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Grecia. Arat[ am[nun\it activitatea d-tale din Grecia ? R[spuns: Dela Londra am plecat cu un avion englez de pasageri 132

la Atena, f[c`nd o noapte escal[ la Roma. Pe aeroportul dela Atena am fost a=teptat de fostul consul Bezi care a fost cu mine ]n ]nchisoare ]n Jugoslavia, Arion, fost ministru al Rom`niei monarhice la Atena, pre=edintele comitetului refugia\ilor rom`ni din Grecia, cu ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni =i greci din \ar[, al c[ror nume nu le re\in. Dela aeroport, am fost dus la un hotel ]n centrul Atenei, pe artera principal[ a ora=ului, l`ng[ pia\[, unde am g[zduit tot timpul c`t am stat la Atena. }mpreun[ cu Arion =i Bezi, am fost la palatul regal unde m-am ]nscris ]n registrul protocolar. Dela palatul regal, am plecat direct la re=edin\a arhiepiscopului Greciei - Spiridon. Dup[ salut[rile protocolare arhiere=ti, am transmis arhiepiscopului Spiridon salut[rile arhiepiscopului Londrei. Arhiepiscopul Spiridon v[dit impresionat de aceast[ aten\ie, mi-a mul\umit =i m-a rugat ca la ]ntoarcerea mea la Londra, s[ transmit acelea=i salut[ri, =i totodat[ s[ asigur pe arhiepiscopul Londrei de sentimentele de recuno=tin\[ fa\[ de biserica anglican[, pentru tot sprijinul =i ajutorul dat bisericii Greciei. Cu arhiepiscopul Spiridon m-am ]ntre\inut mult[ vreme, deoarece ]n tinere\e fusese =i el ]n Rom`nia, =i dela refugia\ii greci veni\i de cur`nd din Rom`nia cuno=tea situa\ia din RPR. El a \inut s[ m[ informeze c[ sinodul bisericii grece=ti dup[ expulzarea preotului grec Moroitache din Bucure=ti, a ]ntrerupt orice leg[turi canonice cu biserica =i sinodul rom`n, c[ el nu recunoa=te ca legal pe actualul patriarh Justinian al Rom`niei =i este foarte fericit c[ are prilejul s[ salute prin persoana mea pe adev[ratul =i singurul reprezentant al bisericii rom`ne, care are girul =i ocrotirea bisericii anglicane. Mi-a ar[tat ultimele lui informa\ii date de ultimii greci veni\i din Rom`nia, informa\ii care de=i guvernul din RPR nu a luat m[suri contra bisericii ortodoxe, ci numai contra bisericii catolice, totu=i el a aflat dela diferi\i refugia\i greci care au venit din rom`nia c[ nici biserica ortodox[ nu este scutit[ de atacurile diferi\ilor agitatori politici care vin la \ar[ =i arat[ cet[\enilor c[ omul este provenit din maimu\[ =i c[ provenien\a lui nu mai este ceva necunoscut. 133

Dup[ ce i-am spus scopul vizitei mele, am cerut permisiunea de a cerceta biblioteca din m`n[stirea Atos. Dup[ aceia mi-a dat un delegat care s[ m[ ]nso\easc[ rug`ndu-m[ ca ]nainte de plecare s[ mai trec pela el. }ntrebare: Informa\iile date de Spiridon d-tale ce anume ai f[cut cu ele ? R[spuns: Informa\iile date de Spiridon, au fost complectate cu alte informa\ii dela refugia\ii rom`ni =i greci, veni\i din \ar[, =i le-am folosit ]n facerea unor articole la ziarele <Nation Roumainne> =i <Patria>, articole prelucrate ]n mod du=m[nos la adresa RPR =i le-am comunicat lui Oadams. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea d-tale ? R[spuns : }mpreun[ cu delegatul patriarhului Spiridon am cercetat =i studiat biblioteca facult[\ii de teologie din Atena =i apoi peste dou[ zile am plecat spre Salonic, la Sf. Munte Atos. }nainte de a pleca la Salonic, au venit la mine la hotel mai mul\i refugia\i rom`ni =i greci, veni\i proaspe\i din Rom`nia, deoarece vizita mea ]n Atena era anun\at[ prin ziarele grece=ti. Din discu\iile pe care le-am avut cu ace=tia, am ob\inut informa\ii din RPR de ordin militar, politic, economic, social =i cultural =i am discutat =i alte lucruri personale de ordin bisericesc. Dintre refugia\i nu \in minte numele lor =i =tiu c[ era un ziarist care a fost expulzat din \ar[, ]ns[ nu-i re\in numele. Dup[ ce am ajuns la Salonic, cu delegatul dat de Spiridon, am cunoscut pe unul din frun\a=ii arom`nilor din Salonic, care ie=ise de cur`nd din ]nchisoare. Acesta mi-a comunicat suferin\ele rom`nilor din Grecia, care sunt acuza\i de comunism. El mi-a ar[tat c[ ]nchisorile grece=ti sunt pline de rom`ni, care se afl[ aresta\i, ]ntre care se afl[ =i patru preo\i rom`ni. Adev[rul asupra zisei acuza\iuni de comunism, a rom`nilor este urm[torul: Atunci c`nd trupele generalului Markos intrau ]n satele rom`ne=ti, spre deosebire de autorit[\ile grece=ti, care ]n ultimii ani ]nchiseser[ toate =colile rom`ne=ti, persecutau pe preo\ii rom`ni care slujeau ]n bisericile lor ]n limba rom`n[, =i interziceau orice manifestare cultural[ rom`neasc[, generalul 134

Markos primul lucru care-l face dup[ ce intr[ ]ntr-o regiune rom`neasc[, era s[ redeschid[ =colile rom`ne=ti =i ]n satele cele mai mici unde nu erau =coli, ]nfiin\au =coli rom`ne=ti, aduc`nd profesori rom`ni. De=i gen. Markos era comunist, printr-o dispozi\ie public[ autoriza pe to\i preo\ii rom`ni s[ slujeasc[ numai ]n limba rom`n[, acolo unde popula\ia era ]n majoritate rom`n[. Deasemeni gen. Markos a ]nfiin\at c[mine culturale rom`ne=ti, b[i populare =i cre=e pentru copii. Toate aceste ac\iuni cum era =i firesc au creiat un sentiment de simpatie a rom`nilor ]n trupele generalului Markos =i au re]nviat vechea du=m[nie ]ntre rom`ni =i greci. Acesta este adev[rul cu acuza\ia unanim[ pe care autorit[\ile grece=ti le-o aduc rom`nilor, f[c`ndu-le procese colective de necredin\[. Acest rom`n se numea Hagigogu. El mi-a cerut s[ intervin la Atena s[ cer o audien\[ la Ministrul de externe, unde s[ ar[t suferin\ele nedrepte ale rom`nilor, cer`nd sistarea lor =i totodat[ s[ cer =i arhiepiscopului Spiridon - =eful legal al celor patru rom`ni preo\i aresta\i s[ intervin[ =i s[-i elibereze, a=a cum de fapt este datoria lui s[ o fac[. Ministrul de interne era cunoscut ca un mare du=man al rom`nilor =i cel dela Externe era mai aproape de rom`ni, fiind de originea lui str[mo=easc[ rom`n. Pe baza celor spuse de Oadams i-am spus lui Hagigogu c[ nu m[ pot amesteca ]n chestiunile politice, ]ns[ ]n ce-i prive=te pe cei patru preo\i =i chestiunile religioase, am s[ vorbesc cu arhiepiscopul Spiridon. Dela Salonic am plecat la Sf. munte Atos, unde am stat la m`n[stirea rom`neasc[ Protrom =i unde am g[sit refugia\i c[lug[ri din toate \[rile: ru=i albi, bulgari, rom`ni, unguri, etc. C[lug[rii rom`ni =i bulgari m-au ]ntrebat dac[ este bine s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[, RPB =i RPR, ]ntruc`t acolo o duceau foarte prost cu alimenta\ia. Eu le-am spus c[ s[ nu se ]ntoarc[ =i s[ mai stea, deoarece ]n scurt timp va ]ncepe r[zboiul =i va c[dea regimul din RPR, dup[ care se vor ]ntoarce ]n \ar[. Ei au ascultat de mine =i nu au mai plecat. Din c[lug[ri =apte persoane aveau vize de intrare ]n \ar[, date de consulul RPR dela 135

Istambul. Ace=tia aveau pa=apoarte turce=ti =i pe ele erau puse viza de intrare ]n \ar[. Termin`nd lucr[rile mele dela muntele Atos, m-am re]ntors din Salonic la Atena, cu vaporul. Re`ntorc`ndu-m[ la Atena, am dat un interview ziari=tilor greci, asupra bisericei rom`ne=ti din trecut =i prezent =i am f[cut un apel la poprul grec =i rom`n, aflat ]n Grecia, s[ se uneasc[ ]n lupta contra singurului lor du=man care este comunismul. }n aceia=i zi seara, am vorbit la radio a=a cum stabilisem prima dat[ la venirea mea ]n Atena, cu gen. Tiganis directorul radiodifuziunii grece=ti. La radio am vorbit tot ce am cunoscut dela refugia\i =i ce am =tiut eu despre RPR prelucr`nd acest material ]n mod du=m[nos la adresa regimului din RPR ]n scopul de a influen\a pe ascult[tori =i ]n special poporul rom`n, ]ndemn`ndu-l s[ lupte ]mpotriva RPR. Dup[ ce am fost pela Bezi +tefan =i la Arion la mas[, conform ]n\elegerii avute cu Spiridon, m-am dus pela el, dup[ ce i-am mul\umit pentru concursul dat, cu foarte mult[ pruden\[, pentru a nu indispune pe Oadams la Londra, i-am comunicat suferin\ele rom`nilor ce locuiesc ]n Grecia, precum =i arestarea celor patru preo\i rom`ni, rug`ndu-l s[ intervin[ pentru eliberarea preo\ilor =i ]ncetarea persecu\iilor. Arhiepiscopul s-a ar[tat foarte surprins =i voia s[ m[ conving[ c[ el nu =tie nimic de aceasta =i a promis c[ va face tot ceea ce va putea =i totodat[ m-a rugat ca despre aceste lucruri regretabile s[ nu mai vorbesc =i prin alte \[ri, pe unde trec, pentru a nu ar[ta politica real[ a regimului monarhist din Grecia. Din Grecia am plecat la Paris, unde am stat circa vreo zece zile, timp ]n care mi-am preg[tit materialul pentru teza de doctorat. La sf`r=itul lunei Martie, am plecat dela Paris la Londra, ]ntruc`t ]nc[ mai demult mi se adusese acuza\ia de Oadams c[ stau mai mult pe continent =i de refugia\ii din Anglia nu m[ ocup, de=i Londra este re=edin\a episcopiei. Pentru aceste considerente, am hot[r`t ca slujbele arhiere=ti de Sf. Pa=ti din 1950 s[ le fac la Londra. 136

Dup[ Sf. Pa=te, a treia zi m-am dus la Oadams, c[ruia i-am relatat ceea ce f[cusem ]n Grecia =i Paris. Mi-am dat seama imediat ]ns[ c[ Oadams cuno=tea ]ntreaga mea activitate, at`t din Grecia c`t =i din Paris. Cu toat[ polite\ea =i ab\inerea lui specific englezeasc[, de data aceasta Oadams nu s-a putut re\ine ca s[ nu-mi arate nemul\umirile lui, pentru faptul c[ de=i el m-a prevenit =i mi-a explicat pentru ce nu trebuie s[ m[ amestec ]n treburile interne politice ale Greciei, totu=i eu nu am \inut cont de raporturile lui =i prin amestecul meu ]n fr[m`nt[rile rom`no-grece=ti dela Atena, am provocat nemul\umiri =i repro=uri ce s-au f[cut de c[tre prietenii lor din Grecia, pentru faptul c[ eu de=i veneam dela Londra, unde se presupune c[ am fost ]ncun=tiin\at de tensiunea politic[ intern[ a Greciei =i capacitat pentru sus\inerea politicii vechi anglo-grece=ti, totu=i am c[lcat cuv`ntul dat la Londra =i s[ sus\in cauza minorit[\ii rom`ne din Grecia. Cu acest prilej, Oadams pentru prima dat[ interveni foarte politicos =i mi-a spus c[ pe viitor dac[ se mai ]nt`mpl[ un astfel de caz, trebuie s[ m[ g`ndesc bine la ceeace fac =i s[ aleg una din dou[, ori o colaborare loial[ =i exact[ cu politica englez[, ori activitate independent[ de politic[ bisericeasc[ rom`neasc[ din exil, care ]ns[ nu va avea nimic comun cu biserica anglican[, sau cu politica general[ anglican[. V[z`nd c[ pentru prima dat[ se ]ncearc[ ca ]n mod oficial =i concret s[ mi se ]ngr[deasc[ drepturile =i activitatea mea episcopal[, am luat =i eu pentru prima dat[ ]n mod oficial =i concret pozi\ie de adev[rat misionar cre=tin =i refugiat rom`n. I-am ar[tat lui Oadams c[ eu ]n\eleg s[ fiu recunosc[tor, pentru tot ce a f[cut biserica anglican[, at`t pentru mine personal c`t =i pentru biserica rom`n[ din exil, dar c[ ]nainte de toate la alegerea =i sfin\irea mea ca episcop, eu am depus un jur[m`nt acela c[ voi sluji, cu timp =i f[r[ timp =i ]naintea oric[rei alte ac\iuni numai pe Hristos =i duhul neamului rom`nesc. }n consecin\[, cu toat[ p[rerea de r[u, \iu s[ aduc la cuno=tin\[ c[ indiferent 137

care vor fi urm[rile =i mijloacele mele personale, eu nu m[ voi ]ndep[rta de jur[m`ntul depus. Oadams se vede c[ a r[mas nepl[cut surprins =i impresionat de panta pe care apucasem discu\iile noastre =i motiv`nd c[ la ora aceea trebuie s[ se duc[ cu ni=te lucr[ri la semnat la arhiepiscop s-a scuzat c[ nu poate s[ mai stea de vorb[ cu mine =i mi-a spus s[ reflectez mai profund cele discutate cu el ast[zi, eu singur, =i dac[ voi avea ceva de ad[ugat la cele ce am spus ast[zi, s[-l vizitez. }n aceast[ atmosfer[ reciproc d`rz[, neam desp[r\it. }n prima zi de Pa=te, ]nc[ din ianuarie se stabilise s[ transmit un mesaj special semi-conferin\[ =i semi-deslegare arhiepiscopal[, c[tre poporul rom`n din RPR. Eu am f[cut acest mesaj, care fusese stabilit de =eful sec\iei rom`ne de la radio. Dup[ discu\ia avut[ cu Oadams, eu am relatat lui Bercu Bi=of =i episcopul Sava, al refugia\ilor polonezi, tot ce am discutat cu Oadams =i ace=tia au fost de acord cu mine. Ar[t`ndu-i maiorului Iliescu, acesta mi-a spus c[ nu am f[cut bine =i c[ trebuie s[ g[sim o formul[ s[ m[ duc la Oadams =i s[-i explic sub alt[ form[ pozi\ia mea, ]ntruc`t nu va fi bine dac[ englezii ]=i vor schimba atitudinea fa\[ de refugia\ii rom`ni. Eu am r[mas s[ judec toate cele petrecute, ca apoi s[ v[d ce fac. }ntre timp se produce venirea ex regelui Carol la Londra. Cu prilejul unui serviciu religios, pe care el mi l-a solicitat, eu am luat leg[tura cu el, ajung`nd cu timpul la o apropiere sufleteasc[ =i la o str`ns[ colaborare. Ex regele Carol, a stat ]n Londra una lun[ de zile, timp care a coincis cu ]n[sprirea raporturilor mele cu englezii. Dup[ ce m-am apropiat suflete=te de el, i-am povestit situa\ia critic[ ]n care m[ aflam, at`t eu c`t =i preo\ii din exil =i i-am cerut sfatul =i ajutorul lui material. Carol m-a rugat ca s[ nu for\ez deocamdat[ nota, s[ las ca timpul s[ niveleze =i s[ clarifice asperit[\ile, ]ns[ s[ iau act c[ dac[ totu=i englezii nu ]mi vor mai da fondurile necesare pentru activitatea bisericeasc[, el ia asupra lui ]ntreg bugetul episcopiei ortodoxe rom`ne din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. 138

Tot ]n acest timp, am discutat cu el problema viitoarei monarhii rom`ne=ti, atunci c`nd ne vom ]ntoarce ]n \ar[. El mi-a ar[tat satisfac\ia sa c[ eu nu m-am pretat la jocul lui Horia Sima, care-l decretase pe prin\ul Nicolae drept viitorul rege al rom`nilor, men\ion`nd c[ Mihai a abdicat =i a devenit impopular prin arestarea lui Antonescu. El m-a sf[tuit s[ r[m`n pe linia mea monarhic[ mai departe, s[ recunosc =i s[ sus\in pe regele Mihai ]n cercurile rom`ne=ti emigrante, sf[tuindu-m[ ]ndeosebi s[ m[ apropii de regina Ana, care va fi pentru destinele neamului rom`nesc exact ceea ce a fost regina Maria pentru ]nf[ptuirea Rom`niei Mari. El m-a rugat ca la prima ocazie c`nd trec prin Germania s[ fac o vizit[ la Singmaringen, principelui de Hohenzollern, =eful casei de Hohenzollern Singmaringen, care la acea vreme sus\inea al[turi de Horia Sima, ]n calitatea sa de =ef al familiei Hohenzollern c[ viitorul rege al Rom`niei s[ fie prin\ul Nicolae. Ex regele Carol, mi-a cerut s[-i ar[t acestuia c[ biserica rom`neasc[ din exil niciodat[ nu va accepta ]nl[turarea lui Mihai de la tronul Rom`niei =i totodat[ s[ ar[t impopularitatea =i r[ul mare de care se bucur[ prin\ul Nicolae ]n \ar[. Totodat[ am discutat cu Carol problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care erau amenin\a\i de spectrul foamei =i mizeriei, deoarece ]nfiin\area armatei Atlanticului =i forma\iunii rom`ne=ti se tot am`na. Ex regele Carol, impresionat de ceea ce eu ]i ar[tam spontan, a oferit castelul s[u =i ferma din Fran\a, situat la o distan\[ de 120 km de Paris, pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i, cu obliga\ia ca ace=ti ofi\eri, pe tot timpul c`t vor locui acolo s[ administreze =i s[ lucreze ]n muncile compatibile cu situa\ia lor ferm[ de la acel castel. Totodat[ ex regele Carol mi-a explicat ce a determinat ]nfiin\area =efiei casei regale rom`ne, ar[t`nd c[ prin aceast[ =efie nu se =tirbe=te cu nimic drepturile =i activitatea regal[ a regelui Mihai =i c[ din contr[, el prin calitatea sa de =ef al casei regale, r[m`ne, adic[ Carol cu experien\a =i rela\iile sale externe va consolida pozi\ia regelui Mihai, care ast[zi trebuie 139

s[ recunoa=tem cu durere c[ este =ubred[. A r[mas ca pe viitor s[ p[strez leg[tura cu el, s[-l \in la curent cu toate probleme refugia\ilor rom`ni =i s[ m[ duc neap[rat s[-l vizitez la locuin\a lui din Estoryal - Portugalia. }ntrebare: Ai ar[tat c[ d-ta te ocupai cu ]ntre\inerea ofi\erilor rom`ni, care urmau s[ ia conducerea forma\iei rom`ne din armata Atlanticului. Arat[ care era scopul acestei armate ai Atlantice ? R[spuns: Scopul acestei armate, de=i c[ i se spunea c[ este o armat[ de autoap[rare =i defensiv[, ea avea scopul de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva U. Sovietice =i a \[rilor de democra\ie popular[, sub comanda instructorilor americani. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta despre acest punct rezult[ c[ d-ta te ocupai de formarea acestei forma\iuni rom`ne ]n cadrul armatei atlantice, pentru a lupta ]mpotriva RPR ? R[spuns: Da, eu am luat parte efectiv[ la formarea acestei forma\iuni pentru a lupta ]mpotriva RPR, ca din cadrul armatei atlantice s[ lupte pentru desrobirea RPR =i ]nfiin\area unei or`nduiri monarhice. Prezentul proces verbal a fost citit cuv`nt cu cuv`nt de c[tre mine =i corespunde ]ntru totul cu cele declarate. Anchetator prim (ss) Lt. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile 16 februarie 1954 - Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. }ntrebare: }n continuarea procesului verbal din 15.02.1954 arat[ care a fost activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol ? R[spuns: Dup[ discu\iile avute cu ex regele Carol, am r[mas la Londra, ocup`ndu-m[ de activitatea pur religioas[ =i am preg[tit teza pentru doctorat. }ntrebare: Alt[ activitate ]n afar[ de aceasta ? R[spuns: }n acest interval ]n luna mai 1950, am fost pentru o zi la Bruxelles fiind chemat de ex regele Mihai, cu care am discutat 140

chestiunea legionarilor, care ]n ultimul timp agravaser[ atacurile contra lui Mihai. Totodat[, i-am comunicat lui Mihai c[ a fost Carol la Londra =i c[ am discutat cu el. }ntrebare: }n Londra ce alt[ activitate ai avut ? R[spuns: Am mai vorbit de mai multe ori la Radio Londra, a=a cum r[m[sese stabilit, iar discursurile aveau acela=i caracter, adic[ atacuri du=m[noase regimului din RPR. }ntrebare: Continu[ mai departe cu activitatea dumitale ? R[spuns: La sf`r=itul lunii mai 1950 am plecat la Paris, unde am stat p`n[ prin 10 iunie, timp ]n care am sus\inut teza de doctorat. Dup[ ce am sus\inut teza de doctorat m-am ]ntors la Londra; aici maiorul Iliescu a organizat o mas[, chipurile ]n cinstea mea, pentru faptul c[ am luat doctoratul ]n teologie, unde a luat parte =i Oadams, care a \inut s[ m[ felicite rostind un cuv`nt de prietenie, la care eu i-am r[spuns ]n acela=i ton. Oadams cred c[ a ]ntins aceast[ m`n[, ]n urma celor auzite c[ ex regele Carol a promis ajutor material bisericii rom`ne, v[z`nd c[ eu nu m[ duc la el. }ntrebare: Ce altceva ai mai f[cut la Londra ? R[spuns: Am continuat s[ m[ ocup cu activitatea bisericeasc[ ]n Anglia =i am f[cut un program pentru turneul de var[ pe continent. Astfel c[ la sf`r=itul lunii iunie, dup[ ce luasem - c`nd am fost la Paris - de la delegatul Consiliului ecumenic 2.000 de dolari, am plecat ]n Germania. }ntrebare: Alt[ activitate a d-ta ]nainte de a pleca ]n Germania, desf[=urat[ la Londra ? R[spuns: }n timpul ]n care era ex regele Carol la Londra, ]ntr-una din zile, am fost invitat de maiorul Iliescu la un ceai, motiv`nd c[ vrea s[ mai discut[m chestiunile ce trebuiesc spuse lui Carol. Duc`ndu-m[ la Iliescu, mi-am dat seama c[ invita\ia era mai mult un pretext =i c[ ]n realitate el m[ chemase ca s[ m[ prezinte lui Churchill Junior, ce se afla la el, fiul premierului englez =i sub=ef al Inteligence Service. Cu acest prilej am fost supus iar[=i unui examen camuflat, fiind provocat s[ 141

discut[m o serie ]ntreag[ de probleme rom`ne=ti =i interna\ionale =i ]ndeosebi s[ le povestesc impresiile mele asupra soldatului rus ca lupt[tor =i diferite aspecte din r[zboiul din r[s[rit. }ntrebare: Concretizeaz[ ce anume probleme rom`ne=ti =i interna\ionale a-\i discutat ? R[spuns: J. Churchill a \inut s[ afle care este p[rerea mea despre monarhie, dac[ eu sunt pentru Carol sau Mihai, ]ntruc`t ]n cercurile din str[in[tate se svonise c[ fugarii rom`ni, vor s[ abandoneze pe Mihai =i s[ pun[ pe Carol rege. Eu i-am spus punctul meu de vedere =i c[ ]nsu=i Carol nu vrea s[ fie rege, ci el vrea s[ consolideze pozi\ia lui Mihai ca rege. Deasemeni Churchill m-a ]ntrebat care este p[rerea mea despre toate partidele politice istorice, dac[ aceste partide vor mai avea vreun rol ]n \ar[ dup[ r[zboi, din care noi credeam c[ regimul actual RPR va c[dea. La acesat[ ]ntrebare eu i-am f[cut un expozeu asupra fiec[rui partid ]n parte ar[t`nd c[ aceste partide s-au compromis =i c[ va trebui ]n viitor s[ se g[seasc[ noi formule politice de guvernare cu oameni noi necompromi=i, suger`nd Partidul Cre=tin pe care l-au format. }n ce prive=te problemele interna\ionale, Churchill Jr. s-a interesat de politica englez[ ]n \[rile satelit =i de p[rerea fugarilor polonezi asupra comport[rii engleze fa\[ de ei. Am ar[tat c[ polonezii din c`te am constatat eu venind ]n contact cu ei, sunt nemul\umi\i de politica englez[ sus\in`nd c[ avia\ia refugia\ilor polonezi ]n timpul r[zboiului a f[cut acte de bravur[ ap[r`nd Londra, ca dup[ r[zboi, s[ fie trata\i cu ingratitudine de c[tre englezi. Altceva important nu am discutat cu J. Churchill. Peste c`teva zile duc`ndu-m[ la profesorul Nandri= am g[sit la el pe maiorul Mller de care am mai ar[tat. Profesorul Nandri= pe l`ng[ catedra lui pe care o are la Universitatea din Londra este =i profesor la sec\ia rom`n[ a =colii care preg[te=te cadre pentru I.S. Aceast[ =coal[ se afl[ la circa 40-50 de km. 142

de Londra, lucru pe care l-am aflat dup[ timpul ma=inii. La sec\ia rom`n[ ]n acea vreme erau 15 elevi ofi\eri englezi care se preg[teau. Dintre ace=tia cunosc pe Mller =i un c[pitan Tape. Pe c`nd m[ aflam la profesorul Nandri=, maiorul Mller a provocat o discu\ie ]n leg[tur[ cu fostul r[zboi din Rusia pun`ndu-mi =i mie o serie ]ntreag[ de ]ntreb[ri. Din felul ]n care mi-au fost puse ]ntreb[rile =i din rug[mintea ce mi-a f[cut la urm[ mi-am dat seama c[ ceea ce discutam eu cu Churchill Jr. la Iliescu ]n cas[, el cuno=tea deja. }mpreun[ cu profesorul Nandri= mi-au spus c[ un grup de 15 ofi\eri englezi, elevi ai profesorului se preg[tesc pentru cadrele viitorului corp diplomatic civil =i militar. Fiind la sf`r=itul cursurilor, ar fi foarte mul\umi\i dac[ ar accepta s[ le \in =i eu dou[ conferin\e cu urm[toarele subiecte: <Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei> =i <Descrierea Gala\iului =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere>. Ei =tiau c[ sunt de la Gala\i originar. }n ce prive=te al doilea subiect mie nu mi-a fost prea clar =i iam cerut lui Nandri= unele l[muriri. Acesta mi-a spus c[ intereseaz[ am[nun\it toate lucrurile, accentul popula\ieie, portul lor, manifest[rile lor, ocupa\ia lor principal[ =i ce alt[ ocupa\ie au, a=ezarea ora=ului, ]mprejurimi, drumuri, locuri unde duce fiecare drum, drumurile spre Basarabia, dac[ oamenii sunt primitori, felul lor de via\[, ce m[n`nc[, etc. Eu am promis c[ voi face acest lucru. Peste c`teva zile am predat prima conferin\[, care a \inut o or[. Conferin\a a avut loc ]ntr-o camer[ din Londra, unde era profesorul Nandri=, apoi am \inut a doua conferin\[ ]n acela=i local, unde am ar[tat a=ezarea pitoreasc[ a Gala\iului =i ]mprejurimile lui. Elevii au pus o serie de ]ntreb[ri am[nun\ite, din care mi-am dat seama c[ vor s[ afle absolut totul de acolo. Pentru c[ mie mi se spusese c[ ]i intereseaz[ leg[turi economice, la urm[, dup[ ]ntreb[rile puse de elevi, am ar[tat: ]n orice caz, fi\i siguri c[ este cel mai bun loc de para=utare, pe l`ng[ toate celelalte locuri pe care ei 143

le =tiau. La cele spuse de mine, ei au b[tut din palme, ceea ce m-a f[cut s[ ]n\eleg c[ acesta era scopul. }ntrebare: Din cele spuse de d-ta rezult[ c[ ai fost con=tient de faptul c[ faci un serviciu pentru Inteligence Service ? R[spuns: Da eu am =tiut c[ acesta este un serviciu al meu pe care-l fac pentru serviciul de informa\ii britanic, ]ntruc`t eu consideram pe acei ofi\eri ca ni=te lupt[tori, pentru eliberarea Rom`niei, =i deci eram ]ndrept[\it s[ fac acest serviciu, care se deosebea de serviciul simplului agent. }ntrebare: Continu[ =i arat[ alt[ activitate a d-tale ]n Londra ? R[spuns: Cu o zi ]nainte de plecarea din Londra a fost la mine acas[ Amiralul Dumitrescu, care a fost cu mine ]n Jugoslavia, fost ultimul ata=at al Rom`niei monarhice ]n Anglia. El =tia de la Ionescu c[ eu trebuie s[ plec ]n turneul de var[ ]n \[rile de pe continent, ]n \[rile apusene. Cu caracter de mare confiden\[, el mi-a comunicat c[ englezii i-au promis c[-i vor pune la dispozi\ie un vas de r[zboi, tip ca distrug[toarele rom`ne=ti pe care el ]ns[ trebuie s[-l doteze cu un echipaj complet rom`nesc. Acest distrug[tor, va face parte din viitoarea flot[ a armatei Atlanticului =i p`n[ la declan=area r[zboiului, acest distrug[tor va avea o misiune special[. Deoarece ]n ultimul timp coresponden\ii =i informatorii lui Carol arat[ c[ emisiunile de radio din Apus sunt din ce ]n ce mai bruiate =i nu se aud aprope deloc, s-a luat hot[r`rea de c[tre englezi ca s[ se instaleze un puternic post de emisiune pe acest distrug[tor, care s[ retransmit[ emisiunile BBC-ului, schimb`ndu-=i locul mereu, adic[ sta\ion`nd c`nd ]n apele turce=ti ]n marea Neagr[, c`nd ]n marea Adriatic[, pentru a deruta pe comuni=tii care bruiaz[ emisiunile BBC-ului. Amiralul Dumitrescu mi-a ar[tat c[ el a intrat deja ]n leg[turi de coresponden\[ cu majoritatea ofi\erilor de marin[ rom`ni fugari =i c[, ]n principiu, to\i ace=ti ofi\eri au acceptat s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor cu gradul =i pozi\ia lor respectiv[. 144

Deasemeni el a reu=it s[ recruteze =i c`\iva simpli marinari, tot dintre fugarii rom`ni, ]ns[ nu sunt suficien\i. Pentru aceste considerente, el m-a rugat ca ]n drumurile mele ce urmeaz[ s[ le fac ]n vara aceasta, (1950) s[ m[ interesez pe unde se afl[ marinari refugia\i =i s[ stau de vorb[ cu ei, =i s[-i conving ca s[ se ]mbarce pe acest distrug[tor. Distrug[torul =i postul de emisiune urma s[ intre ]n func\iune ]n cursul lunii octombrie 1950. Amiralul Dumitrescu mi-a atras aten\ia, ]ns[, c[ sub nici un motiv s[ nu vorbesc cu ace=ti marinari indiferent dac[ sunt ofi\eri sau solda\i simpli, nimic despre instalarea postului de emisiune =i despre misiunea acestui distrug[tor, p`n[ la declan=area r[zboilui. P`n[ la ]mbarcare toat[ lumea trebuia s[ =tie c[ ei se ]mbarc[ pe un vapor ce face parte din armata Atlanticului, distrug[tor care urmeaz[ s[ fac[ o serie de manevre ]n m[rile apropiate de RPR ]n vederea luptelor viitoare. Eu i-am ar[tat lui Dumitrescu ce am p[\it cu ceilal\i ofi\eri rom`ni, fugari, pe care i-am adus la Paris pe baza spuselor generalului R[descu =i a generalului Puiu Petrescu, ca apoi s[ fiu obligat s[ ]ntre\in eu personal din banii Consiliului Ecumenic =i cu pachetele KER de la Crucea Ro=ie, pe ace=ti ofi\eri, deoarece c[minul proiectat nu a luat fiin\[, fondurile promise pentru realizarea lor nu au mai fost trimise din America din cauza certei dintre R[descu =i Vi=oianu. Pentru aceste considerente i-am spus c[ eu nu pot s[-mi mai iau angajamentul cum mi l-am luat r`ndul trecut fa\[ de ceilala\i ofi\eri, ]n schimb, ]ns[ m[ voi interesa ]n toate p[r\ile pe unde voi trece de marinarii care se afl[ acolo, voi vorbi cu d`n=ii principial, explic`ndu-le proiectul acestui distrug[tor =i ]i voi sf[tui s[ se adreseze ]n scris amiralului Dumitrescu, cer`nd ]nrolarea lor =i totodat[ ]i voi trimite =i amiralului Dumitrescu toate adresele marinarilor afla\i de mine. Acest angajament mi l-am ]ndeplinit cu ocazia c[l[toriilor mele misionare ]n \[rile europene =i Orientul Apropiat. 145

}ntrebare: }n ce scop ai fost chemat de Mihai a=a cum ai ar[tat d-ta cu privire la atacurile legionarilor ]mpotriva lui ? R[spuns: Ex regele Mihai mi-a cerut mie ca s[ stau de vorb[ cu forul legionar papanacist compus din <cavalerii bunei vestiri>, pentru a face ace=tia propagand[ pentru el, ]n care scop s[ arate c[ nu to\i legionarii sunt ]mpotriva lui de a fi rege =i numai frac\iunea lui Horia Sima, care sunt ni=te mercenari =i sunt ]mpotriva lui. Deasemeni mi-a cerut ca =i eu ]n discursurile mele s[ ar[t acest lucru =i cu toate ocaziile pentru a \ine mereu treaz[ ideea monarhic[ pentru regele Mihai. }ntrebare: }n frac\iunea papanacist[ cine era ]n forul legionar ? Numi\i <cavalerii bunei vestiri>. R[spuns: <Cavalerii bunei vestiri> este forul suprem legionar, numit de Codreanu, iar dup[ moartea lui Codreanu a r[mas ca ]ntreaga conducere s[ nu mai fie dat[ unei singure persoane ci unui colectiv numit <Cavalerii bunei vestiri>. Dup[ fuga legionarilor ]n str[in[tate =i dup[ cearta dintre Horia Sima =i Papanace, G`rnea\[ Ilie =i Lefter Emil, ace=tia trei au f[cut o frac\iune aparte legionar[, care se nume=te frac\iunea forist[, deorece este condus[ de un for =i anume: Papanace care este la Roma, Ilie G`rnea\[ care este ]n Argentina, Emil Lefter deasemeni este ]n Argentina =i Radu Mironovici, care este ]n RPR. Ei sus\ineau c[ Mironovici este ]n \ar[ =i cu acesta au leg[turi, deoarece este =eful unei bande din mun\i =i conduce pe legionarii care mai sunt ]n \ar[. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti d-ta despre Radu Mironovici ? R[spuns: Radu Mironovici a f[cut facultate de drept la Ia=i odat[ cu Codreanu, originar din Moldova, a fost unul din apropia\ii C[pitanului =i f[cut cavaler al bunei vestiri, fost prefect de poli\ie ]n timpul legionarilor, nu a participat la rebeliune, pentru care motiv Antonescu nu l-a arestat =i nu a plecat din \ar[, r[m`n`nd tot timpul ca drept conduc[tor al legionarilor din RPR. }n str[in[tate se spunea printre legionari, mie mi-a spus 146

Papanace, c[ el este retras ]n mun\i, f[r[ a-mi preciza ]n care mun\i, ]ns[ comandorul Abeles de la Constantinopol mi-a spus c[ este arestat. Alte date nu mai cunosc despre Radu Mironovici. prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]ntru totul cu cele declarate de mine, ]l sus\in =i semnez. Anchetator prim (ss) lt. Dumitr[=coniu Nicolae (ss) Leu Vasile

147

Capitolul VII
PRELUAREA EPARHIEI: DE LA GIBRALTAR LA MAREA RO+IE 17 februarie 1954 Bucure=ti. interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ plecarea de la Londra ]n Germania Occidental[ ? R[spuns: De la Londra, am fost ]n Germania Occidental[, zona englez[, ]n ora=ul............., ]n jurul c[ruia se aflau mai multe lag[re de fugari =i era a=ezat ]n dreptul provinciei belgiene. Aici am avut un preot Emilian Vasilovschi, fost preot ]n Bucure=ti =i stabilit la Berlin; pe timpul regimului hitlerist, era preot ]n biserica rom`n[ din Berlin. }mpreun[ cu acest preot, am vizitata cele dou[ lag[re, unde se aflau rom`ni, unde am g[sit un lot care urma s[ plece a doua zi pentru emigrare la Bremen, port german, iar de aci urma s[ plece ]n Australia. Lotul era compus din circa 300 de persoane, de toate na\ionalit[\ile. Vizita ne-a fost numai de form[, ]ntruc`t toate celelalte erau f[cute de preotul Vasilovschi. Aici am participat la o serbare cu caracter anticomunist =i unde am \inut =i eu o predic[, ]n care am ar[tat c[ to\i au datoria s[ lupte pentru eliberarea \[rii lor, =i c[ ]ntre ei nu trebuie s[ fie divergen\e, ci unire ]n lupta ]mpotriva comunismului. }n acest or[=el am stat 3-4 zile, dup[ care am plecat la Frankfurt pe Mein (]n zona american[), unde am stat circa 10 zile. Aici m-am ocupat de eliberarea certificatelor de cre=tin practicant, pentru emigrare, unde am fost ]nso\it de maiorul Ra\iu, ardelean de origine. 148

De la Frankfurt, termin`nd lucr[rile, am plecat la Sigmaringen, unde am fost ]nso\it de Dr[ghici, am fost primi\i de prin\ul care era un b[tr`n de 70 de ani, =eful casei de Hohenzolern. Acestuia iam motivat vizita mea, pretext`nd c[ ]n aceast[ regiune am avut c`\iva refugia\i rom`ni, c[rora le-am f[cut ni=te servicii religioase. Eu fiind un devotat monarhist - i-am spus prin\ului - =i slujitor al case regale rom`ne, cas[ regal[ care ]=i are ob`r=ia la Sigmaringen, de unde a venit ]ntemeietorul statului rom`n, marele rege Carol I, am g[sit c[ este de datoria mea s[ viu s[ salut pe =eful casei de Hohenzolern =i s[-l asigur c[ biserica rom`n[ din exil, va r[m`ne totdeauna devotat[ =i ap[r[toare a monarhiei rom`ne=ti, recte a regelui Mihai I. I-am vorbit apoi prin\ului c[ ]n emigra\ia rom`neasc[, ca =i ]n toate celelelalte emigra\ii, sunt turbur[ri vremelnice, provocate de mici grupuri de elemente anarhice, care ]ns[ niciodat[ nu vor putea reprezenta =i vorbi ]n numele maselor de emigran\i, sau ]n numele \[rilor respective. Frac\iunea legionar[ simist[, care nu reprezint[ nici m[car majoritatea masei legionare, majoritate care a r[mas sub ordinele forului, al[turi =i devota\i regelui Mihai, aceast[ frac\iune simist[ nu poate vorbi ]n numele mi=c[rii legionare =i cu at`t mai mult nu poate vorbi ]n numele poporului rom`n. Persoana prin\ului Nicolae, pe care frac\iunea simist[ ]ncearc[ s-o lanseze drept viitor rege al Rom`niei, este absolut imposibil[, at`t ]n \ar[ c`t =i ]n str[in[tate, ]n r`ndurile rom`ne=ti, fapt care se datore=te, prin comportarea lui Nicolae, at`t ]n \ar[ prin certurile avute cu diferi\i rom`ni, ci =i prin p[r[sirea \[rii rom`ne=ti de c[tre prin\ul Nicolae, ]nc[ de acum 20 de ani. }n numele bisericii rom`ne=ti din exil, eu l-am rugat pe prin\, =ef al Casei de Hohenzolern, s[ nu se lase influen\at de o minoritate mercenar legionar[, care nu poate avea nici un fel de mandat de a vorbi ]n numele intereselor rom`ne=ti. Prin\ul la toate acestea mi-a r[spuns c[ ]ntr-adev[r el este surprins la tot cele ce aude, c[ nu a cunoscut p`n[ acum adev[rata 149

situa\ie politic[ dintre fugarii rom`ni, c[ ]=i d[ seama c[ a fost indus ]n eroare, =i c[, conform principiilor Casei de Hohenzolern, el nu se poate amesteca ]n via\a politic[ a unui stat str[in, chiar dac[ pe t[r`mul acestui stat se afl[ un membru al Casei de Hohenzolern, dar dac[ acesta este adev[rul, ]n calitatea lui =i ]n limitele prerogativelor lui, el va sus\ine pe regele dorit de poporul rom`n, pe regele Mihai I. Termin`ndu-se misiunea la Sigmaringen, am plecat la Mnchen, iar Dr[ghici a plecat ]napoi. La Mnchen am fost ]mpreun[ cu Galin, care fusese ]mpreun[ cu mine la Sigmaringen. }n Mnchen am luat imediat leg[tura cu Deyken, consult`ndu-l =i pe el, cer`ndu-i p[rerea ]n leg[tur[ cu ultimile ac\iuni ale misiunii Vaticanului la Mnchen, pentru atragera rom`nilor ortodoc=i la catolicism. Deyken mi-a adus la cuno=tin\[ c[ misiunea Vaticanului folose=te ]n ultimul timp pe un asistent rom`n, al c[rui nume ]mi scap[, originar din Ardeal, c[s[torit cu o nem\oaic[ bogat[ din Mnchen, care de\ine postul de asistent universitar la Politehnica din Mnchen. El frecventeaz[ lag[rele unde sunt rom`ni, le faciliteaz[ tot felul de interven\ii la autorit[\ile germane, ]mparte daruri trimise de Vatican pentru refugia\i =i duce o propagand[ activ[ de trecere a ortodoc=ilor la catolicism. Pe doi studen\i, originari din Bucovina, al c[ror nume ]mi scap[, care aveau toate formalit[\ile f[cute de emigrare ]n Anglia, acest asistent, i-a determinat s[ refuze de a mai pleca ]n Anglia, le-a ob\inut ]nscrierea la anii lor respectivi ]n Politehnica din Mnchen, b[g`ndu-i ]n c[minul studen\ilor germani =i trec`ndu-i de la ortodoxism la catolicism. Preotul B`rlea cu fondurile Vaticanului =i cu concursul bisericii catolice locale germane a reu=it s[ tip[reasc[ ]n limba rom`n[, ]n condi\ii tehnice foarte bune, prima carte de slujbe biserice=ti semicatolice, semiortodoxe. Aceast[ carte a provocat multe dezorient[ri chiar preo\ilor ortodoc=i rom`ni. Ea a fost tip[rit[ ]n 10.000 de exemplare =i r[sp`ndit[ gratuit ]n toate 150

col\urile lumii pe unde se aflau emigran\i rom`ni. Deyken mia comunicat c[ a cerut lui Oadams s[-i trimit[ urgent c`teva sute de biblii rom`ne=ti, care s[ fie r[sp`ndite =i s[ poat[ ]nlocui, ]ntr-o m[sur[ oarecare cartea tip[rit[ de B`rlea. El mi-a spus c[ a primit deja r[spuns de la Oadams =i c[ zilele acestea (]nceputul lunii iunie 1950), urmeaz[ s[ le primeasc[ =i mi le va pune mie la dispozi\ie s[ le ]mpart. La Mnchen am stat circa dou[ s[pt[m`ni, ]n care timp am preg[tit anumite lucr[ri de ordin bisericesc. Deasemeni Deyken mi-a spus s[ vorbesc cu generalul Ioan Gheorghe, pentru ca prin ziarul lui <Patria> s[ ]ncepem o propagand[ ]mpotriva catolicismului. Eu am vorbit cu Ioan Gheorghe, care ]ns[ nu a acceptat, spun`nd c[ el este un simplu montator (?) =i c[ are ordin =i directive de la americani s[ nu se amestece ]n luptele religioase, ori ]ntre frac\iunile rom`nilor fugari, ci s[ duc[ numai o propagand[ anticominist[. De la Mnchen am plecat la Baden-Baden. Aici am stat numai dou[ zile, la preotul de acolo Stefart, originar din Basarabia. Am vizitat pe rom`nii care erau ]n lag[r, dup[ care am plecat. Men\ionez c[ ]n acest lag[r erau rom`ni veni\i de mult. De la Baden-Baden am plecat la Salzburg. Aici m-am ocupat de eliberarea de certificate pentru noii fugari veni\i din \ar[. Cu ace=tia c[utam prin discu\ii a afla informa\ii importante din \ar[ pentru a-mi ]mprosp[ta cu nou material discursurile mele la radio =i articolele din ziare, pe care le f[ceam ]mpotriva regimului din RPR. Astfel aici am vorbit de c`teva ori la radio Salzburg discursuri cu caracter anticomunist. Deasemeni, ]ntruc`t misiunea Vaticanului c[uta s[ atrag[ rom`nii de la ortodoxie la catolicism, am dus propagand[ printre rom`ni pentru a nu trece la catolicism =i, ]ntruc`t se f[ceau slujbe religioase ]n biserica rom`n[ din Salzburg laolalt[, adic[ odat[ catolice, odat[ ortodoxe, am c[utat s[ iau biserica din m`na catolicilor numai pentru ortodoxie. Tot la Salzburg m-am ocupat de 151

organizarea c[minului Caroman-ului, care s[ fie folosit numai de ortodoc=i. }ntre timp, ]ntr-o zi am fost la Lintz, tot pentru eliberarea de certificate fugarilor rom`ni =i am scris un articol ]n ziarul <Vestitorul>, articol ce avea scop de propagare a ideii anticomuniste printre refugia\i, ]ndreptat ]mpotriva regimului din RPR. Deasemeni am fost pentru dou[ zile la Insbruck, unde am f[cut acela=i lucru, adic[ eliberarea certificatelor de buni cre=tini pentru fugarii rom`ni care voiau s[ emigreze. La Salzburg, am luat leg[tura tot cu vechile persoane, adic[ Atkinson, Neagoie etc. La ]nceputul lunii august 1950 am plecat la Gratz. }ntrebare: Arat[ la Gratz ce ai f[cut, cu cine ai luat leg[tura =i ]ntreaga d-tale activitate ? R[spuns: Cu Montgomery am discutat mai multe probleme privind fugari rom`ni nou veni\i, emigrarea lor, ]mbr[c[minte etc. Deasemeni am discutat ]n leg[tur[ cu preotul D[rv[rescu care era ]nchis ]n Jugoslavia =i pentru care intervenisem s[ fie adus pentru a fi pus preot la Paris. Atkinson mi-a promis c[ va face acest lucru =i pentru c[ problema se tot am`na, am cerut =i lui Mongomery, care a spus c[ va face el, ]ntruc`t are =i el un aviator Popescu Boto=ani pe care voia s[-l scoat[ pentru a-l folosi la ei ca inginer =i odat[ cu aceasta, va scoate =i pe preotul Darvarescu, originar din Rm V`lcea. Preotul a fost scos mai t`rziu tot de Atkinson prin amiralitatea englez[, atunci c`nd ni=te vase engleze au f[cut o vizit[ ]n Jugoslavia, iar un amiral a luat aprobarea de la Tito. }n ce prive=te pe V[c[rescu, ]nc[ dinainte, c`nd eram la Salzburg, acesta m-a anun\at c[ unul Nghi, care spune c[ este consul al lega\ieie RPR la Viena, vine la Gratz =i duce activitate propagandistic[ pentru ca rom`nii s[ se re`ntoarc[ ]n \ar[. Eu c`nd am venit la Gratz, am dus o contrapropagand[ printre rom`ni ca s[ nu se ]ntoarc[ ]n \ar[, c[ nu este bine. Gratz-ul fiind un centru universitar mare =i unde erau mul\i studen\i rom`ni, ]nc[ mai demult, m-am g`ndit pentru ]nfiin\area unei organiza\ii 152

studen\e=ti <Rom`nia Mare>, care s[ aib[ un caracter anticomunist. Necesitatea acestei organiza\ii era acut[, ]ntruc`t s`rbii =i bulgarii aveau organiza\ia lor, care ]ns[ erau semicomuniste. Pentru aceasta, ]mpreun[ cu V[c[rescu, am organizat o excursie (pelerinaj) la o cruce pe un munte ]ntre Gratz =i Salzburg cu studen\ii rom`ni =i o mic[ parte din studen\ii unguri, bulgari =i jugoslavi, care erau mai apropia\i de studen\ii rom`ni, to\i fugi\i din \ar[. Cu ace=tia am format s`mburele organiza\iei rom`ne pe care am ]nfiin\at-o ]n 1951. 18 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 1730. }ntrebare: Urmare a procesului verbal de interogatoriu din 17.02.1954 arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Gratz la Triest ? R[spuns: Din Gratz am plecat la Triest ]n prima jum[tate a lunii august 1950. }n Triest am stat o zi =i jum[tate ]n care timp am vizitat lag[rul cu fugari rom`ni unde am g[sit pe inginerul Chiril[, care fusese cu mine ]n Jugoslavia. Acesta este originar din Basarabia, a fost ]n Ministerul Industriei la Bucure=ti, so\ia lui l-a p[r[sit pe el =i cei doi copii, fugind cu un legionar ]n Germania Occidental[. }n toamna anului 1948 a fugit =i el ]n Jugoslavia, unde a stat pu\in timp ]n lag[r, dup[ care a fost utilizat la unele din fabricile jugoslave, la frontiera italian[, de unde a fugit. Am stat de vorb[ cu el interes`ndu-m[ despre preotul Darvarescu =i ceilal\i fugari care mai sunt ]n Jugoslavia =i apoi inginerului Chiril[ =i la trei-patru fugari le-am eliberat certificate de buni cre=tini, pentru emigrare f[r[ a le mai face anchet[. Dup[ aceea afl`nd de la Chiril[ c[ ]n port se afl[ un vapor american al c[rui c[pitan este rom`n, originar din Tulcea, azi ofi\er american numit Vasca, am fost ]mpreun[ cu Chiril[ =i am vizitat acest vapor =i pe c[pitanul Vasca. Deoarece a doua zi vaporul pleca drept spre New York am profitat de ocazie =i am trimis o 153

scrisoare generalului R[descu, ]n care ]i comunicam activitatea mea din ultimele luni =i ]l rugam s[-l determine pe arhimandritul Teofil Ionescu, ce se afla ]n New York, s[ vin[ la Paris ca preot la biserica rom`n[, deoarece scoaterea preotului Darvarescu din Jugoslavia se prelungea la infinit. Vasca =i-a luat angajamentul c[ va lua aceast[ scrisoare, ]ns[ Teofil Ionescu nu a vrut s[ vin[ la Paris.(ulterior, conform Mitropolitului Nestor, ]l afl[m pe Teofil Ionescu episcop la Paris; deci ini\iativa de atunci a avut rezultat n.a.) Deasemeni am discutat chestiuni la ordinea zilei privind RPR. , ]ntreb`ndu-ne unul pe altul ce mai =tim din \ar[. A doua zi diminea\[ am plecat spre Roma. Aici am luat leg[tura cu delegatul Consiliului Ecumenic din Italia care ma informat despre lag[rele unde sunt rom`ni, c[ le trebuiesc eliberate certificate de cre=tini practican\i pentru emigrare. Astfel am fost ]n lag[rul de l`ng[ Roma, unde se afla =i preotul Surtucanu, care f[cuse deja pentru acest lag[r certificatele pentru emigrare. Am luat parte la slujba religioas[ de la biserica din Roma cu ocazia zilei de 15 august (Sf. Marie Mare), dup[ care am plecat ]mpreun[ cu preotul Surtucanu la lag[rul de l`ng[ Neapole. Aici am g[sit patru ofi\eri aviatori, fo=ti cu mine ]n lag[rul din Covaci\a, dintre care re\in numele cpt. S[l[jan =i ]nc[ c`\iva refugia\i rom`ni, veni\i tot din Jugoslavia. Le-am f[cut certificatele necesare, am stat de vorb[ cu ei asupra locului de emigrare, unde voiau s[ plece =i i-am convins s[ renun\e la emigrarea ]n Australia, ci s[ plece ]n Argentina, unde condi\iunile de via\[ sunt mai bune. De=i inten\ionam s[ r[m`n mai mult timp la Neapole pentru a vizita Vezuviu =i ]mprejurimile, am primit o telegarm[ de la preotul greco-catolic Tocan care ]mi aranjase o ]ntrevedere cu Montini - secretarul de stat al Vaticanului, anun\`ndu-m[ c[ ]ntrevederea s-a fixat pentru a doua zi la ora 17. Am plecat de la Neapole venind la Roma, unde a doua zi ]ntr-o vil[ din apropierea Romei, unde era re=edin\a de var[ a cardinalului Montini, a avut loc 154

]ntrevederea ar[tat[ mai sus. Cardinalul Montini este un fel de prim ministru al guvernului Papal =i unul din favori\ii Papei, de origin[ italian[, foarte bine preg[tit =i este considerat ca un prieten =i protector al rom`nilor catolici. Obiectivul ]ntrevederii noastre a fost cazul misiunilor Vaticanului din Germania Occidental[ =i Austria, misiuni care prin activitatea lor au provocat mari turbur[ri rom`nilor fugari =i comentarii interna\ionale nefavorabile, at`t bisericii catolice c`t =i bisericii ortodoxe. Eu am rugat =i am ar[tat c[ ]n momentul de fa\[, c`nd lumea este ]mp[r\it[ ]n dou[ tabere (apus =i r[s[rit), este o crim[ moral[ de a provoca =i a alimenta continuu discu\ii =i certuri ]n lag[rul cre=tinilor din Apus. Am rugat s[ se revizuiasc[ instruc\iunile date acestor misiuni. Cardinalul Montini, de=i catolic, a recunoscut =i a fost de acord. Epuiz`nd obiectivul principal, Montini m-a ]ntrebat ce cred eu =i cum privesc problema viitoare, a unirii tuturor bisericilor ]ntr-o singur[ turm[ cu un singur p[stor. La acesat[ ]ntrebare eu i-am r[spuns: <mai mult ca oric`nd acest[ problem[ se pune ast[zi =i nu ]ntr-un viitor prea ]ndep[rtat, deorece salvarea omenirii din ghiarele comunismului nu se va putea face dec`t numai printr-o unire fr[\easc[ =i loial[ a tuturor for\elor spirituale cre=tine =i contra for\elor materialiste p[g`ne>. Montini m-a provocat ]ntreb`ndu-m[ care este dovada =i aportul bisericii cre=tine ortodoxe rom`ne la acest mare act. Deoarece din ultimile comport[ri s[v`r=ite de episcopii rom`ni ortodoc=i fa\[ de episcopii greco-catolici =i catolici, fa\[ de preo\ii catolici =i de to\i credincio=ii catolici, nu se ]ntrez[re=te nici cea mai mic[ preocupare sau m[car o dorin\[ de apropiere etc. La cele spuse de Montini eu i-am r[spuns c[ acestea nu sunt ac\iuni ale bisericii, ci ale unor personalit[\i interesate =i i-am ar[tat c[ biserica ]n frunte cu mine, ia atitudine public[ ]mpotriva comunismului =i interven\ia mea ]n leg[tur[ cu certurile dintre ortodoc=i =i catolici este tocmai pentru a st[vili aceste discu\ii ]ntre cre=tini =i a-i urni ]mpotriva comunismului. Montini a \inut 155

s[-mi spun[ c[ biserica catolic[ =i ]ndeosebi Sf. P[rinte Papa, ]nc[ de acum 30 de ani c`nd a v[zut ]ncol\ind s[m`n\a otr[vii comuniste ]n Rusia a ]nceput s[ ia m[suri =i s[ preg[teasc[ recre=tinarea Rusiei =i umplerea golurilor spirituale ]n toate col\urile lumii, pe unde focul distrug[tor pustie=te p[m`ntul. Astfel la Roma, Sf. P[rinte ]nc[ de atunci a ]nfiin\at o academie teologic[ greco-catolic[ ]n limba rus[, care a scos ]ntre timp sute de preo\i =i c[lug[ri ce formeaz[ armata alb[ a Papei =i care stau gata dup[ Sf. r[zboi viitor s[ ]nceap[ opera lor misionar[. Papa =i-a luat angajamentul fa\[ de guvernul SUA, Fran\a, Anglia, Spania, America Latin[ c[ p`n[ la declan=area r[zboiului pe toate c[ile de propagand[ s[ \in[ treaz[ lupta anticomunist[, sprijinind =i aliment`nd prin to\i preo\ii catolici afla\i prin toate col\urile p[m`ntului. Papa a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. Dup[ acest r[zboi, armata lui alb[ va realiza recre=tinarea lumii =i unirea tuturor bisericilor. Dup[ discu\ie ne-am desp[r\it ]n bune raporturi. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale dup[ discu\iile avute cu Montini ? R[spuns: Dup[ discu\iile cu Montini, am f[cut o vizit[ la Floren\a ex reginei Elena =i lui Mihai, pe care l-am informat asupra tuturor celor ce am f[cut ]n ultimul timp =i ]ndeosebi asupra celor discutate cu Montini. De la Floren\a am plecat la Milano unde era un lag[r ]n care erau doi fo=ti cismari din Giurgiu, care fuseser[ respin=i la emigrare. Am stat cu ei de vorb[ =i dup[ ce am v[zut c[ nu sunt comuni=ti, cu ajutorul lui Englesis - un consul englez la Milano - am ob\inut viza pentru Australia. Pe c`nd eu m[ aflam la Englesis, am primit un telefon de la Roma, de la delegatul Consiliului Ecumenic, ]n care m[ anun\a c[ a primit dou[ telegrame de la Londra pentru mine, una de la preotul G`ld[u =i una de la maiorul Iliescu care ]mi cere ca, cu primul tren s[ plec la Londra. Am plecat cu trenul spre Londra, oprindu-m[ o zi la Paris pentru probleme biserice=ti. C`nd am ajuns la Londra, G`ld[u mi-a spus c[ va trebui s[ fac o declara\ie public[, ]ntruc`t Oadams =i 156

superiorii lui sunt foarte intriga\i de ac\iunea mea ]n leg[tur[ cu tratativele duse cu Montini ]n numele bisericii ortodoxe rom`ne. Eu am explicat tuturor ce anume am discutat. Dar, ]ntruc`t acolo era o ceart[ mare ]ntre biserica catolic[ =i cea anglican[ - care are mai mare influen\[ - se ducea ac\iunea de unificare a bisericii anglicane cu biserica ortodox[, pentru care fapt G`ld[u mi-a f[cut propunerea acestei unific[ri, propunere pe care eu am refuzat-o. }n urma refuzului meu, s-a f[cut un consiliu parohial ]n Londra, iar G`ld[u cu o parte din fugarii rom`ni a declarat c[ iese de sub parohia mea =i trece la episcopul Trifa din SUA. Peste c`teva zile am fost vizitat de Devis, care era secretarul meu dat de Oadams, care mi-a comunicat c[ Oadams ar vrea s[ stea de vorb[ cu mine. M-am dus la Oadams la ]ntrevedere, a spus c[-i pare r[u de ce sa ]nt`mplat ]ntre mine =i G`ld[u =i pentru a se drege acest lucru este bine s[ m[ mai g`ndesc ce voi face, adic[ dac[ trec =i eu cu ceilal\i preo\i rom`ni la biserica anglicano-rom`n[. De asemeni m-a ]ntrebat ]n leg[tur[ cu ]ntrevederea cu Montini despre care iam relatat a=a cum s-au petrecut lucrurile. Eu i-am spus c[ prin ianuarie 1951, dup[ ce voi sta de vorb[ cu preo\ii de pe continent ]i voi da r[spunsul, la care el a fost de acord. Scopul meu era ca p`n[ atunci s[ vorbesc cu Carol pentru a-mi da el fondurile pentru ]ntre\inerea bisericii ca s[ r[m`n[ autonom[. }ntruc`t preotul Darvarescu sosise din Jugoslavia am plecat la Paris pentru deschiderea bisericii =i instalarea lui acolo ca preot. }ntrebare: Cum se explic[ faptul c[ ]n aceast[ perioad[ nu ai ]ntreprins nici o ac\iune anticomunist[ ? R[spuns: Acum ]n majoritatea timpului eram preocupat de problema mea =i a preo\ilor pe care ]i aveam ]n subordine, ce vom face. }ns[ mi-am amintit c[ la Paris, cu ocazia deschiderii bisericii, am vorbit la radio =i am f[cut un articol la <Nation Roumaine>. Acestea au fost ]ndreptate ]mpotriva regimului din \ar[, pentru a influen\a pe fugarii rom`ni ]n lupta anticomunist[. De asemeni, 157

]n discu\iile neorganizate =i personale, eu ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ regimului din RPR. }ntrebare: Continu[ =i arat[ ce ai f[cut la Londra ? R[spuns: De la Londra am plecat ]n Germania Occidental[. Austria, Italia =i Turcia pentru a sta de vorb[ cu preo\ii fugari rom`ni care vor r[m`ne cu mine sau vor trece de partea lui G`ld[u. Deasemeni am f[cut slujbe biserice=ti ]n diferite centre unde erau rom`ni. Astfel, prima dat[ m-am dus la preotul Vasilovschi, ]ntrun or[=el din Germania Occidental[ zona englez[, apoi la BadenBaden la preotul Stefart, la Mnchen unde am f[cut o slujb[ religioas[, de unde am plecat ]n Austria la Salzburg. Aici am f[cut iar[=i o slujb[ =i am luat declara\ia preotului Corobeanu, care deservea ca preot al bisericii rom`ne. Din Salzburg am plecat la Gratz unde am r[mas 2-3 zile, ]n care timp am f[cut un serviciu religios de Anul Nou 1951 =i apoi am plecat la Roma. La Roma am vorbit cu preotul Surtucan =i am f[cut un serviciu religios ]ntr-un lag[r de l`ng[ Roma. De la Roma am plecat cu avionul la Isatmbul. La Istambul m-am prezentat patriarhului ecumenic al Istambulului Atenagora, c[ruia i-am ar[tat situa\ia critic[ material[ ]n care se afl[ biserica ortodox[ rom`n[ din exil =i totodat[ i-am ar[tat c[ ]n urma ac\iunii preotului G`ld[u - pe care el o cuno=tea de la mine dintr-o scrisoare - at`t eu c`t =i preo\ii din eparhia mea suntem amenin\a\i s[ ne pierdem autonomia pentru ]ndeplinirea asisten\ei religioase ortodoxe. }n consecin\[ i-am cerut s[-mi dea un act oficial din partea patriarhiei, ]n care s[ m[ recunoasc[ pe mine ca pe arhiepiscop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil cu dreptul de a reprezenta ]ntreaga biseric[ ortodox[ rom`n[ din \ar[, pe tot timpul c`t \ara va fi sub regimul comunist. Cu acest act, urma ca eu s[ m[ prezint autorit[\ilor respective turce=ti sau Transiordaniene =i s[ ]ncasez toate veniturile propriet[\ilor bisericii rom`ne=ti at`t din Turcia c`t =i din Transiordania (Ierusalim). Patriarhul Atenagora mi-a cerut s[ mut re=edin\a episcopiei din Londra ]ntr-un centru realmente 158

ortodox. Eu am spus c[ momentan nu pot s[ dau nici un r[spuns, ci dup[ ce m[ voi consulta cu consilierii mei, cu ex regele Carol. }nso\it de preotul ortodox rom`n Teofil Luca plecat din \ar[ de 30-40 de ani - am plecat la Smirna unde se afla un grup de fugari macedoneni rom`ni (arom`ni) fugi\i din Grecia, care mi-au cerut s[ m[ duc s[ le oficiez c`teva slujbe religioase^ Am revenit la Istambul unde am mai r[mas circa o s[pt[m`n[, timp ]n care am vizitat pe to\i rom`nii =i am luat contact cu autorit[\ile turce=ti, c`t =i frunta=ii fugarilor bulgari, unguri, etc, pentru a m[ informa de felul lor de via\[ =i eventuala mea stabilire ]n Turcia. Pre=edintele asocia\iei turcilor n[scu\i ]n Rom`nia, Homdi mi-a adus ziari=ti turci la hotel unde le-am dat un interviu asupra situa\iei economice, politice, militare, sociale =i culturale din \ar[, despre motivele care m-au determinat s[ fug din \ar[ =i despre organiza\iile anticomuniste compuse din fugarii rom`ni din str[in[tate. Deasemeni am f[cut un apel c[tre poporul turc ca s[ sprijine pe fugarii rom`ni =i s[ lupte pentru <eliberarea> |[rii Rom`ne=ti, a=a cum au luptat ]n Coreia. Cu acestea am terminat activitatea mea la Istambul =i am plecat iar[=i ]n Italia. }ntrebare: Arat[ ]n continuare activitatea d-tale ]n Italia =i mai departe ? R[spuns: De la Istambul am venit cu avionul p`n[ la Roma de unde am luat trenul spre Fran\a la Monte Carlo, unde am stat dou[-trei zile la Mihai R[utu, c[ruia i-am spus chestiunea cu G`ld[u =i c[ am fost pe continent =i to\i preo\ii au r[mas de partea mea. Men\ionez c[ R[utu era membru ]n consiliul parohial. Aici am vorbit la radio, d[ndu-mi cuv`ntul R[utu. Discursul a avut acela=i caracter ]mpotriva regimului din RPR. De la Monte Carlo am plecat spre Spania la Barcelona unde am r[mas o zi vizit`nd c`teva familii de rom`ni stabili\i de mult[ vreme acolo. De la Barcelona am plecat la Madrid unde am r[mas circa o s[pt[m`n[. }n acest timp am fost primit ]n audien\[ de c[tre Franco, fiind dus 159

de ministrul Dumitrescu, care este singurul din fo=tii mini=tri monarhi=ti care =i-a p[strat toate prerogativele diplomatice, deoarece Franco ]i subven\ioneaz[ ]ntreaga rela\ie a=a cum a fost ea ]n timpul monarhiei, ]i recunoa=te actele =i pa=apoartele ce le elibereaz[. Acesta a organizat ora de radio de la Madrid, care este cel mai feroce ]n propaganda lui anticomunist[, iar el este un mare anticomunist. La Franco a fost mai mult o vizit[ protocolar[ cu prilejul c[reia eu i-am mul\umit pentru sprijinul ce-l acord[ fugarilor rom`ni, asigur`ndu-l c[ to\i cei care au m`ncat o p`ine spaniol[ nu vor uita acest lucru. Aici, la Madrid, se afl[ fostul director al ziarului <Universul> Stelian Popescu; fostul director al ziarului <Curentul> Pamfil +eicaru; fostul consilier al Cur\ii de Apel Bucure=ti Criv[\, prin\ul Sturdza cu so\ia lui, care a fost cu mine ]n ]nchisoarea din Jugoslavia, generalul Chirnoag[, prin\ul Nicolae =i to\i frunta=ii legionari simi=ti (Horia Sima, Ia=inschi, Boroborra, Sturza, fostul ministru de externe). Eu am vizitat pe mai mul\i cu care am avut un schimb de cuvinte f[r[ importan\[. Am fost la fica lui Franco, care este c[s[torit[ cu =eful protocolului de la pre=edin\ie, pe care o cunoscusem ]n casa avocatului R[utu la Paris; aici am participat la o mas[, unde erau invita\i majoritatea diploma\ilor ai \[rilor apusene din Madrid. Fiind rugat de gazd[, am f[cut un expozeu general asupra Rom`niei privind situa\ia din toate punctele de vedere ast[zi, am ar[tat motivele fugii mele din \ar[, apoi perioada din Jugoslavia precum =i lupta anticomunist[ pe care o desf[=uram eu ]n prezent ]n r`ndurile emigran\ilor rom`ni. Cu acest prilej, ultimul ministru al Spaniei din Bucure=ti, a c[rui fic[ este c[s[torit[ cu un inginer rom`n ]n Madrid, a \inut un discurs anticomunist ]n care arat[ diferite date privind situa\ia economic[ din \ar[, din care rezult[ c[ este foarte bine informat. Dup[ aceia am fost la Stelian Petrescu - pre=edintele societ[\ii Hispano-Rom`ne, care era =i consilierul =i referentul juridic al episcopiei mele. Cu acesta am discutat problemele religioase respective =i mi-a spus c[ a doua zi are audien\[ la Franco, c[ruia 160

vrea s[-i cear[ permisiunea ca ]n cadrul societ[\ii s[ oficiez eu la morm`ntul eroului necunoscut spaniol un parastas ortodox pentru Mo\a =i Marin, care au murit pentru =i pe p[m`ntul spaniol. Franco men\ion`nd c[ face o prim[ excep\ie, a aprobat ca s[ se fac[ acest parastas ortodox la care au participat to\i rom`nii =i reprezentan\ii autorit[\ilor spaniole, ]n afar[ de legionarii simi=ti. Am fost ]n Portugalia, la Lisabona, prin 1950 sau 1951, pentru a face o slujb[ a ]nmorm`nt[rii lui Pangal, care murise =i fusese ]ngropat f[r[ preot, ]ntruc`t preo\ii catolici nu acceptaser[ s[ participe la aceast[ ]nmorm`ntare. }n Portugalia am r[mas cam o s[pt[m`n[, fiind g[zduit la fostul rege Carol II. Pe Carol ]l interesa soarta fiului s[u =i soarta arhimandritului Martinian Ivanovici, care celebrase la Paris c[s[toria lui Carol cu Elena Lupescu =i avusese din aceast[ cauz[ nepl[ceri cu legionarii, nepl[ceri care au dus la caterisirea lui de c[tre mitropolitul Visarion Puiu, omul legionarilor. Carol locuie=te la Lisabona, la Estoryl, ]ntr-un palat foarte frumos care este proprietatea lui. La Estoryl este o mic[ colonie regeasc[ compus[ din regi care=i a=teapt[ tronurile. Dintre toate palatele acestor fo=ti regi, palatul lui Carol este cel mai frumos. C`t am stat la Carol acesta a dat o recep\ie ]n palatul s[u, la care au participat to\i fo=tii regi stabili\i la Estoryl =i mai mul\i diploma\i invita\i de Carol. Carol voia prin aceast[ recep\ie s[ arate invita\ilor c[ =eful Bisericii rom`ne, adic[ eu, am venit a discuta cu =eful Casei Domnitoare rom`ne, adic[ cu fostul rege Carol, probleme rom`ne=ti. Acesta a fost un aspect al recep\iei. Al doilea aspect: Carol urm[rea ca eu s[ ar[t lui Mihai prestigiul de care se bucur[ Carol al II-lea. Carol are o foarte bun[ situa\ie material[ pe care =i-a f[cut-o ]n special ]n timpul r[zboiului. El este bun prieten cu 161

pre=edintele Portugaliei =i cu ambasadorul american la Lisabona. La recep\ia pe care a dat-o, Carol ar[ta foarte bine, era bine dispus =i era ]mbr[cat ]n uniforma de general de gard[ al fostei armate rom`ne. 19 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 18 februarie 1954 ai ar[tat c[ ai plecat ]n Portugalia. Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Madrid am plecat cu trenul la Lisabona; aici am fost a=teptat de ministrul Casei Regale a lui Carol, Urd[reanu care m-a luat cu ma=ina p`n[ la Estoryl, la re=edin\a ex regelui Carol II. La Estoryl am fost g[zduit timp de o s[pt[m`n[ la ex regele Carol. A doua zi ]mpreun[ cu Carol, Urd[reanu, generalul Ulea, profesorul Busuioceanu, consulul Dumitrescu =i cu ]nc[ c`\iva rom`ni fugari, al c[ror nume nu-l re\in, am fost la Lisabona ]n cimitirul central =i am oficiat ]nmorm`ntarea fostului ministru Pangal. Cu acest prilej s-a hot[r`t ca to\i rom`nii s[ se ]ntrunesc[ a treia zi la Carol, unde am f[cut o liturghie. Revenind la Estoryl, am ]nceput discu\iile cu Carol asupra urm[toarelor subiecte: }nt`i i-am f[cut un expozeu general asupra activit[\ii mele de la plecarea lui din Londra. I-am relatat pe larg ]ntrevederea avut[ cu prin\ul - =eful Casei de Hohenzolern - comunic`ndu-i hot[r`rea acestuia ca pe viitor s[-l abandoneze pe Nicolae =i-l va sus\ine pe regele Mihai. I-am ar[tat apoi c[, ceea ce prevenisem: ruptura cu consiliul anglican,s-a produs; =i c[ ]n general de la 1 februarie 1951 at`t eu c`t =i preo\ii mei am r[mas f[r[ salarii =i f[r[ fonduri de asisten\[ religioas[. I-am ar[tat c[ pe l`ng[ motivele locale care m[ detremin[ s[ mut re=edin\a episcopiei de la Londra la Paris, patriarhul Atenagora de la Istambul mi-a condi\ionat recunoa=terea mea ca episcop =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil =i p`n[ la <eliberarea> \[rii, ca reprezentant legal al ]ntregii biserici ortodoxe rom`ne, 162

numai dac[ mut re=edin\a episcopiei din Londra. Carol mi-a cerut s[ fac un expozeu detaliat asupra stadiului popularit[\ii regelui Mihai, comentariile rom`nilor fugari ce se fac pe seama comitetului na\ional rom`n rupt ]n dou[: R[descu =i Vi=oianu =i ce cred eu despre zisa vinov[\ie a generalului Laz[r, care era acuzat c[ este omul guvernului Groza. Mi-a cerut s[-i comunic cele discutate cu ceilal\i preo\i =i consilieri care nu se duc la anglicani. La cele relatate de mine, el mi-a cerut s[-i fac c`t stau la el un proiect de buget, pentru tote cheltuielile episcopiei mele ca s[ pot[ da dispozi\ie lui Urd[reanu, s[ poat[ trimite bani preo\ilor. Asupra mut[rii episcopiei din Londra, el a spus c[ este de acord s[ mut re=edin\a deocamdat[ la Paris, cu caracter provizoriu deoarece el crede c[ este bine ca re=edin\a permanent[ a episcopiei s[ fie pe l`ng[ una dintre cele dou[ patriarhii ortodoxe Istambul sau Ierusalim. Totodat[ Carol mi-a precizat ca pe viitor to\i preo\ii rom`ni, care vor primi salariu din bugetul lui, s[ le cer s[-mi fac[ lunar un raport detaliat de activitate strict religioas[ =i de activitate a lor anticomunist[, d`nd toate informa\iile pe care ei eventual le vor culege de la noii rom`ni fugi\i din \ar[. Mi-a mai precizat iar[=i, c[ el cere ca la toate slujbele biserice=ti oficiale, la toate serb[rile rom`nilor fugari, tedeumurile rug[ciunile care se fac la diferite anivers[ri ca 10 mai, 24 ianuarie, etc. preo\ii s[ pomeneasc[ ]nt`i numele lui, cu calitatea sa de =ef al Casei Regale rom`ne =i apoi numele cu titlu de rege legal al Rom`niei Mihai I =i regina Ana, f[r[ a mai pomeni pe regina mam[ Elena =i Nicolae. Mi-a spus iar[=i c[ ]l trimite pe generalul Ulea la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari, prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la misiunea militar[ american[, p`n[ la ]nfiin\area armatei Atlanticului. }n discu\iile avute cu Carol, acesta a \inut s[-mi recomande ]n deosebi s[ m[ apropii c`t mai mult de regina Ana =i s-o \in ]n curent cu toate problemele fugarilor rom`ni c`t =i din \ar[. 163

}ntrebare: Arat[ ce ai r[spuns d-ta la cele crezute de Carol cu privire la ex regele Mihai, generalul Laz[r =i cearta dintre R[descu =i Vii=oianu ? R[spuns: Eu am ar[tat lui Carol c[ Mihai se bucur[ de mare polpularitate ]n r`ndurile fugarilor rom`ni =i propaganda simist[ nu a avut nici un efect. Asupra generalului Laz[r i-am comunicat tot ceea ce aflasem =i eu de la Mihai R[utu. Se sus\ine c[ generalul Laz[r a plecat din \ar[ cu ]nvoirea guvernului rom`n, cu pa=aport legal RPR, c[ so\ia lui =i fica primesc ]n mod regulat pensia ]n \ar[, c[ ]n 1950 =i-a scos sora din \ar[, c[ este la Paris =i c[ toate aceste favoruri li s-au f[cut numai ca el, prin tot felul de intrigi, prin induceri ]n eroare =i sfaturi gre=ite s[ fac[ pe regele Mihai s[-=i piard[ popularitatea =i s[ fac[ desordine ]n r`ndul fugarilor. Dup[ verificare s-a constatat c[ nu a fost adev[rat =i a r[mas mai departe aghiotantul lui Mihai. Asupra Comitetului Na\ional Rom`n rupt ]n dou[, frac\iunile R[descu =i Vi=oianu, majoritatea frunta=ilor politici rom`ni fugari sunt de partea lui R[descu =i consider[ c[ Mihai a f[cut o mare gre=eal[ c`nd a recunoscut ca legal[ frac\iunea lui Vi=oianu. Frac\iunea R[descu, pentru a-=i cosolida situa\ia, cu aprobarea =i concursul moral =i material al americanilor, a ]nfiin\at <asocia\ia rom`nilor fugari>. Acest[ asocia\ie =i-a ]nfiin\at filialele ]n toate \[rile unde se aflau de la 12 fugari rom`ni ]n sus, p[str`nd o permanent[ leg[tur[, trimi\`ndule fonduri =i un buletin informativ tip[rit la New York =i instruc\iuni pentru organizarea manifest[rilor =i propagandei anticomuniste. }ntrebare: Clarific[ acum felul cum s-au ]ndeplinit cele cerute de Carol cu privire la acele rapoarte pe care trebuiau s[ le fac[ preo\ii ? R[spuns: C`nd am trecut prima oar[ pe la fiecare preot, dup[ ce ei primiser[ deja ultimul salariu de la Carol le-am explicat fiec[ruia cele cerute de Carol =i astfel ei au ]nceput s[ fac[, de la acea dat[ aceste rapoarte. 164

}ntrebare: Ce f[cea Carol cu informa\iile date de preo\i ? R[spuns: Carol organiza diferite ceaiuri cu diploma\ii str[ini =i voia s[ le arate acestora c[ el este informat =i \ine leg[tura cu Rom`nia. }ntrebare: Cu cine a aranjat Carol ca ofi\erii fugari rom`ni s[ primeasc[ sold[ de la misiunea american[ =i ce altceva \i-a mai spus el cu privire la acest lucru ? R[spuns: Carol mi-a povestit c[ atunci c`nd a fost ]n America, majoritatea timpului a fost ocupat cu delega\ii ministerului de r[zboi american, pentru predarea armamentului lucrat ]n fabrica sa =i c[ ]ntre timp a fost =i pe la departamentul de stat american, unde a ar[tat situa\ia critic[ a ofi\erilor rom`ni de la Paris, care a=teapt[ de un an de zile ]nfiin\area armatei Atlanticului =i a cerut ca p`n[ la ]nfiin\area misiunii militare americane de la Paris, s[ dea solde acestor ofi\eri. El nu mi-a precizat cu cine anume a vorbit. Discut`nd cu Carol asupra datei ]nceperii r[zboiului, el mi-a spus c[ din toate informa\iile =i discu\iile avute cu SUA, el crede c[ r[zboiul se va declan=a sigur ]n prim[vara anului 1954, deoarece la acea vreme toate comenzile de armament, provizie, etc., sunt ]ndeplinite. }ntrebare: Ce cuno=ti d-ta despre fabrica de armament a lui Carol ? R[spuns: Din spusele lui Carol, cu doi-trei ani ]nainte de a intra America ]n cel de-al doilea r[zboi mondial el a cump[rat o mic[ fabric[ de armament ]n apropiere de New York, nu =tiu locul precis, pe care treptat, treptat a m[rit-o, ajung`nd ]n ultimul timp s[ fac[ din ea una din cele mai mari fabrici de armament din America. El mi-a spus c[ tot ce a agonisit o via\[ ]ntreag[ la un loc, nu face nici a zecea parte din ceea ce a reu=it s[ c`=tige cu aceast[ fabric[ ]n acele campanii de lucru ale r[zboiului trecut =i a r[zboiului ce vine. El a spus c[ acolo se fac tot felul de arme, f[r[ a-mi specifica ce anume. }ntrebare: Arat[ alte discu\ii pe care le-ai avut cu Carol ? R[spuns: Momentan nu-mi amintesc discu\ii pe care s[ le fi 165

avut cu Carol, ]n afar[ de cele ar[tate, ]ns[, \in s[ men\ionez c[ odat[ pe lun[ ]n palatul lui Carol din Estoryl se organizeaz[ un ceai diplomatic. La un astfel de ceai am participat =i eu. Au fost invita\i to\i mini=trii diploma\i din Lisabona. (Nu este nici unul deplasat din lag[rul comunist.) To\i ata=a\ii militari, autorit[\ile portugheze, ]n frunte cu pre=edintele Salazar =i to\i ex regii stabili\i la Estoryl. (Regele Umberto al Italiei, Otto al Austro-Ungariei, contele de Paris al Fran\ei, Ioan al Bulgariei, unul din fii Kaizerului, Juan Carlos pretendentul la tronul Spaniei, regele Leopold al Belgiei =i membrii casei lui Carol. Acest ceai nu a avut un caracter de festivitate ci numai o reuniune prieteneasc[. }ntrebare: Continu[ =i arat[ activitatea d-tale mai departe ? R[spuns: De la Estoryl am plecat cu trenul spre Paris unde am r[mas o zi, dou[, ]n care timp m-am ocupat de probleme strict biserice=ti. De la Paris am plecat la Londra unde am avut o consf[tuire cu membrii consiliului eparhial c[rora le-am f[cut cunoscut[ problema hot[r`rii luate de a muta sediul episcopiei de la Londra la Paris. Am f[cut c`te o adres[ lui Oadams =i Arhiepiscopului Londrei ]n care le-am mul\umit de ajutorul dat =i le-am spus c[ interesele episcopiei cer s[ mut re=edin\a la Paris. Astfel am plecat cu tot bagajul =i actele episcopiei la Paris, unde le-am dus la avocatul R[utu. 20 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 19.02.1954 ai ar[tat c[ ai plecat de la Londra la Paris. Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai ajuns la Paris, mai departe ? R[spuns: Dup[ ce am ajuns la Paris am dus toate actele episcopiei =i bagajul la locuin\a lui R[utu =i timp de o s[pt[m`n[, am c[utat locuin\[, g[sind pe b-dul Michel l`ng[ Sena. O camer[ am f[cut-o locuin\a mea, iar ]ntr-una am instalat cancelaria episcopiei, pun`nd ca director al cancelariei pe Nicu Baciu, care 166

avea misiunea de a se ocupa cu rezolvarea coresponden\ei venit[ la episcopie =i trimeas[, c`t =i cu centralizarea rapoartelor religioase =i informative f[cute de preo\i pentru ex regele Carol II. Acum intervine o perioad[ neclar[ pentru mine, perioada martie - aprilie. }n prezent memoria nu m[ ajut[ s[ le clarific cu certitudine. +tiu doar c[ acuma trebuia s[ trec pe la fiecare preot ]n parte, pentru a-i pune la curent cu cele discutate cu Carol. +tiu c[ am f[cut acest lucru, ]ns[ nu pot preciza c`t am stat ]n fiecare loc =i ce anume am mai f[cut ]n acest timp. }mi amintesc de un singur caz doar, luat aparte, de preotul Vasilovschi care avea fata bolnav[ =i de care m-am ocupat mai mult, ]ns[ nu pot preciza c`t anume. }ntrebare: Ce preo\i ai anun\at ]n acest interval de cele discutate cu Carol ? R[spuns: Ca s[ fiu corect, eu nu pot preciza ce preo\i am anun\at, ]ns[ din cele ce mi-a comunicat av. Nicu Baciu, c[ a primit rapoarte de la to\i preo\ii, rezult[ c[ eu i-am anun\at^ Se poate s[-i fi anun\at prin coresponden\[, ]ns[ cu Vasilovschi am vorbit sau la Paris sau la el acolo ]n Germania, zona englez[. }ntrebare: Asupra acestui capitol o s[ mai revenim. Din interogatoriile mai vechi: 9 aprilie 1953. La Istambul am plecat ]n urma unei consf[tuiri cu consiliul parohial al episcopiei, care se compunea din: maior Iliescu, R[utu, Bercu, Bischof, Papanace, Stelian Popescu, Raul Bossy, maior Croitoru, colonel Neferu, inginer Traian Ni\escu, avocat Nicolae Baciu, Gogu Constantinescu. 21 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. Cu comandorul Vasilescu m-am dus ]mpreun[ s[-l vizitez pe Visarion Puiu, care se afla abandonat de to\i fugarii ]ntr-un azil de b[tr`ni catolici de l`ng[ Cannes. L-am g[sit bolnav ]n pat =i m-a 167

rugat s[-i dau o m`n[ de ajutor s[ poat[ ie=i din acel azil s[-=i ]ngrijeasc[ s[n[tatea =i s[ tr[iasc[ mai omene=te, men\ion`nd c[, catolicii special l-au l[sat ]n aceast[ mizerie, s[-l for\eze s[ treac[ la catolicism. El mi-a declarat c[ de=i dore=te s[ r[m`n[ ]n legea lui str[mo=easc[, totu=i simte c[ este la cap[tul puterilor =i nu mai poate duce lupta =i responsabili de trecerea lui la catolicism vor fi mai to\i rom`nii fugari, care l-au abandonat. Impresionat de toate acestea, i-am dat un costum de haine de al meu =i o sum[ de bani, nu-mi amintesc c`t, spun`ndu-i s[ aib[ ]n vedere, c[ dup[ ce voi rezolva problema propriet[\ilor din Orient, ]i voi trimite lunar banii necesari. Dup[ aceasta am plecat cu vaporul la Istambul, unde eram ]nt`mpinat de profesorul Decei Aurel de la comitetul rom`n, comandorul Abeles, fostul consul al Rom`niei monarhice, Malioglu, fostul comisar de siguran\[ Mircea Vasilache, Iorgulescu, Hamdi Nusuret =i al\ii pe care nu-i re\in. Dup[ ce mi-au f[cut o primire festiv[, deoarece ei au crezut c[ mi-am mutat complect sediul la Istambul, am plecat ]n ora= =i am luat o camer[ la hotelul central din Istambul. La acest hotel am r[mas o s[pt[m`n[, timp ]n care mi-am c[utat o locuin\[, pentru faptul c[ inten\ionam s[ stau mai mult timp. Am g[sit un apartament de trei camere, unde m-am mutat lu`nd cu mine =i pe t`n[rul Ion Bodea, venit de cur`nd din \ar[ care ]mi venea ca un fel de secretar. }ntrebare: Continu[ cu activitatea d-tale ? R[spuns: }mpreun[ cu Aurel Decei =i cu Abeles am fost la patriarhul Atenagora, c[ruia i-am adus la cuno=tin\[ c[ mi-am mutat re=edin\a din Londra a=a cum dorise el. El mi-a spus c[ dac[ vreau =i m[ simt ]n stare s[ preiau asupra mea ]ntreaga r[spundere de reprezentant al bisericii ortodoxe rom`ne, ]n aceast[ calitate, ]nainte de a intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti din Turcia, eu trebuie s[ rezolv vechea problem[ a bunurilor patriarhiei ecumenice, bunuri aflate ]n Rom`nia, care p`n[ ast[zi nu au fost r[scump[rate. El mi-a cerut s[ dau o declara\ie, ]n care s[ men\ionez calitatea mea recunoscut[ de patriarhie, aceia de 168

reprezentant legal al ]ntregii biserici rom`ne=ti, declara\ie ]n care eu s[ ar[t c[ recunosc dreptul de proprietate al patriarhiei ecumenice asupra tuturor p[durilor =i mo=iilor avute ]n \ar[, =i ca =ef al bisericii rom`ne=ti, voi desp[gubi patriarhia ecumenic[ pentru toate aceste bunuri. Pus ]n fa\a acestei noi probleme ridicate de patriarhul Atenagora, ei i-am spus c[ momentan nu pot s[-i dau astfel de declara\ie =i c[ urmeaz[ s[ m[ consult cu consilierii episcopiei mele asupra acestei probleme. V[z`nd c[ pe cale legal[ nu pot intra ]n posesia bunurilor rom`ne=ti, am angajat un mare avocat turc, care s-a ocupat =i cu alte probleme juridice, al c[rui nume nu-l mai re\in, pentru a ]ncerca pe calea juridic[, f[r[ actul patriarhiei s[ intru ]n posesia bunurilor ar[tate. Aceast[ ac\iune juridic[ a durat c`teva luni, f[c`ndu-m[ s[ cheltuiesc mari sume de bani =i tot felul de interven\ii, care p`n[ la urm[ s-a soldat cu o nereu=it[ din cauza patriarhului care urm[rea aceast[ chestiune. }n Istambul am stat p`n[ ]n septembrie 1951. Pe l`ng[ lupta pe care am dus-o pentru c`=tigarea bunurilor mai sus ar[tate ]n acest interval, eu m-am ocupat de ]ntreaga situa\ie a fugarilor rom`ni cu care am stat de vorb[ =i pe care am c[utat s[-i plasez la lucru prin interven\iile fostului ambasador turc Suphi Tanrioer. Am vorbit de c`teva ori la radio ]mpotriva regimului din RPR. De asemeni am vorbit la s[rb[torirea de 10 mai, care a avut loc la Istambul cu to\i fugarii rom`ni, discurs care era ]ndreptat ]mpotriva RPR; am acordat diferite interviuri la ziari=tii turci, ]n care ]mi manifestam atitudinea mea du=m[noas[ fa\[ de RPR. Am participat la o reuniune a asocia\ilor turci n[scu\i ]n Rom`nia de sub pre=edin\ia lui Suphi, la care am luat cuv`ntul, asigur`ndu-i pe cei prezen\i c[ ]n cur`nd se vor ]ntoarce ]n \ara ]n care s-au n[scut, discurs ]ndreptat impotriva RPR. La Decei acas[ a avut loc un ceai, unde am fost =i eu invitat g[sind acolo toat[ lega\ia american[ din Turcia, ]n frunte cu ministrul. Aci Decei a \inut s[ m[ prezinte ca pe un mare anticomunist, dup[ care ministrul american a cerut s[ le povestesc 169

impresiile mele din \ar[, sub regimul comunist =i ]ndeosebi impresiile formate din spusele ultimilor fugari rom`ni cu care eu am stat de vorb[. Eu am ar[tat unele date chiar cu exager[ri, cu privire la unele m[suri luate de regimul actual din RPR =i alte lucruri ]mpotriva RPR =i scopul de a ad[uga =i eu ceva la toate cele cunoscute chiar exagerate =i impresionate pentru a-i face s[ dezl[n\uiasc[ c`t mai cur`nd r[zboiul. Cu procesul de care am ar[tat, nu am putut rezolva nimic =i atunci m-am hot[r`t s[ plec din Istambul spre Ierusalim pentru a ]ncerca s[ intru ]n posesia bunurilor din Transiordania. Din Istambul am plecat cu vaporul la Beiruth. Aici fiind stabilit comandorul Udrischi, fost ajutant regal, azi angajat ca pilot la compania de avia\ie libanez[, care-mi era un vechi prieten din \ar[, am r[mas la el pentru un timp, ]nainte de a trece la Ierusalim. }n Beiruth am descoperit o adev[rat[ colonie de rom`ni fugari, destul de mare, care era deservit[ de preotul grec Moraitache, care fusese la biserica greac[ din Bucure=ti ]n 1946, expulzat din \ar[, ast[zi devenit preot rom`n =i mare anticomunist. Totodat[ ]n Beiruth am g[sit o serie de conduc[tori biserice=ti, foarte importan\i, pentru problemele interne ale bisericii cre=tine. 22 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. }ntrebare: }n procesul verbal de interogatoriu din 20 februarie 1954 ai ar[tat c[ din Beiruth te-ai deplasat ]n mai multe \[ri din orient. Arat[ unde anume te-ai deplasat =i pentru ce ? R[spuns: Primul drum pe care l-am f[cut din Beiruth a fost la Ierusalim (jum[tatea ora=ului din Transiordania). Aici am venit ]nt`i pentru chestiuni biserice=ti =i al doilea pentru a trata cu patriarhul ortodox al Ierusalimului luarea ]n posesie a bunurilor biserice=ti rom`ne din Transiordania. Patriarhul Ierusalimului, spre deosebire de patriarhul Constantinopolului a fost foarte bine voitor =i loial fa\[ de mine. 170

El mi-a eliberat imediat actul prin care m[ recunoa=te ca episcop, =ef al bisericii ortodoxe rom`ne din exil, act cu care m-am prezentat la autorit[\ile Transiordaniene pentru a fi pus ]n posesia bunurilor mai sus men\ionate. Dintre toate bunurile rom`ne=ti din Transiordania cel care valora mai mult =i putea aduce un venit serios, era c[minul rom`nesc, cl[dire nou[ f[cut[ ]n Ierusalim de patriarhul Miron. }n timpul r[zboiului arabo-israelit, acest c[min a fost bombardat =i c`nd m-am dus s[-l iau ]n primire am constatat c[ era nelocuibil, iar pentru repara\ii necesita o sum[ foarte mare. Al doilea bun important se afla pe malul Iordanului, o m[n[stire cl[dit[ tot sub patriarhul Miron, care are o mare livad[ cu pomi, circa 3-4 ha., livad[ care a produs numai at`ta timp c`t o pomp[ mecanic[ a func\ionat, deoarece ]n acea regiune lipsit[ de ploi, pomii ne uda\i artificial se uscau, a=a cum jum[tate din livada m`n[stirii s-a =i uscat. }mpreun[ cu stare\ul m`n[stirii, fost c[lug[r la m`n[stirea Neam\, plecat din \ar[ de vreo 20 de ani, originar din Bucovina, am ]ncercat s[ repar[m motorul pompei =i ]ntreaga instala\ie, ]ns[ la atelierul mecanic din Ierusalim mi-a spus c[ at`t motorul c`t =i instala\ia sunt vechi =i uzate =i nu se mai poate face nimic cu ele. De aici am f[cut o adres[ oficial[ pre=edintelui comitetului rom`n de la New York Vi=oianu, cer`ndu-i s[ ne trimit[ din fondurile comitetului o pomp[ =i instala\iile necesare din America. Aceast[ livad[ nu ar fi putut aduce venit dec`t dup[ 2-3 ani de func\ionare a pompei. Vi=oianu a promis c[ va trimite, ]ns[ p`n[ la r[pirea mea nu a trimis nimic. Alte lucruri rom`ne=ti erau ]n ora=ele Ierihon =i Bethleem, reprezentate prin c`teva case particulare l[sate mo=tenire de ni=te foste c[lug[ri\e rom`nce ce muriser[ la Ierusalim. Dintre toate aceste case singurele care se prezentau ]n stare bun[, care puteau fi ]nchiriate, earu numai dou[ din Ierusalim. Acestea ]ns[, c`nd a venit valul mare de refugia\i din Palestina Israelit[ au fost 171

rechizi\ionate pentru refugia\ii arabi =i toate ]ncerc[rile mele de a le elibera au fost zadarnice. }n consecin\[ toate sursele de venit din Transiordania, cu care eu speram s[-mi echilibrez bugetul episcopiei s-au dovedit inexistente. 23 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 14. }ntrebare: }nainte de a pleca din Orientul apropiat arat[ ]n ce alte localit[\i ai fost ? R[spuns: Am fost la Damasc, capitala Siriei =i ]n Alexandria Egipt. }ntrebare: Pentru ce ai fost acolo =i arat[ activitatea d-tale ]n aceste localit[\i ? R[spuns: }n Damasc am fost sf[tuit de grupul de rom`ni din Beiruth (Udrischi, Vasiu Decebal =i Spuza Nicolae =i ]n deosebi de Knezovici, care nu mi-a ascuns c[ americanii ar fi foarte mul\umi\i dac[ eu m-a= duce la Damasc s[ conving pe patriarhul ortodox al Antiohiei =i Damascului de libertatea religioas[ =i libert[\ile regimului din \[rile democrate (comuniste) =i totodat[ s[ stau de vorb[ cu episcopii care au fost indu=i ]n eroare de propaganda comunist[. Patriarhul Antiohiei, un b[tr`n de 75 de ani, =ia f[cut studiile ]n Rusia \arist[ =i a fost coleg de facultate cu actualul patriarh al Uniunii Sovietice Alexei. }n vara anului 1951, el a fost invitat de patriarhul Alexei s[ vin[ la Moscova, s[ participe la un congres bisericesc. Cu acesst[ ocazie, patriarhul Antiohiei a fost dus ]n c`teva ora=e mai mari din Uniunea Sovietic[, unde se regizaser[ din vreme c`teva slujbe religioase, la care au participat foarte mul\i cet[\eni sovietici. Pe de alt[ parte, sub pretext c[ i se desp[gubesc propriet[\ile patriarhiei sale avute ]n Rusia \arist[ (propriet[\i na\ionalizate dup[ revolu\ie), s-au dat 500 mii de ruble pentru sus\inerea cheltuielilor Patriarhiei Damascului. La re]ntoarcere, patriarhul Antiohiei s-a oprit ]n Bucure=ti, 172

unde a fost ]nt`mpinat de patriarhul Justinian al RPR, timp de c`teva zile. }n RPR deasemeni a fost dus s[ viziteze o serie de biserici =i m`n[stiri, pe care patriarhul Antiohiei le-a v[zut ]n plin[ func\iune. La plecare, patriarhul Justinian l-a ]nc[rcat cu tot felul de daruri (od[jdii biserice=ti, haine biserice=ti, cruce, evanghelie, bani) =i totdat[ i-a d[ruit ca proprietate dreptul de a trimite un preot al s[u =i de a ]ncasa toate veniturile bisericii Sf. Spiridon din pia\a Senatului din Bucure=ti. Toate aceste daruri, primite at`t la Moscova c`t =i la Bucure=ti, ]n urma celor auzite =i v[zute de patriarhul Antiohiei, acesta ]nainte de a pleca din Bucure=ti a dat un mare =i detaliat interviu agen\iei TASS ]n care ar[ta c[ el, care =i-a f[cut studiile teologice ]n Rusia \arist[, c[ el care a cunoscut toat[ via\a bisericeasc[, at`t rus[ c`t =i rom`n[, ]ninte de r[zboi =i ]ninte de revolu\ia din1917, poate s[ declare ast[zi, ]n urma celor v[zute =i tr[ite de d`nsul personal, c[ regimul comunist, at`t din Uniunea Sovietic[ c`t =i din RPR nu persecut[ biserica, ci din contr[ o sus\ine, acord`ndu-i toat[ libertatea misiunii religioase, libertate care nici sub regimul \arist n-a avut-o. Tot acum el arat[ c[ marea ac\iune =i lupt[ deschis[ de Generalisimul Stalin pentru semnarea apelului Consiliului Mondial al P[cii pentru un pact al p[cii, nu este altceva dec`t ]ndeplinirea ]nv[\[turii cre=tine=ti ce se concretizeaz[ prin cuvintele <Pace Vou[>. Iar to\i episcopii ortodoc=i din Apus, Papa cu to\i episcopii s[i =i toate guvernele din Apus care combat aceast[ ac\iune, sunt adev[ra\i du=mani ai p[cii cre=tine =i tr[d[torii legii ]nv[\[turii lui Hristos, etc. Acest interviu a fost tip[rit cu lux de am[nunte cu fotografii ale patriarhului Antiohiei ]n toate ziarele comuniste, progresiste =i democrate din lumea ]ntreag[, provoc`nd foarte multe comentarii =i multe induceri ]n eroare. }n acesat[ atmosfer[ =i tensiune m[ aflam eu la Beiruth, care 173

era foarte aproape de Damasc =i motivat: ]nt`i de revolta =i convingerile mele anticomuniste, de cele ce mi-au spus rom`nii ar[ta\i mai sus =i ]ndeosebi cele spuse de Kenzovici am plecat la Damasc. Aici am f[cut o prim[ vizit[ patriarhului Antiohiei cu care am avut ]n prima zi un schimb de vederi generale contradictorii cu el. Dup[ aceasta am vizitat pe r`nd pe cei 12 episcopi, membrii ai sinodului, c[rora le-am ar[tat marea gre=eal[ pe care au f[cuto leg`nd soarta bisericii lor de regimul comunist, le-am spus c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane, c[ ]n cur`nd va ]ncepe r[zboiul =i c[ securitatea lor personal[ =i situa\ia general[ a bisericilor este foarte grav[. Majoritatea lor s-au gr[bit s[ ofere =i declara\ii scrise c[ nu au cunoscut realitatea =i c[ astfel, dup[ ce un episcop rom`n le arat[ adev[rata realitate din regimurile comuniste, ei regret[ faptul c[ au fost indu=i ]n eroare de patriarhul lor =i se desolidarizeaz[ pentru totdeauna de astfel de ac\iuni. Ace=ti episcopi cuno=teau c[ eu am fost ales =i sfin\it episcop ]n refugiu =i c[ ]n \ar[ am fost numai preot militar care am participat la r[zboiul antisovietic. Dup[ ce am terminat turneul f[cut pe la to\i episcopii, am revenit la patriarhul Damascului, cu care am avut iar[=i unele discu\ii, asupra problemei religioase din regimurile comuniste. I-am ar[tat declara\iile ob\inute de la episcopii s[i =i am ]ncercat s[-l determin s[ dea el singur un comunicat presei, ]n care s[ arate c[ regret[ interviul dat agen\iei TASS. Patriarhul Antiohiei =i Damascului a promis c[ va face acest lucru, ]ns[ p`n[ la arestarea mea acest comunicat nu a ap[rut. Declara\iile le-am ar[tat lui Knezovici =i celorlal\i fugari rom`ni, iar pe baza acestor declara\ii am f[cut ni=te interviuri la ziari=tii de dreapta din Beiruth =i Roma, ]n care ar[tam c[ ace=ti episcopi se desolidarizeaz[ de patriarh. }ntrebare: Pe ce te-ai bazat d-ta c`nd ai spus episcopilor sinodului Damascului c[ ]n cur`nd Siria va fi ocupat[ de trupele americane =i c[ va ]ncepe r[zboiul pentru a-i intimida ? R[spuns: Eu am spus cele de mai sus episcopilor sirieni pe 174

baza credin\ei mele c[ va ]ncepe r[zboiul ]n cur`nd. }ntrebare: Despre ce americani a spus Knezovici c[ ar fi foarte mul\umi\i dac[ te-ai duce la Damasc ? R[spuns: Despre serviciul de informa\ii american, ]n a c[rui slujb[ era Knezovici, av`nd responsabilitatea sec\iei pentru \[rile balcanice, ]n cadrul acestui serviciu de informa\ii. }ntrebare: Rezult[ atunci, c[ d-ta ai ]ndeplinit o misiune de la serviciul de informa\ii american ? R[spuns: Da. }ntotdeauna atunci c`nd convingerile mele anticomuniste coincideau cu interesele unui serviciu de informa\ii eu f[ceam acea ac\iune, de=i =tiam c[ este un aport adus serviciului de informa\ii respectiv. 26 februarie 1954, Bucure=ti. Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i s-a terminat la ora 17. Aceasta am avut de declarat cu privire la activitatea mea contra RPR-ului ]n str[in[tate, care ar avea o explica\ie prin faptul c[, afl`ndu-m[ ]n str[in[tate am fost prins =i eu de valul propagandei =i al luptei pentru existen\[, dar ]n cazul meu, nu este acesta adev[rul. Vreau s[ dovedesc c[ ]nc[ =i ]n \ar[, c`nd ]nc[ nici nu se punea problema existen\ei, c`nd eram absolut liber, independent, c`nd adev[rata =i prima mea misiune era de simplu preot =i am r[mas str[in de orice activitate politic[, mai ales aceea cu caracter poli\ienesc, eu am adus =i am f[cut un mare r[u partidului comunist rom`n care era ]n ilegalitate. Eu am fost primul =i singurul preot militar care din proprie ini\iativ[ am transformat postul de simplu confesor al corpului de jandarmi, pe care l-am g[sit la venirea mea la aceast[ unitate militar[, ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive, unde prin cursurile ce le-am predat, am s[dit ]n mintea =i inima tinerilor ofi\eri de jandarmi, ura contra comunismului =i convingerea c[ trebuie s[ lupte p`n[ la moarte contra comunismului. 175

Iat[ deci, c[ toate prigoanele, schingiuirile, etc, s[v`r=ite de ofi\erii de jandarmi ]n contra comuni=tilor din ultimul timp perioada r[zboiului =i a preg[tirii lui - au un singur responsabil moral =i acesta sunt eu.

Capitolul VIII
C{TRE CITITOR Este limpede faptul c[ anchetatul nu vrea nici o clip[ s[ se disculpe tocmai pentru c[ nu-l ]ncearc[ nici un regret =i nici o ru=ine pentru faptele sale ci le consider[ fireasca misiune cre=tin[ pe care =i-a asumat-o. El subliniaz[ mereu tot ce este mai incriminatoriu ]n defavoarea sa ca probe oferite acuzatorilor s[i, din dou[ motive: acela c[ ancheta este singurul loc unde misionarul din el are putin\a exprim[rii adev[rului care i s-a revelat =i dorin\a categoric[ de a ajunge c`t mai repede la cap[tul martiriului s[u, adic[ la pedeapsa capital[. Dorin\[ care nu e prima dat[ c`nd =io manifest[, fiind consemnat[ =i de anchetatorii de aici (care au cinismul s[ remarce c[ m[n`nc[ =i ]=i ]ngrije=te trupul, ca =i cum mintea lui lucid[ ar trebui s[ se lase dinainte condamnat[ la starea de prostra\ie) =i de cei de la Moscova - ]n fa\a c[rora, pentru a-l condamna mai repede ]=i ]nsu=e=te at`tea delicte ]nc`t nici ei nu-l cred =i ]=i trimit spionii s[ verifice. Ca studiu psihologic f[cut asupra textului care ne ajunge ]n m`ini ast[zi, dup[ marele r[stimp de o jum[tate de veac ce impune de la sine obiectivitatea, ajungem la concluzia c[ este unul dintre cazurile real-schimnice sau chiar apostolice a= ]ndr[zni s[ spun, precum cererea Sf`ntului Petru de a fi r[stignit cu capul ]n jos - ]n care acuzatul nu face nici m[car o ]ncercare s[ se apere ci le arat[ ]n permanen\[ c[l[ilor s[i c[ este mai ]nver=unat =i mai vinovat dec`t faptele cu care ]l acuz[ ei. Iar ]nnegrirea anchetelor =i rechizitoriilor nu e ]nc[ nimic pe l`ng[ cele ce afirm[ propriul s[u glas. Pentru c[ ]nnegrire s-a c[utat tot timpul, pagin[ de pagin[ =i anchet[ cu anchet[ iar el nu s-a opus o clip[ la altceva dec`t la ceea ce-i leza demnitatea =i credin\a. Singurul lucru pe care-l respinge este tenta\ia m`r=av[, venit[ nu doar din incultur[ ci =i

176

177

din totalitatea de oameni v`ndu\i sovietelor, din micimea sufleteasc[ a anchetatorilor de a-i confunda misionarismul revelat =i asumat prin propria-i con=tiin\[ =i prin ]ndatorirea pe care i-au ]ncredin\at-o tat[l s[u =i ceilal\i oameni de ]nalt[ moral[ din jurul aceluia, care reprezentau, de fapt, ]ns[=i sim\irea de credin\[ na\ional[ ]n momentul trimiterii sale, a-i confunda aceste comandamente ]nalte cu lipsa de scrupule a agentului ]nregimentat. }n colo, cu toat[ vehemen\a, el recunoa=te mai multe acuze dec`t ]i pot aduce acuzatorii =i afirm[ valabilitatea ]n fa\a Marii Judec[\i a tuturor metodelor de a se opune anticristului. }nnegrirea - denigrarea personalit[\ii lui, nu ]ncepe odat[ cu ancheta. Ci mai ]nainte, mult mai ]nainte ]nc[ - atunci c`nd, d`ndu-=i seama de pericolul pe care ]l reprezint[, du=manii i-au pus g`ndul r[u al r[pirii, al aducerii lui ]n genunchi prin orice mijloc. Iar primul mijloc a fost compromiterea. Prin emisiunile sale de radio, ca =i prin informa\iile provenite de la agen\ii infiltra\i ]n colectivit[\ile rom`ne=ti, sau kagebi=tii infiltra\i ]n lumea ortodox[ occidental[, ajung cunoscute ]n \ar[ pozi\ia ]nalt[ =i activ[ pe care el o cap[t[ ]n mijlocul emigra\iei. Faptul c[ ac\iunile sale at`t de eficiente direc\ionate =i ]n ajutorarea celor proasp[t fugi\i de a se stabili ]n diferite \[ri f[c`ndu-=i colonii, =i ]n con=tientizarea colectivit[\ilor deja existente ale diasporei de a-=i spori eficacitatea rezisten\ei fa\[ de comunismul din \ar[, dar =i ]n apropierea v`rfurilor emigra\iei spre aplanarea conflictelor dintre ele =i conjugarea eforturilor pentru a se crea o adev[rat[ guvernare unic[ a exilului rom`nesc - faptul c[ aceste ac\iuni subminau inten\iile <lag[rului socialist> - devine evident. S[ ne g`ndim numai la drumurile sale descrise ]n paginile de mai ]nainte: de la lag[rele de refugia\i rom`ni pe care-i ajut[ s[ fie primi\i de diferite \[ri ]n care-=i g[sesc un rost, la aplanarea conflictelor de la biserica din Paris; de la organizarea unor parohii pentru diaspora din Austria =i Germania la medierea rela\iilor 178

Casei Regale cu diverse grup[ri =i chiar ]n interiorul ei; de la ]mbun[t[\irea st[rii emigran\ilor rom`ni din Anglia la eforturi pentru mijloacele de trai ale bisericilor din Orientul Apropiat; de la generalul R[descu =i guvernul ]n exil din New York, p`n[ la arom`nii ce trebuiesc salva\i de moscovitul Marcos; de la generalul Franco la ministrul de externe englez Eden; de la grupul de rom`ni ce se ]mbarc[ la Bremen, la mica noastr[ colonie din Beiruth; de la preten\iile englezilor care l-au g[zduit =i p`n[ la preten\iile lui Atenagoras privind actul seculariz[rii pentru care de mult[ vreme suferise =i Cuza; de la ajutoarele cuvenite =i pachetele pe care le duce ]n lag[re =i p`n[ la organizarea marinarilor rom`ni din flota Atlanticului sub amiralul Dumitrescu; de la emisiunile de radio adresate \[rii, la grija pentru soarta ofi\erilor rom`ni stabili\i la Paris; de la str[dania consecvent[ de a demasca comunismul =i-n ziare, dar =i-n r[t[cirea patriarhului Antiohiei =i p`n[ la formarea grupului de studen\i <Rom`nia Mare>; de la str`ngerea de pachete pentru emigran\ii s[raci, p`n[ la ]naltele consilii episcopale ale Consiliului Ecumenic; de la c[utarea unui mic grup de rom`ni pe coasta Africii, p`n[ la convingerea marelui cardinal Montini c[ e necesar[ unirea anticomunist[ a emigra\iei =i nu ruperea ei ]n mai multe confesiuni; de la str[dania scoaterii unor preo\i din lag[rele jugoslave =i p`n[ la capacitarea ]n favoarea cauzei rom`ne=ti a =efului casei princare Hohenzolern-Sigmaringen. }n plus, drumurile la Geneva pentru ca, din sprijinul cre=tinesc acordat de Consiliul Mondial Ecumenic s[ fac[ rost de fonduri =i pentru nevoile eparhiei sale ortodoxe =i pentru ajutorarea direct[ a credincio=ilor din lag[re sau, cum a fost cazul cu grupul de ofi\eri de la Paris; =i, pe l`ng[ toate acestea c[l[toriile lui misionare pentru servicii religioase =i predici de la Mnchen la Londra, de la Londra ]n Grecia, din Grecia la Gratz =i Salzburg, de aici la Paris, la Stocholm, la Istambul, la Madrid, la Alexandria, la Floren\a, la Lausanne, la Ierusalim =i Beiruth, la Escoryl printre capete ]ncoronate =i la Pireu ]n port la marinarii fugi\i de regimul 179

din \ar[, la reuniuni de ]nalt[ clas[ mediind ]ntre fo=ti mini=tri =i oameni politici pentru a-i uni ]n lupta anticomunist[, la ]ntruniri ale militarilor rom`ni pe care ]ncearc[ s[-i organizeze pentru armata Atlanticului =i ]n porturile de la Marea Nordului, adun`nd ajutoare b[ne=ti, sf[tuindu-i pe bie\ii refugia\i unde s[-=i stabileasc[ exilul. Iar, mai presus de toate, ]nafara liturghiilor =i predicilor pe care le-a ]nfiin\at =i le-a permanentizat ca emisiuni s[pt[m`nale la BBC, la radio Mnchen =i radio Salzburg, c[ut`nd oriunde ajunge - la Atena, Istambul, Beiruth, Paris sau Roma ]nc[ un post de radio prin care s[ adreseze ]ncuraj[ri =i binecuv`nt[ri celor din \ar[. La toat[ aceast[ sfor\are peste puterile umane pe care o g[sim decisiv[ ]n interogatorii, mai trebuie s[ ad[ug[m o categorie de fapte: ]nfiin\area de noi biserici =i parohii, organizarea =i consolidarea celor existente. Aici, anchetatul este foarte zg`rcit cu am[nuntele =i chiar, ca ]n una dintre paginile de mai ]nainte, invoc[ amnezii, cu toate c[, din relat[rile colaterale rezult[ cu eviden\[ un ]ntreg e=alon al acestora. Ajung`nd, pesemne s[-=i cunoasc[ victima, anchetatorul nu insist[, dar face notificarea de rigoare: <Asupra acestui capitol o s[ mai revenim> - +i, desigur, a revenit p`n[ ]n ultima clip[ - p`n[ la inumanul asalt asupra celui care-=i a=tepta execu\ia ]n celula zero de la Jilava. Dar condamnatul tace tot p`n[-n ultima clip[. De ce ? Ca =i oamenii din \ar[ care puteau continua r[sp`ndirea ideii de rezisten\[, aceste parohii din str[in[tate erau locul principal al ]ns[m`n\[rii ei. Ele trebuiau s[ cad[ c`t mai greu =i c`t mai t`rziu ]n m`na du=manului, sau chiar salvate total, pentru ca ideea s[ poat[ ]ncol\i. Salvate =i de distrugerea direct[ pe care o putea face du=manul dac[ i se d[dea \inta, dar =i de otr[virea lent[ prin infiltrarea de diversioni=ti, spioni moscovi\i, elemente de scandal care s[ rup[ unitatea, cum, din p[cate s-a mai ]nt`mplat. +i, ]n virtutea unui asemenea scop, t[cerea lui era pecetluit[ cu o for\[ venit[ de Sus. O imens[ munc[ misionar[ deci, care nu mai avea cum s[ nu 180

atrag[ ura guvernan\ilor din \ar[ =i mai ales, a celor v`ndu\i ideii de integrare a noastr[ la interesele sovietice. Mai mult birocratic dec`t inteligent, motorul se mi=c[ greu dar m[surile lui sunt lipsite de orice scrupul, cu o perseveren\[ perfid[ =i obscur[. Din fericire un arhivar meticulos, a anexat la dosar c`teva documente care nu au leg[tur[ nici cu ancheta, nici cu procesul, dar ne sugereaz[ pornirea =i desf[=urarea celeilalte activit[\i: cea de diversiune =i contracarare care, ]n termeni civiliza\i ]=i ]nf[=ura m`r=[viile ]n conceptul pudic de <contraspionaj>. Iat[-le: La plecarea sa din \ar[ (fuga - ]n termeni securi=ti n.a.) Direc\ia General[ a Securit[\ii Poporului din MAI d[, cam t`rziu e drept, ordinul 118/61529 din 21.12 pentru investiga\ii. 1 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI Nr. 118/61529 21. dec. 1948. Confiden\ial DIREC|IUNEI SECURIT{|II CAPITALEI Cu onoare v[ rug[m s[ dispune\i s[ se fac[ investiga\ii pentru a stabili dac[ numitul Vasile Leu, fiul episcopului Grigore Leu, a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni. Grigore Leu a fost episcopul Hu=ilor, iar ultima Parohie o are ]n Bucure=ti str. Doamna Oltea nr. 2. Colonel de securitate (ss) indescifrabil Maior de securitate (ss) Negreanu I. Ceea ce apare ciudat ]n acest ordin este men\iunea privindu-l pe Episcopul Grigorie Leu ca <fost episcop al Hu=ilor> cu <ultima parohie ]n Bucure=ti str. Doamna Oltea > din dou[ motive: 1) la 21 decmbrie 1948 (ce coinciden\[: e =i ziua lui Stalin !) doar ]n cercuri oficiale se poate cunoa=te inten\ia de a se face din Episcopul Grigorie un <fost episcop al Hu=ilor> deoarece Decretul pe care l-am pomenit s-a votat de-abia la 23 februarie 1949; 2) Men\ionata parohie din str. Doamna Oltea nr.2 - este absolut necunoscut[ p`n[ la descoperirea prezentului document, ceea ce 181

ne face s[ b[nuim c[ informa\iile au fost luate de la un func\ionar - sau ]nalt func\ionar de stat, care s-a gr[bit s[ dea securit[\ii informa\ii ]n leg[tur[ cu ceea ce se preg[tea ]n viitor, parohia din <Doamna Oltea nr. 2> - fiind astfel un loc unde primeau domiciliu obligatoriu fo=tii ierarhi biserice=ti. La acest ordin, Direc\iunea Securit[\ii Capitalei face referatul semnat de locotenentul Nicolaescu Gh. 2 DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. 13/31812 17.01.1949 Referat Lt. Nicolaescu Gh. DGSP cu ordinul nr. 118/61529 din 21.XII.1948, dispune investiga\ii pentru a se stabili dac[ numitul Vasile Leu, a p[r[sit \ara =i ]n ce condi\iuni. }n urma informa\iilor efectuate, s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile, fiul Episcopului Grigore Leu, a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos, odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. G`ld[u, prin luna septembrie 1948. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a, iar la un moment dat, ]n r`ndurile clerului se afirma c[ numitul Leu Vasile, s-ar fi ]nnecat ]n Marea Neagr[. Nu s-a putut stabili ]n ce condi\iuni a p[r[sit \ara. Fa\[ de cele de mai sus expuse, opiniem a se raporta DGSP ]n ref. ord. de mai sus. Lt. de securitate, (ss) G. Nicolaescu. }n acest referat se sub]n\elege sursa informa\iei \in`nd fie de Departamentul Cultelor, fie de un informator introdus la Patriarhie, deoarece se vorbe=te despre faptul c[ <]n r`ndul clerului se vorbea^> =i se face confuzie cu preotul Burducea care a plecat din \ar[ ]n alte condi\ii. Dar, el constituie unica baz[ a raportului care se ]nainteaz[ cu nr. 13/31812 din 17 ianuarie 1949, referat pe care se pune rezolu\ia de a se face fi=e 182

de securitate Episcopului Grigorie Leu, ap[r`nd de asemenea men\iunile <F[cut fi=e> =i <operat din 23 ianuarie 1949> - pus cu num[rul 21692 - probabil al fi=ei cu care episcopul avea s[ intre pentru pu\in[ vreme ]n fi=ierele securit[\ii. 3 RPR MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIREC|IUNEA SECURIT{|II CAPITALEI Nr. 13/31812 17.01.1949 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II POPORULUI La ordinul dvs. nr. 118/61529 din 21.XII.1948, privitor pe numitul Leu Vasile, avem onoarea a raporta urm[toarele: }n urma informa\iilor efectuate, s-a stabilit c[ numitul Leu Vasile, fiul Episcopului Grigore Leu, a p[r[sit \ara ]n mod fraudulos odat[ cu preotul Burducea =i preotul F. G`ld[u prin luna septembrie 1948. Se presupune c[ ace=tia au plecat prin Constan\a, iar la un moment dat ]n r`ndurile clerului se afirma c[ Leu Vasile s-ar fi ]nnecat ]n mare. Nu s-a putut stabili prin ce mijloc au p[r[sit \ara. Lt. Col. de securitate (ss) T. Sepeanu Cpt. de securitate (ss) V. Fenesan Spuneam <pentru pu\in[ vreme> deoarece dou[ luni mai t`rziu Episcopul avea s[ fie asasinat ]n scaunul s[u episcopal pe care nu-l p[r[se=te dec`t pentru via\a de apoi, iar locul de surghiun la Parohia Doamna Oltea r[m`ne doar o propunere ]n h`r\oagele celor care-l condamnaser[ mai dinainte. Cu acestea, birocra\ia securist[ claseaz[ evenimentul, consider`ndu-l pesemne ]ncheiat odat[ cu suprimarea Episcopului Grigorie Leu, care ap[rea drept principalul autor - evident dup[ indica\ia ca tocmai lui s[ i se fac[ fi=[ =i s[ fie urm[rit. Uciderea lui pare s[-i mul\umeasc[ pe cei interesa\i ]n rezolvarea cazului =i dosarul se ]nchide. 183

Iat[ ]ns[ c[, doi ani mai t`rziu, la 24 septembrie 1951, cu nr. 313/81572, Direc\ia General[ a Securit[\ii Statului ordon[ regionalei de securitate Bucure=ti ]ntocmirea dosarului personal al <legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile>. 4 DIREC|IUNEA SECURIT{|II STATULUI CONFIDEN|IAL Nr. 313/81572 C[tre: regiunea Bucure=ti Dispune\i m[suri pentru ]ntocmirea dosarului personal al legionarului fugit ]n str[in[tate Leu Vasile, conform instruc\iunilor primite ]n aceast[ problem[, urm`nd ca un exemplar al dosarului s[ fie ]nnaintat acestei Direc\iuni Generale. Pentru u=urin\a muncii informative, se anexeaz[ o fi=[ personal[, cuprinz`nd rezultatele ob\inute dela A.S. Colonel de securitate (ss) G. Birta= Acest <AS> care pesemne ]nseamn[ <arhivele secrete>, men\ioneaz[ =i locuri comune de genul: <N[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea - Covurlui^ fiul fostului episcop^ domiciliat ]n^ etc. - apoi informa\ii care pot folosi la compromitere de genul : <Este semnalat c[ ]mpreun[ cu v[rul s[u, lt. Leu din Regimentul 3 Ro=iori s-a pretat la afaceri cu evreii evacua\i la Moghilev, f[c`nd oficiul de leg[tur[ ]ntre cercurile conduc[tore evree=ti din \ar[ =i cei evacua\i>, sau <}n 1944 a defraudat de la Liceul de Fete din Ia=i mai multe vagoane de lemne cu concursul so\iei sale, directoarea liceului, ]n urma c[rui fapt a fost condamnat la mai mul\i ani ]nchisoare> sau, <a fost simpatizant legionar, activ`nd totdeauna cu mare precau\ie, l[s`nd s[ se ]n\eleag[ c[ este independent>. Iar la urm[: 3) date recente primite, desigur de la informatorii infiltra\i precum: <}n 1949 a fost semnalat c[ se g[sea ]nchis ]n lag[rele de la Kovaci\a (Jugoslavia)> sau: <}n ianuarie 1950, preotul Leu Vasile este semnalat c[ a fost f[cut episcop ]n str[in[tate de c[tre Visarion Puiu, lu`nd numele de episcopul Victor>, sau: <}n prima zi de Pa=te 184

a transmis la radio Londra o pastoral[ c[tre ortodoc=ii din RPR>, sau: <}n noiembrie 1950 este semnalat Leu Vasile c[ se g[se=te la Gratz, zona de ocupa\ie anglo american[ din Austria, unde distribuia ajutoare b[ne=ti din fonduri engleze rom`nilor afla\i acolo. }ntre ace=tia =i Emilian Ioan - spion legionar ]n slujba imperiali=tilor, s-a iscat un conflict asupra modului cum trebuie servite interesele imperiali=tilor>^ Ca dovad[ c[ <opera\iunea> s-a pornit intens este faptul c[ din mai multe direc\ii ]ncep s[ curg[ at`t informa\iile c`t =i am[nuntele denigratoare cu care s[ poat[ fi compromis prin zvonuri =i <explica\ii> lansate ]n \ar[, cel care a ]nceput a avea faim[ printre sutele de mii de ascult[tori clandestini ai posturilor de radio str[ine care de abia a=teptau emisiunile religioase de duminic[ pentru a putea rosti ]mpreun[ cu ]naltul prelat a c[rui voce o ascultau: <^=i fere=te-ne Doamne de Sovrompatriarhie>. Cu nr. 313/41578 din 16.10. 1951 se ordon[ alte investiga\ii asupra <numitului Leu Vasile> care se vede c[ ]ncepe a deveni inamicul public nr.1, iar Direc\iunea General[ a Securit[\ii Statului comunic[ unit[\ilor ]n subordine prin circulara nr.425/ 827092 din 02.11.1951 urm[toarele date biografice ale celui care trebuie fi=at cu c`t mai mare vigilen\[. 5 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI Nr. 425/827092 din 2.XI.1951 C[tre DRSS Bucure=ti Obiectul: investiga\ii asupra numitului Leu Vasile cerute cu nr. 313/41578 din 22.IX.1951 1. Date biografice Leu Vasile este fiul lui Leu Grigore fost episcop la Hu=i (decedat), (numele mamei nu a putut fi stabilit) n[scut la 13 martie 1905 ]n comuna Oancea, Regiunea Gala\i, preot, fost cu ultimul domiciliu ]n str. Gramond nr. 9A, Raionul N. B[lcescu sec\ia 21. 185

Din investiga\iile efectuate =i din discu\iile avute cu Verzea Nicolae n[scut ]n anul 1907 ]n Br[ila, pre=edintele sindicatului Administra\ia Patriarhal[ din str. Antim, cu domiciliul ]n acea=i strad[ nr. 29, Modoran Ioan membru PMR, director la cadre =i cabinet la Patriarhie, Horea Petre n[scut ]n anul 1891 la 12 iunie ]n Basarabia, com. P`rli\i-B[l\i-URSS pensionar cu domiciliul ]n str. Gramond nr. 9A rezult[ urm[toarele: Numitul a fost preot din 1935 la Parohia Parcul Domeniilor Bucure=ti unde a func\ionat p`n[ ]n anul 1948-1949. Susnumitul a fost =i ministrul Cultelor. Susnumitul a avut mai multe procese la Ia=i pentru cazuri de imoralitate, flagrant delict de adulter =i excrocherii, de\ineri de arme =i a culminat ]n afacerile de Devize =i aur. }n 1942-1943 a fost descoperit =i arestat ]n acceleratul de Ia=i la Gara de Nord de numitul Tomi\[, fost colonel =i procuror la Curtea Mar\ial[ (decedat). Din anul 1948 numitul este disp[rut =i simul`nd c[ este ]nnecat la Constan\a lans`nd acest svon printre cuno=tin\e. Men\ion[m c[ din discu\iile avute cu cei de mai sus, a rezultat c[ ]n prezent susnumitul se afl[ la Londra de unde face propagand[ prin postul de radio ]mpotriva Bisericei din RPR. Susnumitul are rude ]n com. Covurlui-Moldova. }n Bucure=ti nu are nici un fel de rude. So\ia numitului este decedat[ din timpul bombardamentelor. }n Bucure=ti a fost proprietarul unui imobil, ]n prezent na\ionalizat ]n str. Gramond nr. 9A. Lt. Col. de securitate (ss) Gh. Lerescu Maior de securitate (ss) A. Ciupagea Iar la 30 noiembrie 1951, cu nr.313/41587, transmite fi=a completat[ cu informa\ii - false desigur - c[ < ]n 1944 a aderat la PN|>, iar <]n 1946 s-a ]nscris ]n PSD> =i c[ <a fost implicat ]ntr-un proces de escrocherii ]n leg[tur[ cu ni=te materiale de construc\ii ]n urma c[rui fapt, ]n 1948 a fugit din \ar[ ]mpreun[ cu preo\ii Burducea Constantin =i G`ld[u Florian>. 186

6 REGIUNEA BUCURE+TI Nr. 313/41578 din 30 noembrie 1951 DIREC|IUNEA GENERAL{ A SECURIT{|II STATULUI La ordinul dvs. nr. 313/81572 din 21 septembrie 1951, v[ ]naint[m al[turat fi=a personal[ a numitului Leu Vasile - ]n dublu exemplar. Men\ion[m c[ susnumitul nu are nici un fel de rude =i prieteni ]n Bucure=ti - pentru care fapt nu i s-a deschis dosar de ac\iune. Colonel de securitate (ss) A. Stancu C[pitan de securitate (ss) a. Olimpiu Cu ajutorul, deci, al arhivelor =i b`rfelor din cartier, al spionilor introdu=i printre emigran\i, al unor cadri=ti de la Patriarhie care sunt pe ascuns =i membrii PMR, at`ta se reu=e=te s[ se str`ng[ pentru lansarea zvonurilor de compromitere ]n \ar[ =i str[in[tate a celui care devenise una dintre principalele voci de con=tientizare a sutelor de mii de ascult[tori din \ar[, dar =i unul dintre cei mai eficien\i factori determinan\i de unitate =i de ac\iune conjugate ]n str[in[tate pentru ideea de rezisten\[ rom`nesc[ =i de ]mpotrivire la comunizarea \[rii. Mai mult nu se reu=e=te =i se aplic[ rezolu\ia <Lucrarea se va clasa la dosar>. }n leg[tur[ cu aceast[ rezolu\ie pus[, totu=i, de un rom`n la 4.12.1951, m[ ]ntreb dac[ ea era concomitent[ =i cu concluziile dosarului - acela de organiza r[pirea acestui element periculos din mijlocul celor a c[ror lupt[ ]ncerca s[ o unifice, sau ideea a venit mai t`rziu, prin consilierii sovietici c[rora le-a fost pus pe mas[ dosarul ? Precizez c[ dubiile sunt numai impotriva datei, nu =i a deciziei care, e, limpede, cea exprimat[ mai sus. O decizie foarte rar[, care presupunea mult risc =i scandaluri interna\ionale. O decizie cum nu se mai luase cu nici unul dintre v`rfurile emigra\iei politice. Tocmai pentru c[ pericolul era aici =i mai mare; era vorba de dou[ elemente na\ionale: de politica na\ional[ a exilului rom`nesc, pe care o reprezentau =i ceilal\i, dar =i de Biserica na\ional[ a exilului rom`nesc, pe care el o 187

reprezenta cu adev[rat =i la modul foarte activ, foarte agresiv la adresa anticristului de inspira\ie moscovit[. Pentru aceasta el trebuia r[pit =i dus la Moscova, lucru care, astfel, s-a =i ]nt`mplat. Dar, vorba nefericitului anchetator: <Asupra acestui capitol vom mai reveni>. Acum suntem ]n momentul str`ngerii de documente compromi\[toare =i a preg[tirii dosarului. Se caut[ martori, se caut[ documente ale p[catelor sale trecute, se caut[ ]n r`ndurile cinului preo\esc guri care s[-l denigreze, se ]ncearc[ presiuni spre a-i fi negat rangul ierarhic, ]n str[in[tate sunt pu=i pe urmele lui agen\i n[imi\i din \ar[ sau direct de la Moscova, ]n \ar[ se lanseaz[ tot felul de zvonuri numai ca oamenii s[ nu mai asculte emisiunile: De la zvonul c[ ar fi fost r[spopit ca legionar, la minciuna c[ nu poate fi episcop pentru c[ ar fi avut so\ie evreic[. Diversiunea nu mai cunoa=te margini, ca dovad[ c[ =i aici, la distan\[, este la fel de periculos prin marea audien\[ prin care o are la to\i acei oameni, care, ]n epoc[, cump[r`nd aparate de radio ruse=ti, ]=i ]nchideau bine ferestrele spre a asculta posturile occidentale. Reac\ia a fost furibund[, p`n[ la disperata decizie de r[pire, pentru suprimare. Iar, c`nd aceasta s-a ]ndeplinit, c`nd elementele de compromitere au devenit =i acuze la dosarul din proces, acuzatul nu a avut dec`t a z`mbi: unele le folosise chiar el pentru a se demonstra oficial c[ nu era apropiat de tat[l s[u =i fuga lui nu putea s[ ]mpieteze asupra aceluia ; altele erau contraf[cute grosolan, iar restul, ce mai contau chiar dac[ erau adev[rate, de vreme ce el tr[ise marea convertire de la cele lume=ti care-i b`ntuiser[ tinere\ile =i devenise altul prin toat[ credin\a sa =i prin jur[m`ntul prin care se angajase fa\[ de tat[l s[u =i de to\i ]nainta=ii s[-=i duc[ la ]ndeplinire misiunea ?! Nu d[ ]napoi, recunoa=te c[ nu a fost u=[ de biseric[, recunoa=te c[ s-ar fi dorit mai degrab[ aviator dec`t preot =i, printre acuza\iile de ]nalt[ tr[dare =i ur[ ]mpotriva comunismului, el le d[ dreptate acuzatorilor ]n m[sura ]n care 188

ei pot ]n\elege c[in\a cre=tin[: <Este adev[rat c[ am fost afemeiat p`n[ la moartea so\iei mele>. C`t despre procesele anterioare: cel din 1944 ]n care se spune c[ <a fost implicat cu so\ia sa =i condamnat la ani grei> pentru ni=te vagoane de lemne, este inexistent deoarece ]n 1944 so\ia ]i murise. Cu mul\i ani ]n urm[, c`nd administratorul liceului unde so\ia ]i era directoare, a defraudat ni=te lemne de foc, el s-a prezentat la proces asum`ndu-=i toat[ r[spunderea spre a nu-=i l[sa so\ia ]n situa\ia penibil[ de complice, dar i s-a recunoscut nevinov[\ia =i, nu numai c[ nu a avut de executat nici o condamnare, ci dimpotriv[ a fost promovat confesorul trupelor de jandarmi. }n ceea ce prive=te trimiterea lui pe front, ]n vremea men\ionatelor afaceri cu evreii, este drept c[, datorit[ conflictelor cu generalul Piki Vasiliu a fost trimis ]n linia ]nt`i, la batalioanele disciplinare, dar s-a ]ntors de acolo cu <Crucea Rom`niei>, <Serviciul Credincios>, <Mihai Viteazul> =i chiar <Crucea de Fier>. Iar povestea c[ a fugit ]n str[in[tate fiindc[ a v`ndut ni=te tabl[ e cusut[ cu a\[ alb[; el a emigrat spre a g[si sprijin ca s[ d[r`me anticristul comunist; zvonurile cu diferite rele f[cute tat[lui s[u, ]nadins au fost lansate^ Pentru a conchide ]n fa\a completului de judecat[ cu: <Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitoriu. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitoriu. Nu speram s[ devin Patriarh ]n Rom`nia dup[ d[r`marea regimului, ci un simplu c[lug[r^> Dar, d[r`marea regimului o spera!^ Alungarea influen\ei str[ine ]l implicase ]n lupt[ =i nici nu-i p[sa dac[ faptele lui deveneau la du=mani elemente de acuzare. El =i le accentua =i le definea caracterul acuzator, chiar mai mult dec`t le puteau concepe ei. }ntruc`t \elul pentru care pornise el, venea ]n virtutea unei ]nalte tradi\ii. Tat[l s[u ]l trimisese ]n str[in[tate tocmai ca s[ salveze Biserica Na\ional[ de infiltrare str[in[, iar el o f[cuse cu toate puterile sale, o f[cuse chiar cu riscul de a-=i 189

sup[ra protectorii; dar nu putea altfel, pentru c[ jurase s[ nu aib[ dec`t un scop: cauza turmei de rom`ni pe care o p[storiser[ =i ]nainta=ii s[i. Pentru misiunea pe care a primito de la to\i cei str`n=i ]n jurul simbolului de rezisten\[ pe care ]l reprezenta Episcopul Grigorie. Misiunea de a nu l[sa drept cap al Bisericii unul aservit intereselor str[ine, venea ]nc[ din veacul de demult al sinodului de la Ia=i convocat de Mitropolitul Iacov Putneanul la 1752, tocmai pentru a nu se mai putea pune interese str[ine ]n fruntea Bisericii noastre. Iat[ documentul: <Hot[r`rea soborului \inut la Mitropolia din Ia=i deschide m[re\ =irul argument[rilor cuvenite ]n sprijinirea =i ap[rarea ideii de a nu mai fi ale=i ierarhi str[ini de neam ]n fruntea eparhiilor. <}n =tiin\[ d[m tuturor cum se cade a =ti, gl[suie=te adunarea, de vreme ce fi=tecare \ar[ are osebite obiceiuri =i se \ine =i se p[zesc cu obiceiurile sale, dup[ cum =i Sf`ntul P[rinte porunce=te =i ]nt[re=te asupra obiceiului \[rii a se urma =i a se p[zi. Cuvine-se dar nu numai a p[zi oricine obiceiul \[rii =i al patriei sale, ca s[ steie ne`ncetat =i nec[lcat, ce ]nc[ ap[r[tori cu toat[ t[ria s[ se \ie, asupra potrivnicilor ce ]ncearc[ a c[lca obiceiul cel bun =i de folos \[rii. Fiind dar obiceiu =i ]ntru aceasta de Dumnezeu p[zit[ \ar[, mitropoli\i =i episcopi din streini s[ nu se fac[, f[r[ numai din p[m`nteni, care obicei din desc[lic[tur[ \[rii =i p`n[ acum, a=a s-a urmat =i s-au p[zit =i niciodat[, altul strein nu s-au ]nt`mplat s[ fi fost primit la p[storiu vreunui scaun>^ Izvorul <bunului obicei al p[m`ntului> este cel at`t de bine cunoscut ]nceput al istoriei noastre din desc[lec[tura \[rii, iar el, Mitropolitul Moldovei, ]mpreun[ cu soborul din jurul s[u, straj[ neadormit[ s[ fac[ din ad`nca sa con=tiin\[ de neam =i de Pravil[ sf`nt[^ Iat[ pentru ce: <hot[r`m =i leg[m ca fi=te care, at`t ]n vremile ce le vom tr[i noi, c`t =i ]n cele viitoare a urma=ilor no=tri, ca nicidecum obiceiul \[rii =i al sfintelor scaune a eparhiilor \[rii, alt[dat[ s[ nu se mai calce, nici s[ se str[mute, ci oric`nd va avea trebuin\[ \ara de p[stori la vreo eparhie s[ urmeze obiceiul \[rii; =i din p[m`nteni s[ se aleag[ mitropoli\i sau episcopi>^190

(la 1752 sub domnie fanariot[)^ Sufletul acestui istoric sobor al Bisericii din Moldova era ]nsu=i Mitropolitul (Iacov Putneanul). Vrednic de subliniat este faptul c[ al[turi de el se aflau ]n acela=i cuget episcopii s[i sufragani: Ioachimie al Romanului, Dositei al R[d[u\iului, Ierotei al Hu=ilor, egumenii vestitelor m`n[stiri ne]nchinate, frunta=i ai \[rii, c[rturari =i ]ntregul popor.> (Teoctist, Mitropolit al Moldovei =i Sucevei: <}n slujba ortodoxiei rom`ne=ti <Mitropolitul Iacob Putneanul> - Tipografia m[n[stirii Neam\ 1978). Acest legat al ]nainta=ilor Episcopului Grigorie avea dou[ veacuri vechime =i venea din experien\a altor multe veacuri. Se ]mplineau de la sinodul care l-a proclamat la Ia=i 196 de ani atunci c`nd v[rul meu lua drumul str[in[t[\ii s[-i ]ndeplineasc[ Pravila. }n virtiutea lui ]=i atribuise dreptul nu numai de a-i ]mpiedica pe moscovi\i s[ pun[ m`na pe emigra\ia noastr[, dar rezistase =i unor avansuri f[cute la Londra de acoli\ii s[i, rezistase =i preten\iilor mercantile ale patriarhului Atenagoras. Convertirea sa la acest Adev[r era prea mare =i prea categoric[, pentru a se mai teme de meschina b`rf[ asupra unor p[cate ale tinere\iilor sau de pedeapsa capital[ pe care nu avea cum s[ nu i-o dea anticristul. Am citat din volumul al c[rui autor este Prea Fericitul Patriarh Teoctist =i pentru marea valoare documentar[ de simbol ecleziastic rom`nesc a textului sinodal de la Ia=i, dar =i pentru a ar[ta cum, for\`nd prin sacrificiul s[u c[tu=ele ideologiei str[ine, anchetatul, acuzatul, condamnatul la moarte Leu Vasile Victor, a deschis c[ile sim\irii na\ionale chiar sub ap[sarea regimului adus de armata ro=ie. Pentru c[ acest studiu na\ionalist ]n sensul cel mai nobil al cuv`ntului, semnat de un ]nalt ierarh rom`n, putea astfel s[ apar[ ]nc[ din anul 1978, chiar sub cenzura ceau=ist[. Premoni\ia existen\ei unui duh al viitoarelor genera\ii care 191

trebuie p[zite pentru p[strarea Valorilor Na\ionale ale Bisericii se adevere=te astfel doar la un sfert de veac dup[ refuzul anchetatului de a da vreun nume de p[rta= dintre cei pe care bine ]i =tia c[ ar putea s[-l continue pe el =i pe Episcopul Grigorie.

Capitolul IX
<MARTORII> S-a declan=at astfel mecanismul de anihilare al aparatului securit[\ii RPR ]mpotriva celui mai eficient inamic pe care-l avea ]n epoc[ regimul bol=evic ]n tendin\ele sale de dominare a ]ntregului <lag[r>. S-a ]ncercat <demascarea> ]n \ar[ prin mijloacele pe care le-am v[zut sau, cum declar[ ]n depozi\ia sa martorul preot Ioan Hagiu: <^ am auzit c[ ar fi fugit ]mpreun[ din \ar[ =i cu preotul Burducea. Pe cine anume am auzit nu pot preciza, ]ns[ cred c[ pe la sinod, deoarece to\i ace=tia au fost caterisi\i de Sinod^ }ntr-o =edin\[ oficial[ =tiu c[ actualul Patriarh Marina Justinian a ar[tat c[ Leu Vasile ]mpreun[ cu G`ld[u Florian ponegresc \ara noastr[ =i biserica de la posturile de radio str[ine. }n 1952, duc`ndu-m[ la tipografia patriarhiei, am citit ]ntr-un ziar de limba german[ c[ Leu Vasile a fost arestat ]n Viena ]ntruc`t a fost prins c[ voia s[ fure o caset[ cu documente =i bijuterii de la ni=te b[tr`ni, fiind trimis de serviciul de informa\ii englez. }n atingerea acestui scop, Leu Vasile =i-a tuns =i ras barba>^(interogatoriu - 6 martie 1954 ]ntre orele 8 =i 15). Sunt limpezi etichetele vremii cu serviciile de informa\ii imperialiste, cu atitudinea <du=m[noas[> =i chiar unele elemente ale scenariului KGB - adic[ f[cut cu <ajutor sovietic>-. Pentru c[, declara\iile de anchet[ ale unor rom`ni transfugi afla\i ]n stare de arest (nu se =tie unde!) apar la Moscova =i ]i sunt ar[tate v[rului meu. Iat[ ce spune el =i, apoi, textul declara\iilor, cum apar la dosar: Declara\ii din 13,14 =i 15 aprilie 1953

192

193

<^ Tot la Moscova, am citit o declara\ie dat[ de Cr[ciuna= recunosc`ndu-i scrisul, =i o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. Olaru, pe care nici nu l-am cunoscut vreodat[, a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o, plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in.> <Am ajuns ]n ]nchisoarea din Baden. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus care a f[cut anchet[ asupra identit[\ii mele. A doua zi, un avion m-a trimis la Moscova, unde au continuat cercet[rile^> <^La Moscova am stat cu un ziarist francez c[ruia i-am spus peripe\iile mele. El mi-a spus c[ acolo unde am fost, adic[ ]n localitatea de la 30 km de Viena, este Baden. De aici am plecat la Moscova. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Liubianka din Moscova. Din avion am remarcat chiar =i Kremlinul^ }n leg[tur[ cu acest capitol, a= vrea s[ mai spun c[ eu ]mi dau seama c[ dvs. urm[ri\i s[ afla\i amestecul meu ]n Serviciul englez de Informa\ii. Eu am spus =i repet c[ nu am f[cut nici un fel de spionaj pentru nimeni =i c[ dac[ voi mai tr[i, sunt sigur c[ la anul poate tot ]n aceast[ camer[, voi fi anchetat de c[tre englezi. }ntrebare: Dar ce te face s[ te g`nde=ti tocmai la englezi ? R[spuns: Din c`te citeam din ziarele din Vest =i din discu\iile pe care le-am avut cu diver=i oameni, am putut afla c[ ]n 1954, v-a ]ncepe r[zboiul =i c[ regimul din Rom`nia se va pr[bu=i =i odat[ cu el se va pr[bu=i =i regimul capitalist =i ]n lume se va introduce un socialism cre=tin care se va sprijini pe biseric[. Eu nu am crezut =i nu cred ]n stabilitatea regimului din Rom`nia, unde domne=te foametea =i teroarea. }n urma acestui r[zboi eu cred c[ vor c`=tiga americanii =i mai cred c[ dac[ va fi s[ fiu judecat de ei sau de englezi, voi fi f[r[ ]ndoial[ acuzat de 194

comunism. S[ nu crede\i ]ns[ <domnilor> c[ eu a=tept eliberarea din partea americanilor sau a englezilor. De=i dup[ cum am mai afirmat, sunt un adversar al acestui regim din Rom`nia care a transformat \ara ]ntr-o ]nchisoare =i de=i m[ aflu ]n m`inile dvs., eu nu v[ fac nici un fel de t[m`ieri sau s[ ]ncep a recunoa=te binefacerile acestui regim, urm[rind prin aceasta s[-mi u=urez vina =i s[-mi ]mbun[t[\esc traiul. Nu cer mila nim[nui. Dat[ ]n fa\a noastr[. Lt. de Securitate, indescifrabil. DECLARA|IE Subsemnatul Silviu Cr[ciuna= declar urm[toarele despre Leu Vasile: }n \ar[ nu am =tiut nimic despre acesta. }n str[in[tate la Paris, l-am cunoscut personal pe Leu Vasile ]n oct. 1949, prin mijlocirea colonelului Iliescu - Londra. Vasile Leu mi-a vorbit personal despre faptul c[ ]n timpul regimului antonescian a fost arestat =i condamnat la ]nchisoare, trimis pe front ]n deta=amente de pedeaps[, reabilitat dup[ ce a fost r[nit grav pe front; mi-a vorbit f[r[ s[-mi dea date precise, despre marile leg[turi pe care le-a avut ]n \ar[ la palatul regal, la Bucure=ti =i ]n \ar[ ]n general; mi-a vorbit de faptul c[ a fost trimis la Moscova ]n 1948 cu delega\ia bisericii ortodoxe rom`ne, care a vizitat ]n acel an Uniunea Sovietic[.; mi-a spus c[ a avut ]n \ar[ leg[turi cu grupurile de rezisten\[ din mun\ii jude\ului Neam\, c[rora le-a furnizat arme =i muni\iuni, mi-a spus c[ pentru a i se pierde urmele a simulat o sinucidere la Constan\a, la mare, =i c[ apoi a fugit cu popa Florian G`ld[u peste Jugoslavia, Triest ]n Austria, la Gratz, zona englez[, unde s-au prezentat autorit[\ilor engleze de ocupa\ie. De aici a plecat ]n Italia unde a luat leg[tura cu generalul Puiu Petrescu, cu aviatoru Vasiliu Cluj =i cu al\i reac\ionari rom`ni. De aici a plecat ]n Germania unde a avut o ]ntrevedere cu H. Sima; apoi a plecat ]n zona englez[ din Germania, 195

unde a ]nfiin\at <episcopia rom`nilor ortodoc=i din Europa de Apus>; de aici a plecat ]n Anglia. La Londra, colonelul Iliescu l-a luat sub protec\ia lui. Vasile Leu a intrat cu ajutorul lui Iliescu =i Florin G`ld[u, fost paroh al bisericii anglicane din Bucure=ti, ]n leg[tur[ cu conducerea bisericii engleze, c[reia i-a propus s[-l sprijine ]n planul s[u de ]nfiin\are a unei episcopii ortodoxe rom`ne la Londra. Prin mijlocirea acestei episcopii, Vasile Leu urm[rea s[-=i asigure o influen\[ dominant[ asupra rom`nilor emigran\i sau stabili\i ]n Europa de Vest =i ]n alte p[r\i, asupra bisericii ortodoxe rom`ne din Paris, asupra bisericii rom`ne ortodoxe din Ierusalim, asupra chiar a rom`nilor ortodoc=i din Statele Unite, unde episcopia este f[r[ episcop. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ acest episcopat ortodox rom`n din Londra, va fi ]n viitor trambulina pentru ocuparea locului de patriarh al bisericii ortodoxe din Rom`nia, c`nd aceasta ar reveni ]n sfera de influen\[ imperialist englez-american[. Vasile Leu a ar[tat bisericii engleze c[ astfel guvernul englez =i biserica englez[ pot dispune de un factor de influen\[ foarte important, ]n imprejur[rile actuale, ]n spa\iul dominat de englezi, americani, francezi, iar ]n viitor =i ]n Rom`nia. Biserica englez[ a acceptat acest plan de ac\iune, cu aprobarea guvernului englez. Pentru realizarea planului era nevoie esen\ial[ ca Vasile Leu s[ fie sfin\it ca episcop. Pentru acest scop era necesar ca sfin\irea s[ fie f[cut[ de un mitropolit; singurul mitropolit ortodox rom`n existent ]n str[in[tate, era Visarion Puiu la Paris. Colonelul Iliescu, Ben Dekin, secretarul bisericii anglicane =i Vasile Leu, au venit la Paris pentru a convinge pe Visarion Puiu s[ plece ]n Anglia. L-au convins, au organizat o adev[rat[ r[pire, dar nu au reu=it s[ o realizeze din cauza interven\iei grupului simist, cu care au intrat ]n contrazicere de interese, grupul simist av`nd planuri proprii de ]nfiin\are a unui episcopat ortodox rom`n la Paris. Vasile Leu a ]ncercat s[-l determine pe generalul R[descu cu care a intrat direct ]n leg[tur[ la Paris, ]n octombrie 1949, s[-l sus\in[ pe el pe Vasile Leu, s[ devin[ episcop la proectata episcopie ortodox[ rom`n[ din Paris, sau la episcopia vacant[ din Statele 196

Unite. Interven\ia nu a reu=it =i Vasile Leu s-a ]napoiat ]n Anglia f[r[ nici un rezultat practic. De la inginerul Titi Constantinescu, acela=i Petric[ Bogdan, agent american la Salzburg, am aflat c[ Vasile Leu i-a cerut s[-i mijloceasc[ leg[tura cu \ara. Aici voia Vasile Leu s[ se ]napoieze pentru a relua leg[tura cu grupurile de partizani din mun\ii Neam\ului. De la popa Boldeanu am aflat ]n septembrie 1949, la Paris, c[ Vasile Leu a f[cut excrocherii ]n \ar[, fapt pentru care a fost condamnat la ]nchisoare ]n timpul regimului antonescian; l-a acuzat pe Vasile Leu c[ este agent comunist, fuga lui clandestin[ fiind f[cut[ cu ajutorul autorit[\ilor din RPR. Chiar de la Vasile Leu am aflat la Paris c[ tr[ie=te ]n concubinaj cu Sanda St[tescu, pe care vroia s[ o duc[ cu el ]n Anglia, ca secretar[ personal[. Vasile Leu mi-a spus c[ a f[cut o leg[tur[ cu francmasoneria englez[; =i cu cea francez[ prin Vintil[ Betala, prin care a reu=it s[ ob\in[ sprijinul francmasoneriei ]n favoarea bisericii ortodoxe, =i pentru ]nfiin\area episcopatului proectat. Nu cunosc altceva despre via\a particular[ murdar[, despre activitatea =i leg[turile lui Vasile Leu. ss/ Silviu Cr[ciuna= Pentru conformitate, Horn Adelina Proces verbal de interogatoriu Arestata, Magos Olariu Constan\a, n[scut[ la 11 martie 1909 ]n comuna Cubin-Jugoslavia, fica lui Dumitru =i Sofia, cu ultimul domiciliu ]n Paris, str. Lubek nr. 35. }ntrebare: }n ce perioad[ ai fost ]n str[in[tate ? R[spuns: Am stat ]n Fran\a din anii 1948 p`n[ ]n vara anului 1951. }ntrebare: Cine era ]n conducerea bisericii ortodoxe pentru fugarii rom`ni ]n acest timp din Europa ? 197

R[spuns: }n Europa era Leu Vasile, un preot originar din Moldova, fugit din \ar[ ]n 1948. }ntrebare: Arat[ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut pe Leu Vasile ? R[spuns: Pe Leu Vasile nu l-am cunoscut personal, ]ns[ am auzit despre el prima dat[ ]n 1949, la ]nceputul anului c`nd ]mpreun[ cu G`ld[u Florian au sosit ]n Austria. }ntrebare: Arat[ tot ce cuno=ti despre Leu Vasile =i de la cine anume cuno=ti fiecare lucru ]n parte ? R[spuns: La ]nceputul anului 1949, prin februarie, c`nd a venit din \ar[ cu pa=aport legal, Beguin Coca, la Paris, a ]ntrebat pe Boil[ Romulus, la care st[team eu, directorul ziarului Nation Roumaine =i secretar al PN| din Paris, dac[ acesta cunoa=te de G`ld[u unde este, c[ a plecat de acas[ =i familia nu =tie nimic unde este. Boil[ i-a spus c[ a auzit pe unul G`ld[u c[ a vorbit la un post de radio ]n Austria =i c[ din discursul lui a rezultat c[ atunci sosie ]n Austria ]mpreun[ cu Leu Vasile fost preot militar. Dup[ ce m-am ]mprietenit cu Coca Beiguin, am aflat de la aceasta, c`t =i de la Boil[ Romulus =i so\ia acestuia c[ Leu Vasile a fost pe la Paris ]n septembrie 1949 =i c[ a fost la Geneva la Consiliul Ecumenic, pentru ce anume nu =tiu. La Paris, a fost la Lupoaia Ion, fost maior de administra\ie PN|-ist =i se ocupa cu vinderea vinurilor ]n Fran\a. Aici a fost g[sit de Beguin Coca. }n 1949 era prieten cu legionarii, av`nd leg[turi cu preo\ii legionari din Paris ca: Boldeanu Vasile, Blaga Lucaci +tefan =i Gra\ian. Mai t`rziu s-a certat cu ace=tia, pentru ce anume nu =tiu =i a trecut de partea lui R[utu Mihai, Comaniciu Hora\iu. Nu cunosc altceva din leg[turile lui Leu cu persoanele ar[tate mai sus. Dup[ ce am luat leg[tura cu Titi Constantinescu, de la Salzburg prin Opran Mihai, am aflat de la acesta despre Leu Vasile urm[toarele: Leu Vasile a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service. Cum =i ]n ce ]mprejur[ri nu 198

cunosc, ]ns[ ]n 1949 a venit ]n Austria la Gratz =i s-a stabilit apoi la Salzburg. C`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service, iar nu =tiu. Din Salzburg, a plecat la Geneva =i apoi la Londra, unde s-a stabilit, f[cea colect[ri prin Geneva, Salzburg, Gratz, Paris, Londra, ]ntruc`t fusese ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa, =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. }n Austria luau contact cu noii fugari veni\i din \ar[ =i culegea informa\ii pentru Inteligence Service, totodat[ se ocupa cu ]mp[r\irea de ajutoare de la americani pentru fugarii rom`ni din lag[rele din Austria. }n activitatea sa pentru serviciul de informa\ii englez, \inea leg[tura cu Iliescu =i unii reprezentan\i ai bisericii anglicane, de care a fost primit cu mare fast la Londra c`nd s-a dus ]mpreun[ cu G`ld[u. La Londra =tiu c[ a vorbit la postul de radio BBC ]mpotriva regimului din \ar[ =i pe l`ng[ aceasta, \inea predici ]n biserici pe unde mergea, pentru fugarii rom`ni ]mpotriva regimului din \ar[. Totodat[ scria articole la ziarele din Apus cu con\inut du=m[nos RPR. }ntrebare: Ar[ta\i alt[ activitate desf[=urat[ de Leu Vasile ]mpotriva RPR ? R[spuns: }n afar[ de cele ar[tate nu cunosc. }ntrebare: Cu ce persoane avea Leu Vasile leg[turi ]n str[in[tate ? R[spuns: Cunosc tot de la persoanele pe care le-am ar[tat, c[ Leu Vasile la Paris cu Sanda St[tescu, agent[ a Inteligence Service-ului, maiorul Iliescu de la Londra, avocatul Cristea de la BBC =i celelalte persoane ar[tate. De la biserica anglican[, nu =tiu cu cine a avut Leu Vasile leg[turi. }ntrebare: Ce alt[ activitate cuno=ti desf[=urat[ de Leu Vasile la Paris ? R[spuns: Nu cunosc alt[ activitate ]n afar[ de cea ar[tat[. }ntrebare: Cuno=ti o persoan[ cu numele Keti Gavrilescu =i ]n caz afirmativ c`nd =i ]n ce ]mprejur[ri ai cunoscut-o ? R[spuns: Pe Keti Gavrilescu nu am cunoscut-o personal, ]ns[ 199

de la Coca Beguim, cunosc c[ aceasta este o inginer[ chimist[, care p`n[ prin 1949-1950 a stat la Paris =i apoi a plecat ]n Anglia =i lucra la un laborator chimist. }ntrebare: Ce cuno=ti despre felul cum a ajuns Keti Gavrilescu la Paris =i ]n ce ]mprejur[ri a plecat ]n Anglia ? R[spuns: Nu =tiu cum a ajuns la Paris =i nici cum =i de ce a plecat din Paris la Londra. }ntrebare: Ce cuno=ti despre formarea unei forma\ii militare dintre fugarii rom`ni ]n Europa Apusean[ ? R[spuns: Cunosc faptul c[ ]n 1949, fostul rege Mihai, a ]ns[rcinat pe generalul Petrescu Puiu =i amiralul Dumitrescu Gheorghe, s[ formeze din coloni=tii rom`ni =i persoanele fugite din \ar[, o forma\iune militar[ care s[ lupte ]mpotriva RPR. Aceste persoane, ]mpreun[ cu al\i fo=ti ofi\eri din \ar[, fugi\i ]n Fran\a, au format la Paris <Asocia\ia fo=tilor militari rom`ni>. }n aceast[ asocia\ie se f[ceau ]nscrieri ale fo=tilor ofi\eri =i fugari rom`ni care impliniser[ v`rsta stagiului militar, cu scopul - a=a cum era scris =i ]n statutul lor - <form[rii unei eventuale armate rom`ne, ]n cadrul armatei europene>. }ntrebare: Ce rol a avut Leu Vasile ]n formarea acestei asocia\ii ? R[spuns: Nu cunosc dac[ Leu Vasile a avut vreun rol ]n aceast[ asocia\ie. |in s[ men\ionez c[ eu cunosc numai via\a rom`nilor din Fran\a =i pe ceilal\i din alte \[ri numai din auzite, anumite fr`nturi din activitatea lor a=a cum am cunoscut despre Leu Vasile. Prezentul proces verbal de interogatoriu a fost citit de mine cuv`nt cu cuv`nt =i el corespunde ]n totul cu cele declarate de mine. ss. Magos Constan\a Olariu Va s[ zic[ dosarul ]ncepe a se alc[tui la Moscova. Episcopul emigra\iei rom`ne este r[pit =i dus la Moscova, cum vom vedea am[nunte ]n documentele de mai t`rziu, dar =i martorii, sau m[rturiile (i se arat[ texte olografe a c[ror grafie o recunoa=te) ajung tot acolo. Nu am g[sit la dosar declara\ia celui numit 200

Neam\u; ]n leg[tur[ cu cei doi - Silviu Cr[ciuna= =i Mago= Olariu Constan\a, rezult[ clar c[ au fost ]n occident o vreme, dar au reajuns prizonieri la comuni=ti unde, la presiunile anchetatorilor fac unele concesii, cu toate c[ se simt obliga\i s[ declare ]n special, lucruri oneste. Astfel, ]n declara\ia lui Cr[ciuna= se insinueaz[ lucruri compromi\[toare cum ar fi participarea v[rului meu ]n 1948 ]ntr-o delega\ie la Moscova, lucru absolut neadev[rat dar =i neverosimil, dar pus pentru a da verosimilitate celorlalte insinu[ri: c[ ar fi agent al RPR trimis ]n str[in[tate; se mai trece apoi prin concubinaj =i antecedente dubioase pentru a se ajunge la leg[turi cu francmasoneria. Va s[ zic[ un prelat rom`n, care ajut[ partizanii din mun\i dar face parte din delega\ia oficial[ la Moscova =i cultiv[ intens francmasoneria. Conexiuni at`t de grosolane ]nc`t nu pot fi crezute nici de magistratura cea mai totalitarist[. Cealalt[ depozi\ie, a Constan\ei Olariu, barem re cunoa=te de la ]nceput c[ nici <nu l-a cunoscut personal pe Leu Vasile> =i c[ <nu =tie c`nd a fost recrutat pentru Inteligence Service >. +i, cu toate acestea, astfel de depozi\ii au fost men\ionate =i ]n dosarul procesului, instan\a consider`ndu-le valabile =i chiar hot[r`nd c[ nu mai este necesar[ audierea sau confruntarea martorilor. Desigur - Pentru ca totul se <organiza> cu urm[torul scop: Declara\ie din 15 aparilie 1953 La Zurich, m-am oprit vreo dou[ zile la familia Saposnic pentru a o vedea =i pentru a-mi completa jurnalul meu de zi. Jos, la familia Saposnic am cunoscut un consilier de Lega\ie elve\ian, cu serviciul la Belgrad. }ntre\in`ndu-m[ cu el, vremea a trecut f[r[ s[-mi dau seama. Gr[bindu-m[, mi-am uitat jurnalul de zi ]n noptier[ la familia Saposnic. Am telefonat din Insbruck d-nei Saposnic spun`ndu-i s[-mi trimit[ jurnalul de zi prin consilierul elve\ian care a doua zi urma s[ treac[ spre Belgrad. Convorbirea mea cu d-na Saposnic fusese interceptat[. D-na Saposnic mi-a spus c[-mi va trimete jurnalul, asigur`ndu-m[ c[ 201

va lua m[suri ca jurnalul de zi s[-mi ajung[ la timp. Duc`ndu-m[ la gara Insbruck pentru a-l a=tepta pe consilierul elve\ian, pe peronul g[rii care nu era aglomerat, ]nainte de sosirea trenului, am fost tr`ntit de un hamal care ducea un c[rucior. Numai printr-un miracol am sc[pat de a nu fi c[lcat de trenul care intra ]n gar[. La anchet[ s-a stabilit - dup[ declara\iile hamalului - c[ hamalul nu f[cuse acest gest ]nt`mpl[tor, ci la anchet[ sa stabilit c[ el fusese pl[tit cu 2500 shilingi pentru a face aceasta. Hamalul declarase c[ fusese pl[tit de un domn care vorbea prost nem\e=te - era probabil englez - care ]i promisese c[ dac[ va s[v`r=i faptul, va primi ]nc[ 2500 shilingi. Dup anchet[, hamalul, care era localnic =i c[s[torit ]n Insbruck, a disp[rut din localitate. Am istorisit aceast[ ]ncercare de atentat lui R[descu, R[utu, Udri\chi, Bercu =i Biscoff.

Capitolul X
C{TRE CITITOR Rareori ]n via\a aceasta se atinge sublimul =i nu multor oameni dintre miliardele care vie\uim le este dat[ o asemenea binecuv`ntare. Credin\a cre=tin[, prin toat[ experien\a biblic[ =i prin Adev[rul adus de Domnul Isus este convins[ c[, printre oamenii pe care Dumnezeu i-a f[cut s[ se ]nmul\easc[ =i s[ st[p`neasc[ p[m`ntul, exist[ doar unii care sunt ale=i ai Lui. Fiin\e ale vie\ii fiind, ]n general condamn[rile la moarte ne zguduie, iar =tirea unor execu\ii ne terifiaz[ con=tiin\a indiferent de ce specie de subcon=tiin\[ uman[ ar fi vorba. Dar mi te c`nd omuciderea are loc ]n cazul unei puternice personalit[\i care ar mai putea face multe pentru omenire! M[ obsedeaz[, din copil[rie, capul a=ezat ]n \[r`n[ al lui Nicolae Iorga, cu barba r[v[=it[ dup[ asasinat, dintr-o fotografie de ziar care mi-a c[zut ]n m`n[. Mi-l amintesc pe tat[l meu unul dintre pu\inii oameni care votase cu <Nu> la referendumul f[cut de Ion Antonescu explic`nd c[-l accept[ ca militar, dar nu-i place dictatura - cum, ]n diminea\a lui iunie 1946 c`nd a auzit la radio vestea execut[rii mare=alului a pl`ns =i a spus: <tic[lo=ii>^ Deseori, ]n mod cu totul necontrolat, ]mi revine ]n memorie chipul unui prim-ministru dintr-o \ar[ important[ cu care am avut conversa\ii de foarte pl[cut[ eleva\ie intelectual[ ]n c`teva seri ale unui mare festival cultural =i c[ruia i-am v[zut apoi ]n <Paris Match> secven\ele sp`nzur[rii de poarta unui stadion, urcat pe-o lad[ de bere care i se lua de sub picioare. Ca om, te cuprinde o r[scolire ]n fa\a oric[rei execu\ii, tocmai pentru c[ e terifiant g`ndul distrugerii unei con=tiin\e. Ce s[ mai spunem, dar, despre o con=tiin\[ care, spre deosebire de noi, muritorii de r`nd, a atins sublimul ! Din acest motiv, din toate paginile dosarelor - pagini ce 203

202

mi-a fost dat s[ le citesc la v`rst[ ]naintat[ despre fapte petrecute ]n adolescen\a mea, unele m-au cutremurat, altele m-au f[cut s[ l[crimez, unele m-au f[cut s[ fiu m`ndru de neamul meu, dar c`teva fraze m-au umplut de revolt[ p`n[ la Dumnezeu, f[c`ndum[ s[ exclam disperat: <Cum ai putut r[bda, R[bd[torule, at`ta tic[lo=ie animalic[ =i lips[ de sim\ire uman[ ?! >^ Poate c[ voi g[si loc s[ vorbesc =i despre celelalte, dar cea mai grav[ dintre acestea, care m[ chinuie at`t de mult ]nc`t a= fi fericit dac[ a= putea s[ nu mi-o mai amintesc, este cea din textul sentin\ei: <^av`nd ]n vedere periculozitatea excep\ional[ a acuzatului, faptul c[ este imposibil[ reeducarea lui, Tribunalul apreciaz[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa, urm`nd s[ sufere pedeapsa capital[ pentru aceste fapte>. Celor c[rora, aceast[ fraz[ li se pare corect[ m[car din punctul de vedere a formei juridice, le explic faptul c[ indignarea mea izbucne=te doar la ]nt`lnirea unui cuv`nt: <reeducare>. Tocmai pentru c[ sun[ foarte uman =i vrea s[-=i aroge sim\[minte omene=ti, chiar dac[ ele sunt de neputin\[. Dar e numai cinism. Un cinism strict animalic, lipsit de orice fior al sim\irii umane, venit din partea unor - Dumnezeu s[-i ierte - v`ndu\i. V`ndu\i con=tient, sau poate =i mai r[u ]n materie de desumanizare pe care a adus-o glorioasa putere sovietic[ - v`ndu\i incon=tient tocmai prin educa\ia la care ei se refer[ c`nd vorbesc de reeducare. Educa\ie care, golit[ de morala cre=tin[ =i de ]n\elegerea aspira\iilor superioare, spre divin, r[m`ne doar o g[unoas[ form[ de dresare a fiin\elor pentru interesele unei dictaturi. Dumnezeu s[-i ierte pe Lavrovii, Solomonii, Lalyerii care-au semnat o asemenea sentin\[, ca =i pe Franciscii Butyka, Branovicii, Pantiu=ii =i Panovii care i-au dirijat din umbr[. Nu le poate pretinde nimeni s[ aib[ vreun sentiment fa\[ de sintagma: <Biserica Rom`n[>. Cu toate c[, dac[ ar fi fost oameni normali, indiferent de credin\a lor, ar fi avut m[car intui\ia c[ se apropie de ceva sf`nt, de un lucru asupra c[ruia trebuie meditat cu grij[ oric`t de p[g`n ai fi !^ Nu le pretind asta, dar dac[ ar 204

fi fost oameni, m[car oameni - <fiin\e cu con=tiin\[ superior organizat[> - cum spune chiar =i t[tucul lor materialist, =i tot =iar fi dat seama c[, ]n fa\a lor, oric`t de importan\i s-ar fi considerat, se afl[ o con=tiin\[. +i ]nc[ una care a atins cotele maxime din ce poate atinge o con=tiin\[ omeneasc[: un om c[ruia nu-i e team[ s[-=i recunoasc[ absolut toate faptele, ba chiar s[ =i le agraveze; un om pe care l-au putut prinde =i r[pi tocmai pentru c[ nu a cedat tenta\iilor nici la Londra, nici la Patriarhia Ecumenic[, ci a avut o singur[ credin\[ misionar[: turma al c[rei p[stor era. Ei bine, po\i avea convingeri contradictorii cu aceast[ credin\[ misionar[ a celui ]nc[tu=at din fa\a ta, po\i chiar s[ te consideri adversarul unor asemenea convingeri sau chiar jandarmul care trebuie s[ le distrug[, dar nu po\i s[ nu respec\i sublimul la care un om a ajuns ]n credin\a lui ! La execu\ia lui Mata Hari, comandantul plutonului care o punea la zid, ]nt`i i-a dat onorul ]n semn de profund respect pentru ceea ce reprezentase ea =i abia apoi a comandat foc. C[l[ii rugurilor inchizi\iei g[seau calea de a-=i ar[ta respectul pentru sfin\enia celor sacrifica\i d`ndu-le ]nt`i lovitura de gra\ie, adic[ u=ur`ndu-le moartea =i abia apoi aprinz`ndu-le rugul. Eroul aviator Agarici s-a luptat ]n aer ]ncerc`nd s[-=i doboare adversarul rus, dar c`nd a constatat c[ acela a r[mas f[r[ muni\ie, l-a salutat =i =i-a luat zborul ]n alt[ direc\ie. Chiar =i la v`n[toarea de animale, doar Ceau=escu tr[gea ]n ur=ii ]nfometa\i =i apoi ademeni\i cu m`ncare; legile morale ale v`natului, ]ns[, te oblig[ s[ g[se=ti animalul =i s[ te ]ntreci cu el doar c`nd are o =ans[ dintr-o sut[ ca s[ se salveze prin fug[. Dar toate acestea, \in de ni=te legi morale pe care Lavrovii, Solomonii, Lalyerii, ]n ciuda studiilor juridice pe care ar fi trebuit s[ le aib[, le ignor[ sau chiar ]=i arog[ dreptul bol=evic de a le c[lca ]n picioare. Ei decid c[ nu e nevoie s[ fie audiat vreun martor =i nu le pas[ c[ depozi\iile de la dosar au fost luate unor aresta\i sub cine =tie ce presiuni sau promisiuni, evacueaz[ 205

sala de judecat[ (=i, oare cine alticeneva dec`t proprii lor oameni putuser[ intra acolo !?), r[m`n ]n ]nc[pere singuri cu victima lor =i, apoi, dau sentin\a <]n =edin\a public[ a Tribunalului>. Ca s[ nu mai vorbim de paragraful din Hot[r`rea Judec[toreasc[ ce precizeaz[ c[ <Executarea pedepsei ]ncepe la 28 august 1952, c`nd data de luare ]n primire ]n \ar[ a arestatului este consemnat[ de actele de la dosar la 16 martie 1953. Nep[sarea fa\[ de erorile judiciare este at`t de mare ]n aceast[ concep\ie totalitarist[ asupra actului - chiar formal - al justi\iei, ]nc`t ace=ti m[run\i executan\i rom`ni nici nu-=i pun problema dac[ au sau nu dreptul de a parafa o condamnare pe teritoriul altui stat, mai ales c[ acolo este ]ns[=i m[rea\a Uniune Sovietic[. Iar, dac[ ne uit[m la mandatele de arestare de care e plin dosarul, dar date la modul retroactiv, constat[m la toate ca la cel pe care-l reproducem de prob[ la ]nceputul c[r\ii, c[ <prevede de\inerea ]ntre 1 =i 31 ianuarie 1954>, dar este emis la 9 ianuarie 1954, pentru o persoan[ pe care actul de judecat[ o consemneaz[ arestat[ la 20 august 1952. Nici m[car grija pentru a =terge urmele actului de r[pire la care au procedat patronii lor sovietici, nu o au slugile lor de aici. Ca s[ nu mai vorbim de con=tiin\a pe care ar trebui s[ o aib[ ni=te oameni ai justi\iei c`nd semneaz[ un act oficial ]n numele legii. Dar, mimarea simpl[ a rolului ]n completul de judecat[, ca =i cursurile superficiale serale sau muncitore=ti pentru formarea unor robo\i c[rora li s-a smuls din suflet morala cre=tin[, ]=i spune cuv`ntul. Batjocorindu-=i propria clas[ conduc[toare =i f[c`nd-o sluga unei nomenklaturi, comunismul d[ na=tere la asemenea profesioni=ti =i semidoc\i lipsi\i de con=tiin\a profesiei lor. Pentru c[ un magistrat care a str[duit ani de zile pentru ]nv[\area legilor, a unei competen\e =i a conduitei sale profesionale nu-=i pune semn[tura pe un act, chiar de teroare, precum sentin\a despre care vorbim, f[r[ s[-=i ia m[surile de prevedere a legalit[\ii lui, pe care o pot aprecia alte instan\e prezente sau viitoare. }n asta const[ con=tiin\a profesional[, indiferent ]n slujba cui o pui. Dar semidoctului, parvenitului, marionetei care mimeaz[ doar profesionalismul 206

func\iei =tiind c[ e un simplu mecanism al aparatului monstruos pe care-l are ]n spate, nu-i este team[ de gre=elile inculturii =i ale neprofesionalismului s[u. El execut[ ce-i spun =efii =i se simte tare av`ndu-i pe ace=tia ]n spate, ca orice slug[, ne pun`ndu=i problema dac[ va fi la r`ndu-i judecat de al\ii. Sentin\a despre care e vorba, avea doar rostul birocratic al unui dosar hot[r`t dinainte, care se ]nchidea odat[ cu cazul =i nimeni nu-l mai scormonea. Dar iat[ c[ soarta n-a vrut s[ fie a=a. +i, dac[ dup[ o jum[tate de veac vorbesc despre aceste semn[turi incompetente, este doar datorit[ faptului c[ fiind vorba de un caz foarte grav, de o condamnare la moarte, de pedeapsa capital[ =i executarea unui om - o fac doar spre a sublinia cititorului prezent care ar mai putea avea nostalgia unor avantaje ale bol=evismului, c`t de fals[ =i de periculoas[ pentru societate era metoda ]nlocuirii speciali=tilor profesioni=ti cu <activi=tii> fabrica\i la gr[mad[. Gre=elile grave de legalitate, redactarea cu suficien\[ =i superficialitate a unui act legal care nu este o adeverin\[ oarecare, ci o sentin\[ de condamnare la moarte, trebuie s[-i fac[ s[ se ru=ineze pe to\i cei care, din pofta unor salarii grase, =i-au arogat titluri f[r[ studii, s-au mul\umit cu diploma ]n locul ]nv[\[turii, crez`nd c[ dictatura va dura o ve=nicie =i nimeni nu-i va trage la r[spundere pentru incompeten\a lor. +i asta, ]n mii, ]n milioane de cazuri banale care n-au avut cum s[ fie remarcate dec`t global, prin falimentul ideii de stat socialist, de economie socialist[, de ideologie bol=evic[. Cazuri neobservate, m[runte, mai greu de comentat, pe care le subliniem prin eviden\a acestui act ce reprezint[ mult mai mult dec`t o eroare judiciar[: reprezint[ un fals judiciar ]n sprijinul crimei de desna\ionalizare a Rom`niei. +i, ]nc[, un fals prost f[cut de ni=te simbria=i de Comintern c[rora, dac[ nu le pretindem s[ fi avut con=tiin\[ na\ional[, avem dreptul s[ acuz[m prin ei neprofesionalismul regimului care =i-a probat incompeten\a social[. De unde vine aceasta ? Din sfidare. 207

Sfidarea dictatorului care \i-a pus botul cizmei pe piept =i are convingerea c[ poate face ce vrea pe lumea asta, tocmai pentru c[ nu-i pas[ de judecata lui Dumnezeu =i a istoriei. Nu sunt de vin[ Lavrovii, Solomonii, Lalyerii ridica\i din mediile cele mai promiscue pentru a servi drept magistra\i regimului de incultur[ =i imoralitate; ci st[p`nii care nici m[car nu s-au sesizat ce triptic pun s[ judece un proces de <tr[dare na\ional[> Caz de incompeten\[ p`n[ =i ]n actul criminal ! Oare, un asemenea proces, ]n care era judecat[ ]ns[=i Biserica Na\ional[ =i un asemenea Acuzat, care devenise at`t de important ]n organizarea rezisten\ei dinafar[ ]nc`t, ca ]n nici un alt caz dintre v`rfurile emigra\iei, s-a pus la cale r[pirea lui, nu ar fi cerut mai mult[ aten\ie din partea oficialilor. Oare Gheorghiu-Dej =i ceilal\i <Politbirou> nu aveau interesul unei argument[ri juridice credibile ]ntr-un proces ce putea provoca discu\ii pe plan extern ? Sau, dac[ la nivelul lor de cultur[ nu-=i d[deau seama de anvergura interna\ional[, intelectualii de fa\ad[ care tot se compromiseser[ cu regimul - un Groza, un Sadoveanu, un Ghelmegeanu, un Ralea, nu puteau atrage aten\ia s[ se angajeze un jurist ca lumea care s[ dea o formulare competent[ m[car ca aspect formal ?! Aceasta deosebe=te mentalitatea de slugi a tuturor celor angaja\i ]n stratificatul regim dictatorial: nu se b[gau, nu-i interesa; executau doar ordinele: V[rul meu fusese adus de la Moscova cu anchet[ gata f[cut[ =i condamnarea hot[r`t[ dinainte; tot ce se f[cea aici era o formalitate din punctul de vedere al <justi\iei> pe care o putea face orice absolvent de =coal[ de ucenici diplomat la un curs seral de trei luni pentru a ]nlocui <intelectualitatea ]n care nu po\i avea ]ncredere fiindc[ nu are sim\ de clas[> - cum se ]nva\[ tot la acele cursuri. A=a c[ degeaba ne ]ntreb[m ce p[zeau un Ralea sau un Sadoveanu - }=i p[zeau pielea lor cam groas[ =i foarte bine hr[nit[ - at`ta tot. Procesul public f[cut Bisericii Neamului =i marii ei tradi\ii na\ionale nu-i interesa ! 208

}n schimb, demagogia func\ioneaz[ din plin. Terorismul agresiv =i totalitarist ar vrea s[ se ]mp[uneze cu idei umaniste vehiculate de propaganda ]nv[\[m`ntului seral =i s[-=i aroge rolul de a se g`ndi la <reeducarea> condamnatului, dac[ acesta n-ar fi at`t de ]nver=unat. <Periculozitatea excep\ional[ a acuzatului> (formulare prin care, cutremura\i =i ei de adev[rurile anchetei, c[l[ii dovedesc a intui totu=i ceva din starea de excep\ie a sublimului intelectual =i cre=tin pe care ]l tr[ie=te victima lor), se agraveaz[ prin <faptul c[ este imposibil[ reeducarea> ]nsemn`nd pentru mintea lor acceptul arestatului de a se vinde a=a cum s-au v`ndut ei, de a se murd[ri a=a cum s-au murd[rit ei, de a se lep[da de tot ce ]nseamn[ frumuse\e moral[, a=a cum s-au lep[dat ei devenind biete slugi ale ]ntunericului. De aici provine indignarea mea, pe care nu m-am putut ab\ine s[ nu i-o m[rturisesc cititorului =i recunosc ]n fa\a lui urm[toarele: Am folosit de mai multe ori, coment`nd diverse st[ri sau situa\ii anchetate prin interogatoriile luate v[rului meu, termenul de <convertire> =i chiar mi-am permis s[ dezvolt uneori teza convertirii lui de la cele meschine =i lume=ti, de la cele aventuroase =i egoiste, de la cele culpabile =i chiar nedemne de familia noastr[ =i de ]naltul prestigiu duhovnicesc, na\ional =i cultural care-l caracteriza pe tat[l s[u, la con=tiin\a misionar[ pe care i-o ceruse acesta trimi\`ndu-l ]n str[in[tate. Pentru un neavizat s-ar putea pune ]ntrebarea: ce mai e de convertit la o persoan[ care a ajuns la cre=tinism. Dar nu numai pentru neavizat, ci chiar pentru omul obi=nuit a raporta convertirea doar la sensul de a crede, a ajunge s[ crezi ceea ce nu credeai, a ajunge s[ iube=ti Dumnezeirea pe care n-o iubeai =i, mai ales, a ajunge s[ te sim\i iubit ]n credin\a ta de c[tre Cel Care Este Numai Iubire, s-ar mai putea pune ]ntrebarea dac[ nu pare tautologic s[ vorbim de convertirea unui om care este preot, este slujitor al Domnului, este chiar un ]nalt prelat ? }n toate aceste cazuri, ]ns[, ]nseamn[ c[ omitem, c[ nu \inem seama de acea permanent[ convertire a f[pturii 209

prin credin\[, de acel ideal cre=tin de a tinde s[ fii c`t mai mult dup[ chipul =i asem[narea Creatorului ! }n acest sens, urm`nd un asemenea drum al lumin[rii cre=tine prin Duh Sf`nt =i aprofund[rii Credin\ei sale, se ilustreaz[ permanenta convertire spre bine =i mai bine a celui care, ]n cronologia interogatoriului ]=i reconstituie devenirea ]n credin\a misionar[ de la p[catul p[m`ntesc =i de la luarea ]n u=or a moralei =i p`n[ la apostolatul care ]l aduce ]n pragul execu\iei. Lui ]i sunt limpezi toate acestea =i ]ncercarea etal[rii unor fapte denigratoare, reale sau nereale, nu-l impresioneaz[ ]n fa\a con=tiin\ei de sine care-l apropie tot mai mult de apostolat. Indiferent de cedarea la ispitele tinere\ilor, indiferent de c[derile ]n p[cat spovedite cu r[bdare, indiferent de convulsiile rela\iilor lui lume=ti de p`n[ la clipa c`nd =i-a asumat purtarea crucii, adic[ a avut revela\ia convertirii - el apare, pe m[sura precipit[rii rosturilor ierarhice pe care =i le asum[, tot mai nezdruncinat ]n credin\a a ceea ce are de f[cut, tot mai ]mp[cat cu destinul s[u, tot mai perseverent ]n unicitatea misiunii de salvare na\ional[ prin Biserica a c[rei corabie trebuie s[ o \in[ drept, f[r[ a se mai l[sa prad[ intereselor care l-ar fi putut ispiti la modul personal. De la portretul pe care i-l fac du=manii =i p`n[ la sacrificiul pe care el ]l accept[ cu convingerea c[ semnul credin\ei sale va ]nvinge, se cuprinde un ]ntreg simbol al Schimb[rii la Fa\[. Dar ce =tiu bie\ii lui anchetatori despre Lumina Taboric[ =i simbolul pe care-l reprezint[ ea pentru transfigurarea ]ntregii lumi ?! Ce =tiu ei despre ce au v[zut Petru, Iacov, =i Ioan pe muntele Taborului =i cum M`ntuitorul nu i-a l[sat s[ fac[ acolo cele trei corturi ci a cobor`t cu ei ]n mijlocul lumii care trebuie schimbat[ la fa\[ ]n ]ntregul ei ! Nu =tiu nimic =i cred c[, acolo, ]n celula zero a Jilavei care are ie=irea doar spre valea cu piersici a execu\iilor, acest om ajuns la sublimul dep[=irii propriei sale fiin\e prin ad`ncimile convertirii, le va spune tainele marii sale credin\e. C`nd ? 210

C`nd el are acum convingerea clar[ c[ s[m`n\a va rodi, tot a=a cum a avut-o =i tat[l s[u pl[tind cu via\a, dar =tiindu-l pe el ajuns ]n str[in[tatea civilizat[ unde putea ]mpiedica aservirea Bisericii rom`ne=ti la ierarhii str[ine. Pentru c[, ce s-ar fi f[cut miile de emigran\i rom`ni fugi\i de comunism, f[r[ un duhovnic de-al lor, care s[-i ]mb[rb[teze moral =i s[-i ajute material s[-=i fac[ un rost ? Ce s-ar fi ales din spiritualitatea diasporei rom`ne=ti dac[ ar fi fost p[storit[ spre altfel de interese dec`t cele na\ionale ? Cum ar fi ajuns bejenarii rom`ni la ajutoarele date de Consiliul Mondial Ecumenic dac[ acestea ar fi trecut prin m`inile unui om str[in de ei =i de aspira\iile lor ? Nu ar fi fost asimila\i emigran\ii rom`ni de diaspora slav[ dac[ ar fi devenit sufragani episcopilor acelora ? +i nu s-ar fi infiltrat mai u=or astfel diversiunea comunist[ ?!^ Aceasta, dac[ ne g`ndim doar la situa\ia dinafara grani\elor. Dar, pe l`ng[ miile de rom`ni din emigra\ie, s[-i num[r[m pe cei de zece ori sau de o sut[ de ori mai mul\i a c[ror mic[ m`ng`iere ]n \ar[ era ascultarea posturilor str[ine de radio. Ce efect ar fi avut predica unui Vl[dic[ str[in =i ]n ce limb[ ar fi vorbit acesta ? Ca s[ nu ne mai ]ntreb[m ce apel ar fi putut face un str[in la sentimentele noastre na\ionale =i dac[ ar fi avut inima sau c[derea s[ o fac[. }n orice caz, impactul cu sufletul ascult[torului de liturghie ]n semiclandestinitate ar fi fost mult mai mic =i efectul de sus\inere a moralului credincio=ilor din \ar[ mult mai mic ! }n acest fel, ]ns[, prin trimiterea lui din \ar[ de c[tre cei care mai putuser[ ]nc[ g`ndi aceast[ fapt[ ]nainte de a fi anihila\i, se ]ndeplinise =i canonul sinodului de la 1752 al Mitropolitului Iacob (]n mod fericit, p`n[ la consecin\ele moderne ale p[storirii prin undele radio care aduc predica cea dreapt[) dar se salvase ]nsu=i segmentul spiritual al ideii de rezisten\[ la comunizare prin desna\ionalizare. Con=tientizarea se pornise =i la cei dinafara \[rii care se-nt[reau printr-o anumit[ organizare pe criterii na\ionale, dar chiar =i la cei din interiorul statului comunizat, prin ]nt[rirea unei mentalit[\i mai proprii, ]mpotriva sovietiz[rii. 211

Misiunea lui aceasta fusese =i, prin ]ndeplinirea ei, el f[cuse to\i pa=ii posibili spre convertirea deplin[ indentific`ndu-se cu Credin\a sa ]n fa\a c[reia nu mai contau nici condamnarea nici denigr[rile; =i nici probele cu care ]l amenin\au, pentru c[ el le oferea de zece ori mai multe. }nafara tainei de jur[m`nt eclezial prin care avea garan\ia continuit[\ii. Ajun=i ]n acest punct al t[cerii lui solemne asupra celor sfinte - pentru c[ sf`nt[ se dovede=te pentru el ]ndatorirea misionar[ pe care o ]mp[rt[=ise cu al\ii - sigur c[ ne-ar interesa, totu=i, s[ afl[m =i s[ cinstim ast[zi m[car unele dintre numele celor care lau ]ncurajat =i l-au sus\inut pe animatorul acestei idei, pe Episcopul Grigorie Leu. Cu certitudine, este vorba despre unii din cercul mai larg pe care l-am enumerat. Unii: Desigur, prela\ii cei mai prestigio=i precum cei izola\i sau chiar ]ndep[rta\i din Sinod: Tit Simedrea, Nifon Criveanu, Patriarhul Nicodim =i Mitropolitul Irineu Mih[lcescu - at`ta vreme c`t au tr[it. Desigur c[ e vorba de to\i marii c[rturari: Gusti, Petrovici, Paulescu, Crainic, R[dulescu Motru, Galaction, Ag`rbiceanu =i de c`\iva politicieni precum ultimii mini=tri \[r[ni=ti =i liberali, at`ta vreme c`t n-au sim\it recluziunea regimului. Desigur c[ erau fra\ii sinodali ai Episcopului Grigorie, r[ma=i ]nc[ ]n scaunele lor. Mitropolitul Nicolae B[lan al Ardealului, episcopul Valerie Moglan al Clujului, episcopul Nicolae al Oradiei, Partenie Ciopron, Policarp Moru=ca =i, cunoscut sigur de mine, episcopul Chesarie al Tomisului. Tot ]n mod sigur erau rudele: tat[l meu Ioan Leu, fratele mezin Constantin-Nil Leu, cumnatul +erban Onose, cumnatul Nicolae G`lea, cei din familiile Bl[naru, Ursu, Racovi\[, Filiu\[, Popoiu, Ar=ic, Cahu, Modiga, Zugravu, Vicol, Vrabie, intelectuali de \ar[ cu verticalitate =i sim\ire na\ional[ reprezent`nd prin leg[turile lor, un ]ntreg curent de opinie antibol=evic[. 212

}nafara lor, ]ns[, au fost =i al\ii mai tineri, colegi de-ai v[rului meu sau chiar proaspe\i membri ai Sinodului care se dorea <]nviat> - slujitori biserice=ti poate t[cu\i, poate mai pu\in activi, precau\i din pricina terorii, dar p[str`nd ]n sufletele lor con=tiin\a de teologi ai Bisericii Neamului =i de duhovnici ai sufletului rom`nesc, deci=i ]n rostul lor misionar de a-=i ajuta credincio=ii s[ reziste asaltului la care ]i supunea anticristul, ca =i preo\ii din str[in[tate care p[zeau acolo puritatea rom`neasc[ a Bisericii, a=a cum ]i ]ndrumase ]ntotdeauna cel fa\[ de care aveau ascultare - Episcopul Grigorie Leu. Acuzatul, interogatul, condamnatul - sau cum vrem s[-i spunem - este foarte grijuliu s[ nu transapar[ din declara\iile sale vreun indiciu care s[ dea du=manului posibilitatea de a distruge asemenea ml[di\e. Reac\ia lui e divers[: de la sofism la amnezie =i de la schimbarea direc\iei declara\iei la refuzul f[\i= de a r[spunde. Dar scopul lui este unul: De a p[zi tot ceea ce a construit tat[l s[u aici =i el ]n str[in[tate, de a nu da =anse du=manului ca s[ g[seasc[ vreo cale de distrugere. A=a c[, la dosar, nu se poate g[si nici un document ]n aceast[ privin\[. +i, totu=i, ace=ti oameni, aceste con=tiin\e au existat =i au ac\ionat de vreme ce, a=a cum am demonstrat mai ]nainte, cu un sfert de veac mai t`rziu, ]n \ar[ chiar sub regimul cel vechi, ceea ce mocnise ]ncepu s[ apar[ f[\i= ]n lucr[ri de studiu asupra rostului Na\ional al Bisericii. Iar rom`nii din str[in[tate au p[strat rela\ii tot mai str`nse cu Biserica Mam[, colonii rom`ne=ti sufragane unor ierarhi str[ini fiind pu\ine =i ]ndreptate nu spre ortodoxia slav[, ci spre cea ecumenic[, ce nu se amestec[ ]n problemele tradi\iei Na\ionale. Ace=ti oameni au existat, prin ei ideea a rezistat iar martiriul celor doi episcopi despre care vorbesc ]n aceast[ carte a dat rod spiritual intens, ca orice martiriu cre=tin. Ca s[-i afl[m =i s[-i cinstim cum se cuvine, trebuie continuat[ cercetarea istoric[. +i le-a= fi recunosc[tor tuturor celor care ne vor ajuta s[ facem publice lucrurile pe care le =tiu. Pentru c[, spre cinstirea Bisericii, aceasta a fost o mi=care - o mi=care de 213

mare con=tiin\[ na\ional[. Iar cei doi episcopi care prin drama suferin\ei devin azi cunoscu\i, au fost exponen\ii unei asemenea mi=c[ri na\ionale =i nu doar ni=te ini\iatori de unii singuri. *** Am ]ncercat s[ stau de vorb[ cu unii dintre ei, care m-au ajutat la reconstituirea faptelor ]n am[nuntele lor, ]n date foarte concrete =i de eviden\[ pentru diverse aspecte, dar un cunosc[tor al ansamblului problemei n-am mai g[sit. Doi, de la care speram s[ aflu mai multe pentru c[ fuseser[ ]n rela\ie direct[ =i cu Grigorie =i cu Victor Leu, aveau o stereotipie a r[spunsurilor cu care se obi=nuiser[ ]n anchetele la care au fost supu=i acum aproape cinzeci de ani, stereotipie pe care jum[tatea de veac de tain[ (=i team[ de oficialitate, poate) le-o osificase ]ntr-un asemenea hal ]nc`t unul dintre ei, r[posatul arhiepiscop Antim Nica, a avut o replic[ pentru care, dup[ aceea mi-a cerut iertare: <Dar de ce vrei s[ dezgropi lucrurile astea dup[ at`ta vreme ]n care to\i le-am uitat ?!> Antim Nica i-a fost elev Episcopului Grigorie la seminarul teologic de la Ismail, i-a fost coleg de facultate Episcopului Victor Leu, a fost printre cei pe care Grigorie Leu ]i ajuta cu burse din propriul s[u salariu de arhiereu vicar la Mitropolia Ia=ilor =i epitrop la marele a=ez[m`nt al Spiridoniei, lu`ndu-=i astfel doctoratul ]n teologie la Strassbourg =i a ajuns arhiereu ]n Basarabia. C`nd aceasta a fost ocupat[, s-a refugiat la Hu=i devenind protosul tuturor preo\ilor =i c[lug[rilor basarabeni pe care Episcopul Grigorie ]i ad[postea ]n eparhia sa. Era prieten al v[rului meu =i discipol intim al unchiului meu, el f[c`ndu-i =i sumbra slujb[ de ]nmorm`ntare sub ochii vigilentei securit[\i =i ai reprezentan\ilor guvernamentali. Din str[in[tate, v[rul meu i-a transmis o scrisoare mul\umindu-i pentru aceast[ devo\iune fa\[ de tat[l s[u p`n[ la drumul final, ceea ce, desigur, l-a supus pe Antim Nica unor suspiciuni =i unor anchete datorit[ c[rora, mul\umind lui Dumnezeu c[ a sc[pat, a uitat totul =i s-a dezis de tot p[str`nduse ]n ierarhie p`n[ la aproximativ recenta sa trecere ]ntru Domnul. 214

Nu cred c[, ]n aceste condi\ii spirituale, ]nafar[ de acordul pasiv, el s[ fi ]ntreprins ceva. Cel de-al doilea, =i mai apropiat al nostru, fiindu-ne rud[ =i lui l[s`ndu-i-se engolpionul prin care Episcopul Grigorie ]i transmitea fiului s[u ]nsemnele arhiere=ti, a avut o evolu\ie asem[n[toare, scuzat fiind de faptul c[ ]nsu=i v[rul meu ne-a l[sat ]n familie cuv`nt de ordine c`nd a plecat: s[-l ponegrim c`t mai mult ca s[ ne salv[m dovedindu-ne rup\i de el. Dup[ o jum[tate de veac, la v`rsta foarte ]naintat[ a am`ndurora, acel <nu =tiu, n-am fost implicat> omene=te explicabil, pe care-l luaser[ ]n bra\e la anchet[, dar ]l repetau ]nc[ timora\i, nerealiz`nd c[ trecuser[ aproape cinzeci de ani, mi-au ]mpiedicat aproape orice posibilitate de comunicare. Alte date, circumscrise la eparhia Hu=ilor, am str`ns destule de la rudele noastre preo\i =i de la c[lug[rii care-au suferit odat[ cu ierarhul. Dar sunt date unilaterale ale ac\iunilor Episcopului Grigorie ]n zon[, ale ]ncuraj[rii \[ranilor care credeau ]n el =i ale trimiterii peste Prut a c[lug[rilor basarabeni pentru slujbe clandestine sau r[sp`ndirea cuv`ntului pastoral. Am aflat =i alte ]ncumet[ri asem[n[toare pentru care c[lug[rii aveau binecuv`ntarea =i ]ndemnul Episcopului =i au suferit ]mpreun[ cu el, mila Domnului f[c`nd s[ supravie\uiasc[ ]nc[ arhimandritul Mina Dobzeu. Sper totu=i c[, ]n tainele m`n[stire=ti, unde c[lug[rii comunic[ cu fra\ii lor mai tineri, alte amintiri s-au mai p[strat, mai multe adev[ruri put`ndu-se reconstitui cu timpul. O variant[ greu de crezut, put`nd chiar s[ produc[ reac\ii defavorabile la unii, dar nu imposibil[ dac[ \inem seama de posibilitatea cre=tin[ a convertirii oric[rui p[c[tos, ar fi =i cea a cunoa=terii par\iale de cauz[, sau m[car a acordului tacit pe care =i l-ar fi dat ]nsu=i patriarhul Justinian, cel instalat de puterea atee, printr-un salt rapid cu avans[ri for\ate la care l-a ajutat Gheorghiu-Dej al c[rui om era. La evadarea sa din lag[rul de la T`rgu Jiu, Gheorghiu a fost g[zduit de preotul Ion Marina la seminarul din R`mnicu V`lcea 215

pe care acesta ]l administra. Sc[pat din lag[r la 15 august - unde nici acolo, se spune, n-o ducea prea r[u fiindc[ Ceau=escu, fiindui un soi de valet, ]l servea cu \uic[ la ghea\[, conduc[torul comunist s-a a=ezat pe trai la preotul oltean =i - <m[n[stire, maici, chef> ]mpreun[ cu Chivu Stoica =i Ion Gheorghe Maurer - a uitat de insurec\ie (dac[ cumva o fi =tiut ceva !) ajung`nd la Bucure=ti de-abia pe 26-27 august. R[splata pentru preot a fost mare, cu numele Justinian el fiind impus Arhiereu-Vicar la Ia=i, ]n coasta marelui c[rturar na\ionalist Irineu Mih[lcescu care, ulterior, a fost trimis la m`n[stire =i a murit ]ntr-un mod destul de neclar. Pentru a doua oar[, Justinian Marina a fost s[ltat peste r`nd fiind ]nsc[unat mitropolit ]n calitate de vicepre=edinte al Frontului Plugarilor, func\ie politic[ incompatibil[ cu cea bisericeasc[. Dar totalitarismul poate orice =i, dup[ moartea la fel cu semn de ]ntrebare a patriarhului Nicodim, ]n numai trei-patru ani de c[lug[rie Justinian ajunge patriarh, peste capul multor prela\i b[tr`ni, teologi na\ionali=ti care trebuiau f[cu\i inofensivi. Se pune ]ntrebarea: a putut oare, ]n asemenea condi\ii, omul lui Gheorghiu pus ]n fruntea Bisericii, s[ accepte =i calea ei dreapt[ ? +i deoarece cre=tinismul ne ]nva\[ c[ drumul dreptcredin\ei se arat[ oric[rui p[c[tos, s[ vedem argumentele ]ntru aceasta: Indiferent de cameleonismul s[u politic, preotul Ion Marina era format ]n =coala teologic[ clasic[ a Bisericii noastre, aleg`nd astfel drumul preo\iei. La Ia=i c`nd a venit, conform canonului monahal a trebuit s[-=i ia un duhovnic =i acesta a fost Episcopul Grigorie, drept cel mai vechi =i mai de prestigiu ierarh din eparhia mitropolitan[, el fiind =i cel care, la modul firesc, f[r[ jocurile politice, la rangul lui =i la calitatea de locotenent metropolitan pe care o mai avusese, le-ar fi urmat ]n scaun lui Irineu Mih[lcescu la Ia=i =i lui Nicodim Munteanu la Bucure=ti. Duhovnicul, dup[ cum se =tie, trebuie considerat p[rinte sufletesc =i prim sf[tuitor al celui care i se spovede=te a=a c[, o 216

influen\[ ]n bine de la austerul vl[dic[ Grogorie la proasp[tul vl[dic[ sus\inut de regim, a putut s[ existe. P[rintele Patriarh Teoctist relateaz[ cum, la instalarea ca mitropolit a lui Justinian Marina la Ia=i, lumea era foarte rezervat[ =i chiar ostil[ celui impus de guvernare, iar personalit[\ile Moldovei ocoleau palatul mitropolitan. De abia c`nd a sosit, pentru a participa la ceremonie =i a face slujb[ Episcopul Grigorie, lumea important[ a Ia=ilor a venit la catedral[. Prestigiul acestuia era necontestat. Toat[ lumea c[rtur[reasc[ a Ia=ilor ]l aprecia pe Vl[dica Grigorie =i-l considera ca pe unul de-al lor ]nc[ din perioada c`nd, ]n calitate de vicar aici, fusese unul dintre st`lpii vie\ii spirituale moldovene=ti, public`ndu-=i tocmai ]n acea perioad[ lucr[rile de baz[ ale operei sale teologicosociale. Toat[ lumea clerical[ =i monahiceasc[ ]l =tia ca pe un p[rinte sufletesc drept =i cump[tat, care, printr-o viziune conduc[toare clar[ f[cuse ordine ]n via\a curent[ bisericeasc[ aduc`nd multe foloase prin modernizarea =i dinamizarea administr[rii parohiilor =i m[n[stirilor =i valorific`nd resursele ]n special pentru sus\inerea la studii ]nalte a sute de tineri mireni sau monahi. }n sf`r=it, toat[ \[r[nimea Moldovei ]l cuno=tea ca pe ap[r[torul drepturilor ei pentru c[, ]n acei ani de secet[ se opusese de a se lua cotele la care erau supu=i \[ranii =i ceruse guvernului o lege pentru ap[rarea plugarilor din toat[ Moldova; dar ]l cuno=tea =i fizic, de la cuv`ntarea direct[ pe care o adresa fiec[rui credincios, deoarece ]n via\a sa arhieresc[ el introdusese stilul misionar pe care al\ii nu-l aveau. El nu era doar un vl[dic[ de palat episcopal =i de slujbe la catedral[; p[str[nd pentru aceasta doar s[rb[torile mari, el colinda satele duminic[ de duminic[ slujind ]n c`te o biseric[ modest[ de \ar[, st`nd de vorb[ cu enoria=ii, predic`ndu-le, ajut`ndu-i moral, cu sfatul, dar =i material - din sate drumurile sale trec`nd pe la prefecturi unde intervenea pentru necazurile oamenilor. Nu exista hram de biseric[ la care s[ nu sfin\easc[ bucatele de pe masa ob=tilor s[te=ti =i, de cele mai multe ori, venea ]n acele modeste a=ez[ri 217

moldovene=ti ]nso\it de soborul s[u de preo\i =i cu ]ntregul cor al episcopiei. Lumea ]l cuno=tea bine, =tiind c[, dac[ nu ar fi fost presiunile politice ale unui guvern detestat, el ar fi fost, de drept, cel care trebuia instalat ]n scaunul mitropolitan al Ia=ilor, deoarece condi\ia la Unirea Principatelor pentru acceptarea Capitalei la Bucure=ti fusese: <cap al Bisericii moldovean> - =i nu doar trecut pe la Moldova, cum s-au l[rgit lucrurile ]n practic[. }ns[=i tradi\ia ultimului veac ar[ta limpede cum, de pe sacunul episcopal de la Hu=i, ajunseser[ prima\i ai Rom`niei =i C. Ar[mescu =i Sofronie Miclescu =i Nicodim patriarhul. Gestul Episcopului Grigorie Leu de a nu \ine seam[ de afrontul care i se aducea prin avansarea ]n locul s[u a omului regimului =i de a veni s[ slujeasc[ chiar el ]n catedrala ie=ean[ a fost cel ce a adus la ceremonie ]naltele personalit[\i ale ora=ului care, altfel, ar fi sim\it nevoia s[-=i manifeste c`t mai evident dezaprobarea fa\[ de intrusul impus de guvernarea comunist[. Dar, ]nafar[ de aceast[ frumuse\e a gestului f[cut de un ierarh pentru care nu orgoliile ci doar destinul sf`nt al unit[\ii Bisericii sale conteaz[, venirea lui acolo spre a sluji la instalarea propriului adversar, avea =i simbolul de a sluji Biserica \in`ndu-i drumul drept indiferent de vicisitudinile sor\ii, de a ]ncerca s[-i une=ti pe to\i fii ei =i de a-i aduce chiar pe cei r[i la ascultarea celor sfinte ! +i atunci, pun eu ]ntrebarea: cel r[u, preotul v`lcean care uzurpase cu ajutorul comunist, c`nd a v[zut at`ta ]n\elegere cre=tin[, nu a avut =i el o lic[rire a celor bune din suflet ? Oare atunci c`nd a ]ngenunchiat ]n mijlocul catedralei s[rut`nd m`na duhovnicului s[u, nu =i-a dat seama c[, oricine l-ar sus\ine, slujirea lui trebuie s[ fie pentru aceast[ Biseric[ =i c[ numai ei ]i apar\ine ?! Imposibil lucru ca un om care cuno=te c[r\ile sfinte, un teolog care a trecut prin hirotonisirea ]n preot =i prin hirotonisirea ]n arhiereu, s[ r[m`n[ insensibil ]ntr-un asemenea moment =i s[ nu se apropie de porunca lui Dumnezeu !^ Din acest motiv =i, ]n plus, cunosc`ndu-mi bine unchiul ]n 218

toate manifest[rile lui de caracter drept, vertical =i deschis, nu pot s[ cred c[, ]n ]ngrijorarea pe care a avut-o f[r[ s[ =i-o ascund[, atunci c`nd a auzit c[ Moscova vrea s[ pun[ m`na pe bisericile diasporei noastre, s[ nu-i fi spus lui Justinian g`ndul s[u de a pre]nt`mpina acest pericol. +i e imposibil ca cel trecut prin scaunul mitropolitan de la Ia=i ]n care =ezuse Iacob Putneanul c`nd a prezidat sinodul de la 1752 afurisind suirea str[inilor ]n scaun arhieresc rom`nesc, s[ nu ]n\eleag[ valoarea patriotic[ a unui asemenea g`nd. Ba, chiar s[-=i dea seama c[ un asemenea gest l-ar putea face iertat de alte p[cate ale conlucr[rii cu anticristul. Cunosc`nd for\a de persuasiune a unchiului meu, care venea din profunda sa credin\[ =i onestitate, nu pot crede c[ cel care-l luase, m[car din canon dac[ nu din convingere, drept duhovnic, a putut s[ nu se lumineze la cuv`ntul lui. +i, chiar dac[ n-a ac\ionat, a aprobat tacit, ceea ce este tot un triumf al puterii credin\ei. +i, ca s[ cinstim aici cele curate din om crez`nd chiar =i ]n convertirea unui asemenea p[c[tos, trebuie s[ men\ionez fapta unui suflet curat: }ntr-o scrisoare din 1992, ]n ultimul s[u an de via\[ la Mount Vernon ]n SUA - preotul Florian G`ld[u ]mi sugereaz[ s[ merg =i pe aceast[ cale de cercetare subliniind c[ Vl[dica Grigorie i-a fost duhovnic fostului om al lui GheorghiuDej. Florian G`ld[u, cel ponegrit =i blasfemat de Justinian Marina, d[ o =ans[ de reabilitare sufletului acestuia suger`ndu-mi s[ cercetez influen\a benefic[ a duhovniciei exercitate de Episcopul Grigorie. }n leg[tur[ cu triumful puterii credin\ei, ]mi mai permit aici divaga\ia unei amintiri ]n leg[tur[ cu unchiul meu, Episcopul Grigorie Leu. Era ]n august 1944 ]n timpul ofensivei ruse=ti pe linia Ia=i-Chi=in[u. Nem\ii ]=i retr[seser[ c`teva unit[\i de blindate duc`ndu-le pe frontul de vest, armata rom`n[ r[m[sese descoperit[, frontul aliniat la Ia=i vreme de c`teva luni era spart de armata ro=ie ]naint`nd spre linia Foc=aniN[moloasa-Gala\i - cea mai apropiat[ posibilitate de regrupare a armatelor noastre. Deci Moldova intra ]n 219

]ntregime ]n m`na du=manului. Comandamentul militar care se retr[gea a f[cut apel la retragerea general[ pun`nd un tren la dispozi\ia administra\iilor jude\ene =i a institu\iilor importante pentru a le duce ]n spatele frontului. Episcopia Hu=ilor a primit =i ea loc, dar Episcopul a trimis doar odoarele refuz`nd compartimentul care i se rezervase. +i a explicat: comandamentul nu avea posibilitatea s[ pun[ trenuri la dispozi\ia ]ntregii popula\ii care era astfel obligat[ s[ r[m`n[ sub ocupa\ie. P[storul avea datoria s[ r[m`n[ cu turma - iar el era p[storul. Atunci, \[rani din zeci de sate moldovene pornite ]n bejenie cu carele lor s-au str`ns ]n jurul lui =i au f[cut o mare tab[r[ pe dealurile B`rladului ]n care preo\ii deveneau popi de tab[r[ ca pe vremea lui +tefan cel Mare, iar Episcopul lua rostul str[mo=ului nostru Mihail Leu Blagocinul. C`nd, pe drumurile dinspre Prut au ap[rut avang[rzile armatei ro=ii, Episcopul a str`ns ]n jurul s[u ]ntregul sobor de preo\i, a a=ezat c`nt[re\ii ]n =iruri pentru a duce cuv`ntul printre mul\imea de oameni =i c`nd au ie=it la iveal[ tancurile a ]nceput o slujb[ solemn[ de ]ncredin\are a zecilor de mii de suflete str`nse pe dealurile din jururi ]n grija Domnului. Mul\imea ocupa un spa\iu imens p[r`nd du=manului o ]ntreag[ armat[. Dar nev[z`ndu-se armament au fost trimi=i cerceta=i s[ constate despre ce era vorba. Iar cerceta=ii, oric`t de <educa\i> la Comsomol, c`nd au v[zut imensa slujb[ la care se rugau preo\ii =i oamenii de r`nd au ]ngenunchiat =i sau trezit ]n ei sim\urile pravoslavnice. Acela= lucru s-a ]nt`mplat =i cu batalioanele =i regimentele care au venit ulterior. Au ]ngenunchiat cu to\ii =i au ascultat slujba: De-o parte a altarului sub cerul liber miile de \[rani moldoveni, de partea cealalt[ miile de ocupan\i din armata anticristului, ]mp[ca\i pentru o clip[ sub slujirea divin[. Reveni\i la sufletele lor curate, solda\ii ru=i alungau diavolul leninist ]ngenunchind =i f[c`ndu-=i semnul crucii. }naintarea sovietic[ s-a oprit acolo, pe dealurile B`rladului, evenimente grave s-au produs ]n toat[ \ara a c[rei istorie avea s[ ia un alt mers. Dar imaginea aceea cu mul\imea 220

]n bejenie pe dealuri moldave, av`nd ]n mijloc un episcop ]n od[jdii ce sluje=te cu soborul s[u iar armata ocupant[ ce ]nainteaz[ pe v[ile Prutului, oprindu-se =i ]ngenunchind ]n str[fulgerarea amintirilor curate din sufletul ei pervertit, r[m`ne ]n memoria cre=tin[ a lucrurilor. Am relatat aceasta tot ca argument: T[ria credin\ei care d[dea o hot[r`re aspr[ =i ne]nduplecat[ tuturor gesturilor acelui om cu suflet bun =i duios de adev[rat p[rinte, cel ce avea s[ fie, din nefericire, ultimul vl[star din spi\a marilor Vl[dici a c[ror personalitate marcheaz[ istoria Moldovei. T[ria sa perseverent[ =i sincer[, cu vorba deschis[ care, dac[ a putut ]ngenunchea o armat[ ]ntreag[ ]n fa\a simbolurilor Bisericii sale, oare, c`nd a strigat anun\`nd pericolul bol=eviz[rii ortodoxiei noastre, nu a g[sit ascultare la fra\ii s[i ierarhi, inclusiv la prosp[tul patriarh ?! Nu-mi vine s[ cred =i, tocmai din acest motiv, ]nclin a considera c[ str[dania =i martiriul lui au fost lucrarea Domnului asupra unui ]ntreg Sf`nt Sinod care a putut s[ aib[ ]n s`nul s[u =i un Toma Necredinciosul =i un Iuda pe care propria-i c[in\[ s[-l duc[ la =treang =i chiar un Petru al clipelor de lep[dare, pentru c[ scriptura nu ne va sfin\i dintr-o dat[, dar, ]n ]ntregul ecleziastic pe care-l reprezint[, nu a putut dec`t s[ aprobe =i s[ ]ncurajeze rezisten\a pe canoanele noastre proprii, pentru care Episcopul Grigorie ]=i trimitea fiul ]n str[in[tate. Trebuia prea mult[ m`r=[vie =i necredin\[, ca s[ nu ]n\elegi =i s[ nu aprobi spiritul de tradi\ie al luptei lor, chiar dac[ propaganda comunist[ punea etichetele ei cu invective caracteristice. Sau mai mult: tocmai pentru c[ anticristul pune asemenea etichete cum ar fi <tr[darea de \ar[> sau <periculozitatea maxim[>, ]nseamn[ c[ lucrurile stau exact invers =i con=tiin\a cre=tin[ te oblig[ s[ le ]n\elegi ca atare. C[ au existat Iude, e firesc. Dar nu pe acelea vrem s[ le dezv[luim deoarece ]n fa\a Marii Judec[\i nu au cum se ascunde. Dar sufletele curate sau ajunse la cur[\enie careau g`ndit ]ntr-un ]ntreg rom`nesc ]ncurajarea unei asemenea 221

ac\iuni de rezisten\[, ar merita s[ fie =tiute. Ca =i cele care au aprobat tacit, cum ar putea fi cazul Justinian Marina asupra p[catelor c[ruia ar fi nedrept dac[ n-am l[sa s[ se vad[ =i momentele de iluminare cu care Dumnezeu ]l d[ruie=te pe orice p[c[tos, iar Biserica ]l ajut[ s[ se ridice deasupra. Apoi, din acest punct de vedere, alte dou[ indicii: Cu toate c[ v[rul meu nu pomene=te niciodat[ ]n anchet[ numele patriarhului ]n func\ie =i cu toate c[, ]n cuv`nt[rile sale anterioare transmise prin emisiunea pe care a ]nfiin\at-o la BBC =i radio Mnchen l-a acuzat pe acesta de complicitate ]n uciderea Episcopului Grigorie Leu, =i niciodat[ nu =i-a schimbat aceast[ p[rere, depozi\ia unuia sau, poate, chiar a doi dintre martori, men\ionaser[ de mai multe ori cu insisten\[, prezen\a lui Justinian Marina ]n diverse ]nt`lniri de dinaintea fugii lui Vasile Leu, vorbind =i de faptul c[ de c`te ori venea din Ia=i la Bucure=ti era g[zduit ]n casa acestuia (am vorbit de casa de l`ng[ Patriarhie, str. Gramond nr. 9 A unde tr[gea =i Episcopul Grigorie =i unde locuia ]n permanen\[ v[rul meu). Sunt ar[tate de asemenea str`nsele rela\ii dintre ei c`t[ vreme v[rul meu fusese consilier ministerial la Culte - rang de demnitar pe care ]l avea el =i un alt preot - Constantin Burducea subliniat ]n epoc[ de rima lui P[storel: <La Cr[ciun popa Burducea/C`nd cu steaua, c`nd cu crucea>. Anchetatorul insist[ asupra acestor am[nunte, dar depozi\iile martorului, (care e posibil s[ fie un arestat, speriat de ]nchisoare) nu g[sesc nici o confirmare ]n depozi\iile v[rului meu care ]n mod perseverent refuz[, dup[ cum am spus, a da asemenea am[nunte ferindu-ne pe to\i, chiar =i pe mine, care n-am avut dec`t rol episodic, lipsit de aspecte doctrinare. }n cazul acesta sunt dou[ variante: Fie exist[ o doz[ de adev[r dar care nu se poate dovedi, fie ancheta, dorind s[ afle c`t mai mult provoac[ asemenea declara\ii cu care, apoi s[-i zmulg[ anchetatului alte am[nunte =i s[ ajung[ la un nou dosar. Fie valabil[ una sau alta dintre variantele cu patriarhul Marina, 222

anchetatul nu se las[ impresionat, nu-i pas[ de amenin\[ri =i torturi, iar anchetatorii se v[d nevoi\i s[ p[r[seasc[ pista. Al doilea indiciu este ]n leg[tur[ cu preotul Burducea: Dup[ cum am v[zut, rapoartele din teritoriu ale securit[\ii alarmate de fuga v[rului meu =i informa\ii culese de la institu\ii =i agen\i men\ioneaz[ trei nume de preo\i care au p[r[sit \ara c[ut`nd azil ]n str[in[tate: Vasile Leu, Florian G`ld[u =i Constantin Burducea. Cert lucru c[ =i preotul Burducea f[cuse acela=i gest poate concomitent, dar ]n nici un caz ]mpreun[ cu cei doi. Interogat ]n leg[tur[ cu Burducea, v[rul meu declar[ scurt c[, ]n c[l[toriile sale misionare a auzit de prezen\a aceluia ]ntr-un lag[r de rom`ni din Italia, dar nu a luat leg[tura cu el. +i trece foarte repede peste acest subiect ceea ce, ]n\eleg`ndu-i acum stilul, poate ]nsemna c[ vrea s[ fereasc[ ]nc[ o pist[ pe care ar putea-o folosi provoc[rile du=manului. }l fere=te pe Burducea ca =i pe to\i ceilal\i preo\i rom`ni din str[in[tate, prin c`t mai pu\ine am[nunte despre parohiile lor =i despre enoria=ii lor, tocmai ca informa\iile s[ nu intre ]n m`na celor care vor s[ pun[ st[p`nire pe Biserica noastr[ spre a dispune de sufletele credincio=ilor ei. De ce, ]ns[, eu consider important am[nuntul Burducea?^ Pentru c[, plecarea acestuia din \ar[ fiind la fel de evident[ ca =i a v[rului meu, conjug`ndu-se cu faptul c[ au de\inut am`ndoi demnit[\i la Ministerul Cultelor sub ultimul guvern care mai avea demnitari din partide istorice, duce la concluzia c[ ]n s`nul acelui minister care cuno=tea, desigur, ca organ de specialitate al administra\iei de stat, inten\iile pe care Moscova le avea cu Biserica noastr[, s-a creat un curent de opinie patriotic[ =i de rezisten\[ care - firesc, de vreme ce era vorba de Vasile Leu ca demnitar acolo - s[ se uneasc[, sau chiar s[ porneasc[ din harul grupului sinodal na\ionalist al c[rui lider era Episcopul Grigorie Leu. +i, astfel, avem imaginea unei reale mi=c[ri de rezisten\[ na\ional[ pornit[ din miezul spiritualit[\ii ei tocmai ]n momentul ]n care pro-moscovi\ii dau loviturile lor cele mai 223

grave: alungarea regelui, procesul =i ]ntemni\area frunta=ilor na\ional \[r[ni=ti =i a altora, scoaterea reperezentan\ilor ultimelor frac\iuni de partide burgheze din coali\ia guvernamental[. }n acest fel se demonstreaz[ c[ decapitarea politic[ f[cut[ cu o brutalitate care a v[duvit de personalit[\i reale cel pu\in trei genera\ii rom`ne=ti, a condus la o resurec\ie ]n lumea moral[ =i intelectual[ pentru p[strarea valorilor na\ionale prin spiritualitatea cea larg[, ]n special a Bisericii, cea care se adreseaz[ tuturor sufletelor - va s[ zic[ unei mul\imi ce nu poate fi distrus[ precum v`rfurile politice. Acesta era idealul Episcopului Grigorie, pe acesta l-a continuat fiul s[u declar`nd ca atare ]n anchet[ c[ scopul s[u misionar ]n str[in[tate a avut dou[ direc\ii - una religioas[, de p[strare a ortodoxiei rom`ne=ti =i una politic[, de ]nt[rire a acelui partid rom`nesc-cre=tin format ]n Italia =i America sub conducerea lui Constantin Vi=oianu, cu scopul de a organiza rezisten\a rom`neasc[ unindu-i toate for\ele sub ideal cre=tin. Cu durere filial[ subiectiv[, dar =i cu obiectivitatea unei posibilit[\i de ra\ionament ]n plus, regret mult faptul c[ tat[l meu - implicat ]n aceast[ mi=care cu ]ndelunga sa experien\[ politic[ de =ef al unor forma\iuni importante =i suferind de pe urma ei ani de deten\ie, nu mai tr[ie=te acum c`nd m[ aflu ]n posesia unor asemenea documente. Cu toate c[ el ar fi fost categoric ]mpotriva oric[ror circumstan\e atenuante pentru patriarhul Justinian, c[ruia i-a atribuit tot timpul o vin[ ]n moartea fratelui s[u - Episcopul Grigorie, aceste date ]n leg[tur[ cu preotul Burducea, cu Ministerul Cultelor, cu ultimii politicieni liberali ca V`ntu, Bujoiu, Ro=cule\ =i chiar Gu\[ T[t[r[scu =i rolul lor de tampon al[turi de compromisul pe care l-au f[cut, ar fi putut c[p[ta coeren\[ prin clarific[ri f[cute de tat[l meu. Lucrurile st`nd ]ns[ altfel, documentele ap[r`nd de abia acum, eu r[m`n doar cu regretul c[ nu le pot comenta cu el =i cu datele pe care el mi le-a dat sau le-a 224

ad[ugat pentru precizarea amintirilor mele din adolescen\[. La Ministerul Cultelor, ]nafar[ de personalitatea mai =tears[ a lui Stanciu Stoian, (dar despre care aflu din anchet[ c[ era prieten cu G`ld[u, deci ar fi putut avea confiden\e cu acesta fiind cumva atras sprea a ap[ra ]n vreun fel biserica) s-au perindat oameni ca Radu Ro=cule\ (care f[cuse ]nainte de r[zboi politic[ ]n Dobrogea ]mpreun[ cu tat[l meu), Mihai Ralea (care era din Hu=i), oameni cu care, pe l`ng[ aceste aprecieri men\ionate, se putea avea dialog intelectual. Ca s[ nu mai vorbim de ceilal\i doi demnitari - de v[rul meu =i de preotul Burducea, pe care, acum, ]i =tim prea bine. Poate c[ Ralea era mai aservit puterii, cu el put`ndu-se pune probleme doar de ordin filosofic p`n[ a nu fi devenit marxist; dar Radu Ro=cule\ era un liberal integru care, la pu\in timp dup[ ministeriat a intrat direct ]n pu=c[rie unde a =i murit. Mai mult dec`t at`t: la ]ntrunirea de la Medgidia, pe care am relatat-o mai ]nainte, a participat un avocat rud[ care urma s[-i transmit[ ceva la Paris lui Horia Grigorescu. Or, Horia Grigorescu era prieten bun =i coleg de partid cu Radu Ro=cule\. Ajungem astfel la o demonstra\ie prin care, chiar dac[ gestul =i martiriul celor dou[ rude ale mele se minimalizeaz[ prin faptul c[ vin s[ fac[ parte dintr-o adev[rat[ tab[r[ de con=tiin\e care au ]ncercat salvarea \[rii prin Biserica na\ional[, semnifica\ia unei voin\e mult mai largi vine spun`nd un cuv`nt istoric. +i chiar dac[ ei, din protagoni=ti unici- cunoscu\i datorit[ celor ce au avut de suferit, r[m`n doar exponen\ii unei voin\e mai largi, care a animat mult mai mult intelect na\ional, va trebui s[ ne facem datoria fa\[ de to\i ace=tia, afl`ndu-le cu timpul numele =i a=ez`ndu-l ]n panteonul pe care-l merit[, fie c[ au ]ncurajat prin fapt[, fie c[ au consim\it numai prin t[cere la aceast[ lucrare care privea Biserica =i neamul apar\in`ndu-le deopotriv[. S-ar putea ca, prin aceasta, s[-i dezam[gesc pe unii care, mai pu\in cre=tine=te, ar dori doar s[ acuze. Dar eu ]mi pun ]ntrebarea: de ce s[ nu-l a=ez[m ]n lumina Taboric[ =i pe tic[los ? De vreme ce M`ntuitorul - care e al tuturor tocmai fiindc[ e M`ntuitor 225

reflect[ aceast[ lumin[ c[tre to\i; ]nseamn[ c[ El vrea - doar de asta a venit ! - ca schimb[rile produse de o asemenea lumin[ s[ cracterizeze ]ntreaga lume. Persoana uman[ a fost creat[ nu ca un mecanism fix =i imobil ale c[rui rezultate s[ se ]nmul\easc[ doar ]n func\ie de num[r, ci ca o for\[ interioar[ ce se poate schimba mereu d`nd roade nea=teptat de multe din partea unuia singur c`t din partea a mii al\ii, tocmai prin puterea de schimbare =i de luminare interioar[. Personalismul cre=tin consider[ adev[rul reprezentat de fiecare persoan[ precum un pivot al convie\uirii spre bine ]n fa\a revela\iilor pe care le are. El diversific[ la infinit persoana ]n ]mplinirea ce =i-o poate produce dup[ minunea continu[ a Dumnezeului ei =i nu-=i permite s[ o bage ]ntr-un tipar sau ]ntr-un num[r de ordine. Ce-au folosit c[l[ii care au sperat ]n compromiterea lui Vasile-Victor Leu scormonind trecutul victimei lor, dac[ ei nu ]n\elegeau sublimul pe care el ]l atinsese f[c`ndu-=i misionar ]ntreaga datorie dat[ de Dumnezeul lui ?! Ce-am folosi noi, dac[ am g[si doar vinova\i de martiriul celor dou[ rude ]nainta=e ale noastre ?! Ce ne-ar folosi vorbind despre latura tic[loas[ a fostului patriarh =i nu despre posibilele sale momente de iluminare ?!^ Important este c[ Grigorie Leu =i Vasile Victor Leu,ne fiind singuri, au avut ]n jur sprijin =i ]ncurajare, au sim\it idea de solidaritate cre=tin[ =i au triumfat astfel ]ntr-o lucrare care nu este doar a lor, ci a unei ]ntregi Biserici cu prela\i, slujitori =i enoria=i ce i-au p[strat fiin\a nealterat[ de cel r[u, care voia s[ pun[ m`na pe ea. A fost un adev[rat sinod secret care s-a \inut ]n sufletele celor care au participat la el prin fapt[ sau prin g`nd bun. +i, astfel, Domnul a ajutat ca lucrarea acestuia s[ nu se piard[. Mut`nd lucrurile pe planul faptelor, putem spune c[: de vreme ce, ]n mod concomitent, doi preo\i rom`ni, fo=ti ambii demnitari la culte pleac[ ]n str[in[tatea ]n contextul ]n care Moscova face presiuni pentru preluarea autorit[\ii spirituale asupra tuturor 226

emigran\ilor din \[rile devenite satelite; de vreme ce opozi\ia ]n \ar[ a Episcopului Grigorie =i a altora din jurul lui fa\[ de un asemenea pericol este bine cunoscut[ av`nd pentru el chiar consecin\e fatale; de vreme ce trimisul ]nafar[, preotul Vasile Leu, ajuns episcop al diasporei devine at`t de periculos ]nc`t trebuie anihilat prin r[pirea de c[tre KGB, cert lucru c[ toate acestea au reprezentat o mi=care destul de ampl[ de rezisten\[ spiritual[, care =i-a avut miezul moral ]n Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom`ne nel[s`nd, dup[ cum s-a dovedit =i mai ]nainte =i mai t`rziu =i ]ntotdeauna, s[ fie alterat[ misiunea na\ional[ a acestuia. +i acest lucru este mai important dec`t orice persoan[ ]n parte ! }n informa\iile adunate de agen\i dup[ fug[, ]n care sunt men\ionate cele trei nume de preo\i laolalt[, transpare faptul c[ ele provin de la cineva care spionase sau primise dela\iuni de la o foarte important[ surs[ de decizie: Formularea este c[:< Leu Vasile - fost ministru la culte, a fugit ]n str[in[tate ]nso\it de Burducea =i G`ld[u> - era cunoscut sau b[nuit, deci, rostul lui primordial, decis ]nc[ de aici, de a fi pus ]n fruntea episcopiei diasporei prin eforturile =i rela\iile celorlal\i doi; dar nu se =tia dac[ plecaser[ ]mpreun[ sau separat, tocmai pentru c[, ]n caz de nereu=it[ a unuia s[ nu fie ]n pericol =i cel[lalt. O asemenea strategie presupune o mi=care organizat[ care, desigur, a pornit de aici, din interior, cu preg[tiri =i lu[ri de m[suri pe linie de solidaritate ecumenic[ =i nu cum v[d securi=tii la modul lor grosolan: pe linie de spionaj imperialist^ *** Nu vreau s[ fac aici un proces al ]ntregului semidoctism vulgarizator proletcultist =i ]njositor pentru fiin\a uman[ ca g`ndire, dar s[ medit[m o clip[ ]n plus la ce ]nseamn[ acest mod grosolan de g`ndire a securi=tilor. }n raportul final de la prima anchet[, dovedind =efilor s[i c[ are studii psihologice pentru studierea cu fine\e a ancheta\ilor, un securist care se pl`nge c[ nu a reu=it s[ aib[ probe materiale, probe prin m[rturie sau de orice 227

alt[ natur[ pentru acuza\ia de spionaj =i de conlucrare cu agenturi str[ine, ]ncearc[ s[ le compenseze pe acestea cu <observa\iile sale psihologice> =i scrie: <Dealtfel, ]n afar[ de argumentele prezentate la capitolul B se mai adaug[ =i faptul c[ anchetatul este destul de familiarizat cu termeni specifici muncii informative, folosind cu u=urin\[ no\iunile: investiga\ie, filaj, supraveghere, munc[ conspirativ[, rezident, etc, ceea ce face s[ credem c[ Leu V. a avut o activitate de spionaj^> Prin aceasta Sherlok Holmesul de ocazie c[lit la =coala lozincilor sovietice care-i ]nlocuiesc cultura, poate aduce un argument foarte temeinic pentru cei de-o teap[ cu el, adic[ cei lipsi\i de-o cultur[ elementar[ care au ]nv[\at la un curs rapid de calificare primii =i ultimii termeni cu care manevreaz[, tot a=a cum muncitorii lui Ford ]nv[\au doar o singur[ opera\ie pe care o repetau la infinit ca un mecanism. La fel =i anchetatorul nostru anonim de la Serviciul III, consider[ drept prob[ ]n acuza\ia de spionaj faptul c[ anchetatul =tie cei acela filaj sau filier[ sau rezident. Ca =i cum un intelectual normal, cu cultur[ medie, care a mai citit =i ceva c[r\i poli\iste, n-ar =ti asemenea lucruri. Dar, din p[cate, totul se raporteaz[ la trogloditismul regimului de <democra\ie popular[>, la fanatismul prosovietiz[rii =i, din ridicole, asemenea acuza\ii pot ajunge chiar probe =i pot fi luate ]n serios de un complet de judecat[ total incompetent care nici nu le mai judec[, ci le ia ca atare, cum a f[cut =i cu martorii c[rora le-a luat drept bune declara\iile smulse de securi=ti =i nici nu i-a mai adus ]n fa\a instan\ei, m[car pentru a-i confrunta cu acuzatul =i a se vedea dac[ au avut vre-o leg[tur[ cu el, sau sunt martori inventa\i dintre aresta\ii care vor s[ scape mai u=or ! Dar aceasta nu conteaz[. Ca =i ]n cazul cu fotograful evreu din Hu=i c[ruia i s-a cerut fotografia Episcopului Grigorie pe catafalc pentru a fi trimis[ drept prob[ de executare a ucazului stalinist, =i aici, cu toate c[ suntem ]n 1954, dup[ moartea lui Stalin, copila=ii crescu\i sub ]nv[\[tura lui d[inuie p[str`nd obiceiurile dictaturii. Lor le trebuie doar dosarul formal care s[ confirme condamnarea la moarte cu care acuzatul venise de la 228

Moscova. Iar faptul c[ un om cu doctoratul luat ]n \ar[ =i la Paris, cu practic[ academic[ de =ef de catedr[, cu func\ii ministeriale =i canonice importante, c[ un asemenea om =tia ce ]nseamn[ cuv`ntul <re\ea> era cea mai temeinic[ prob[ ]n acuza\ia de spionaj. Exact c-an glumele macabre cu Stalin: < De ce l-a\i ]mpu=cat ?> <P[i, a num[rat p`n[ la dou[zeci; =tia prea multe !> S[rmanul Dumitr[=coniu ! Acum, c[ =tiu numele acesta chisnovat al anchetatorului care m-a supus =i pe mine la interogatorii privindu-m[ pe sub spr`ncenele \ig[noase, m[ cuprinde mila pentru modul primitiv ]n care fusese ]nv[\at s[ duc[ ancheta!^ Nu era prost, avea =i un bun sim\ omenos care-l f[cea s[ m[ c[ineze pentru faptul c[, at`t de t`n[r fiind intrasem ]n ]ncurc[turile familiei mele, admitea din c`nd ]n c`nd =i unele considera\ii logice pe care le f[ceam ]n leg[tur[ cu conceptul de libertate, dar ]n dou[ situa\ii reac\iona furibund amenin\`nd cu vehemen\[: c`nd era vorba de preo\i, care erau to\i ni=te <strica\i exploatatori pl[ti\i ca s[ adoarm[ \[r[nimea> =i c`nd era vorba de <provoc[rile spionajului imperialist la care se dedase familia mea>. Nici o nuan\[, nici o ]n\elegere omeneas[ mai diferen\iat[, nici o tres[rire la ideea de ]ndatorire na\ional[ sau comandament moral. Totul era la el provocare imperialist[ sau miere sovietic[. +i nu era deloc prost; era doar ]nr[it ]ntr-o asemenea concep\ie care i se inoculase muiat[ ]n serul luptei de clas[. S[rmanul Dumitr[=coniu ! Cum s[ ]n\eleag[ el nevoia unei Biserici libere care a str[duit prin secole pentru libertatea na\ional[ ?!^ Cum s[ ]n\eleag[ el un partid patriotic de moral[ cre=tin[ al rom`nilor, altfel dec`t o provocare la adresa m[re\iei Uniunii Sovietice ?! Cum s[ dep[=easc[ el eticheta de <agent imperialist periculos> care i se pusese ]nc[ de la Moscova anchetatului principal =i s[ ]n\eleag[ c[ v[rul meu se poate delimita =i de Vatican =i de Biserica Anglican[ =i de alte mari for\e biserice=ti - sau chiar de simbolul ortodoxiei - patriarhia 229

Constantinopolelui c`nd aceasta ]i cere s[ nu recunoasc[ secularizarea lui Cuza, numai pentru a-=i face datoria fa\[ de rom`ni - a-i salva pe cei din \ar[ de influen\a stalinist[, a-i salva pe cei din str[in[tate de ocupa\ia spiritual[ moscovit[, a-i sc[pa pe macedoneni de influen\a nefast[ a unui Marcos pl[tit de Cominform, a-i ajuta pe basarabeni s[ spere realipirea =i a construi pentru to\i , pe undele cerului, o Biseric[ unic[ de limb[ rom`n[, ]n[l\at[ din predici =i slujbe patriotice pe toate posturile de radio care aveau emisiuni rom`ne=ti ! De, unde, s[rmanul Dumitr[=coniu ?! El era mecanismul construit special spre a ajunge la urm[toarele concluzii ca s[ plac[ Moscovei.

Capitolul XI
SIMULACRELE LOGICII TOTALITARE 12 aprilie 1954 Proces verbal de constatarea infrac\iunii Eu, lt. Dumitr[=coniu Nicolae din Direc\ia de Anchete a MAI a RPR, ]ncheind cercet[rile ]n problema arestatului Leu Vasile, am stabilit urm[toarele: Leu Vasile, n[scut la 13 martie 1903, dup[ acte 1905, ]n comuna Oancea regiunea Gala\i, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, de na\ionalitate rom`n[, cet[\ean al RPR, originea social[: tat[l fost episcop, studii: licen\iat ]n Teologie, de profesie preot, v[duv, are un copil, a mai fost judecat ]n mai multe r`nduri pentru escrocherii, ]n=el[ciune, furt =i condamnat de fiecare dat[, cu ultimul domiciliu ]n \ar[, la Bucure=ti, str. Gramont nr. 9 bis, iar ]n str[in[tate la Paris B-dul Saint Michel, a fost arestat ]n august 1952. Numitul Leu Vasile este un vechi du=man ]nver=unat al RPR, activitatea lui criminal[ =i-a ]nceput-o ]nc[ ]nainte de r[zboiul antisovietic. }n 1940, fiind confesor militar la Inspectoratul de jandarmi, a devenit profesor la +coala de ofi\eri de Jandarmi din Bucure=ti, ]nfiin\`nd catedra de secte religioase =i curente subversive, unde prin cursurile ce le-a predat a dus o propagand[ de def[imare a PCR, s[dind ]n inima =i mintea ofi\erilor de jandarmi ura contra comunismului, ]ndemn`ndu-i pe ace=tia s[ lupte cu orice pre\ p`n[ la moarte ]mpotriva comuni=tilor. La declan=area r[zboiului antisovietic - iunie 1941 - afl`nduse ]n inspec\ie la batalioanele de jandarmi pentru interven\ie, ce erau aliniate de-alungul Prutului a trecut ]n linia I, lupt`nd ]n cadrul Regimentului 6 Mihai Viteazu, fapt pentru care a fost decorat 231

230

cu <Coroana Rom`niei>. Revenind ]n Bucure=ti la Inspectoratul de Jandarmi, ]ntruc`t fusese r[nit, pentru a da tot concursul regimului antonescian ]n ac\iunea lui de lichidare a mi=c[rii comuniste =i progresiste, a ]ncercat s[ corup[ =i s[ compromit[ pe un lupt[tor progresist, ]ntrebuin\`nd tot felul de =iretlicuri, minciuni =i =antaj. F[c`nd diferite escrocherii, ]n 1942, a fost condamnat. De la ]nchisoare, Leu Vasile a cerut s[ fie trimis pe frontul antisovietic ca, confesor militar. Pe front a ]nceput din nou activitatea lui fascist[, sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire a Patriei Sovietice, fapt pentru care a fost decorat cu: <Steaua Rom`niei>, <Mihai Viteazu cl. III>, <Medalia r[zboiul din R[s[rit>, <Serviciul credincios cu spad[ cl.III> =i decora\ia <Crucea de fier german[>. Dup[ 23 august v[z`nd c[ activitatea fascist[ i-a fost ]ngr[dit[, c[ nu mai poate s[ ]ntreprind[ nici o ac\iune, de a submina regimul nostru ]n mod liber, v[z`nd c[ statul nostru democrat popular se ]nt[re=te din zi ]n zi, Leu Vasile, pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ a hot[r`t s[ fug[ ]n str[in[tate, de unde s[ activeze mai intens ]mpotriva t`n[rului nostru stat. Astfel ]n august 1948, ]mpreun[ cu G`ld[u Florian a fugit din \ar[, ]n Jugoslavia, unde prin intermediul patriarhului Gavril al Jugoslaviei, a luat contact cu organele UDB, c[rora le-a furnizat o serie de informa\ii militare, economice, politice =i sociale, privind RPR, f[c`ndu-se astfel vinovat de crima de }nalt[ Tr[dare. Tot cu sprijinul patriarhului Jugoslaviei, a plecat ]n Austria, zona englez[, unde prin G`ld[u Florian, a luat leg[tura cu conduc[torii serviciilor de informa\ii engleze, maiorul Montgomery =i Atkinson, care era =i delegatul organului interna\ional bisericesc - Consiliul Ecumenic - agent al Inteligence Service-ului. }n prim[vara anului 1949, cu sprijinul serviciului de informa\ii englez, a fost hirotonisit ca episcop al fugarilor rom`ni din Europa 232

Apusean[ =i Orientul Apropiat. Sub masca activit[\ii religioase, Leu Vasile ]ncep`nd de la aceast[ dat[ =i p`n[ la arestarea sa, a dus o multipl[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR. }ndeplinind toate misiunile date de c[tre serviciul de informa\ii englez, privind ac\iunile acestora ]ndreptate ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular =i lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari rom`ni fugi\i din RPR, Leu Vasile se face vinovat de mai multe crime penale pedepsite de legile RPR. }n anul 1949 ]n Elve\ia la Lauzane, a luat leg[tura cu fostul rege Mihai, de la care a primit misiunea de a convinge pe ofi\erii reac\ionari rom`ni, fugi\i din \ar[, s[ nu emigreze ]n alte continente =i s[ r[m`n[ ]n Europa Apusean[, ]ntruc`t se va ]nfiin\a armata European[ ]n care va intra =i o forma\iune compus[ din fugari rom`ni care s[ lupte ]mpotriva RPR. Aceast[ misiune i-a fost amintit[ (confirmat[) =i de tr[d[torul de patrie, fostul general R[descu, ]n septembrie 1949. Leu Vasile ]n c[l[toriile sale pe care le-a f[cut ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat, deoarece avea pa=aport englez, care-i d[dea posibilitatea s[ umble dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta, a dus la ]ndeplinire aceast[ misiune =i, mai mult, a adunat o parte din ace=ti ofi\eri, la Paris, ca p`n[ la formarea armatei europene s[ ia parte ca asisten\i la cursurile =coalei superioare de r[zboi din Paris, contribuind astfel la formarea unei unit[\i militare compacte care s[ lupte ]mpotriva statului nostru, ]n scopul de a schimba prin for\[ or`nduirea nostr[ de stat =i s[ instaureze ]n RPR regimul capitalist. }n vara anului1949, Leu Vasile a plecat la Londra, unde a luat contact cu frunta=ii fugarilor rom`ni agen\i ai IS (Inteligence Service) ca: fostul maior Iliescu Gheorghe, amiralul Dumitrescu, aviator Puiu Cristea, prof. Nandri=, Florin Bercu, Hugo Bi=ov =i al\ii, pe care ca =i pe ceilal\i ]nt`lni\i p`n[ la Londra, i-a informat asupra situa\iei militare, economice, politice =i sociale din RPR. 233

Prin maiorul Iliescu a luat leg[tura cu Oadams, secretarul general al bisericii anglicane =i conduc[torul IS pe linie bisericeasc[, pe care Leu Vasile ]l nume=te <conduc[torul de fapt =i nev[zut al Consiliului Ecumenic>. Pe acesta l-a informat am[nun\it cu privire la situa\ia din RPR din toate punctele de vedere =i asupra impresiilor =i constat[rilor sale ]n urma vizitelor f[cute ]n lag[rele de rom`ni din Austria =i Germania Occidental[. Leu Vasile a \inut leg[tura cu Oadams p`n[ ]n vara anului 1950, ]n care timp a ]ndeplinit o serie ]ntreag[ de misiuni date de acesta =i l-a \inut la curent cu ]ntreaga lui activitate, cu starea de spirit a fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat fa\[ de politica englez[ =i i-a furnizat informa\ii privind RPR, pe care Leu Vasile le afla de la fugarii rom`ni veni\i din \ar[ cu care a venit ]n contact, deoarece a avut misiunea de la Consiliul Ecumenic de a cerceta pe ace=tia sub masca eliber[rii unor certificate de cre=tini practican\i, f[r[ de care nu puteau s[ emigreze ]n alte \[ri capitaliste. Tot la cererea lui Oadams, Leu Vasile ]n septembrie 1949 a ]nfiin\at la postul de radio BBC din Londra emisiunea religioasomoral[ ]n limba rom`n[, ]n fiecare duminic[, unde Leu Vasile a \inut discursuri ]mpotriva RPR pe baza unor informa\ii denaturate ]n mod tenden\ios date de IS, calomniind astfel conduc[torii =i regimul nostru democrat popular, calomnii pe care Leu Vasile lea folosit =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate prin scrierea diferitelor articole ]mpotriva RPR. }n afar[ de postul de radio Londra, Leu Vasile a vorbit ]mpotriva RPR la postul de radio Paris, Roma, Salzburg, Insbruc, Gratz, Mnchen, Atena, Istambul, etc. }n acela= timp a scris articole ]n ziarele fugarilor rom`ni din str[in[tate =i anume: ]n ziarul F[clia de la Londra, Patria din Germania Occidental[, Vestitorul din Austria, Nation Roumaine =i Bire din Paris, Vatra din Roma, etc. Aceast[ activitate criminal[ ]mpotriva RPR, prin pres[ =i la radio, Leu Vasile a dus-o p`n[ la arestarea sa. 234

}n anul 1949, Leu Vasile fiind la Paris, a aflat de la Sanda St[tescu - agent al IS - c[ prof. chimist[ Keti Gavrilescu se afla la Paris pentru specializare =i urma s[ se re`ntoarc[ ]n RPR. A luat leg[tura cu aceasta, a f[cut presiuni morale asupra ei, folosind intimidarea =i =antajul p`n[ a determinat-o s[ se instaleze ]n Anglia, unde s[ pun[ ]n practic[ descoperirile pe care ea le f[cuse ]n domeniul energiei hidrogenului. +i ]n 1950 Leu Vasile pe c`nd se afla ]n Grecia a corupt mai mul\i cet[\eni ai RPR de a nu se re]ntoarce ]n \ar[, f[c`nd presiuni morale asupra lor. }n anul 1950, la Londra, a primit misiunea de la fostul amiral Dumitrescu - agent IS - de a-l pune ]n leg[tur[ pe acesta cu marinarii fugari din RPR afla\i ]n Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Amiralul Dumitrescu i-a explicat lui Leu Vasile c[ englezii i-au pus la dispozi\ie un vas de r[zboi care urmeaz[ s[ fie dotat cu echipaj complet din r`ndurile fugarilor rom`ni. Acest vas de r[zboi va face parte din flota armatei europene, iar p`n[ la declan=area r[zboiului, englezii au hot[r`t ca acest distrug[tor s[ fie dotat cu un aparat puternic de radio-emisie, care s[ sta\ioneze ]n apele turce=ti, de unde s[ transmit[ emisiunile BBC-ului pentru a nu mai putea fi bruiate. Leu Vasile a dus la ]ndeplinire =i aceast[ misiune, pun`nd ]n leg[tur[ pe fostul amiral Dumitrescu cu o serie de marinari rom`ni, ce se aflau ]n special ]n Grecia, Italia, Turcia =i Liban. Tot ]n anul 1950, la propunerea profesorului universitar din Londra, Nandri= - agent al IS - Leu Vasile a \inut dou[ conferin\e la o =coal[ a Intelgence Srvice-ului, cu urm[toarele subiecte: 1. Amintiri =i aspecte din lupta soldatului rom`n contra Rusiei =i 2. Descrierea ora=ului Gala\i =i ]mprejurimile lui din toate punctele de vedere. Deasemeni, tot ]n 1950, Leu Vasile deplas`ndu-se ]n Grecia a f[cut o noapte escal[ la Roma, unde a luat leg[tura cu 235

Papanace, frunta= legionar macedonean. Papanace i-a f[cut cunoscut lui Leu Vasile c[ ]n mun\ii Macedoniei se afl[ circa 300 de partizani rom`ni, din armata generalului Markos, care din cauza ascunzi=urilor muntoase =i alimentarea ce le-o fac satele rom`ne=ti din apropiere, trupele grece=ti nu pot s[-i prind[. El a preg[tit o proclama\ie, prin care, ca macedonean, le cere s[ se predea autorit[\ilor grece=ti, ]ns[ ]nainte de a fi r[sp`ndit[ ]n aceast[ regiune, proclama\ia va trebui s[ fie semnat[ de conduc[torul arom`nilor, ce se afl[ ]n Turcia. }n acest scop, Leu Vasile a primit misiunea s[ mearg[ ]n ora=ul Smirna - Turcia, unde s[ ia contactul cu Hagigogu, conduc[torul rom`nilor macedoneni din Grecia =i s[-l determine pe acesta s[ semneze proclama\ia. Leu Vasile s-a achitat =i de aceast[ misiune, f[c`nd presiuni morale asupra lui Hagigogu, care a semnat proclama\ia, ]n urma c[rui fapt grupul de partizani arom`ni a fost lichidat. Pe l`ng[ alte fapte criminale desf[=urate de Leu Vasile ]mpotriva RPR, acesta a uneltit contra bunelor rela\ii interna\ionale ale RPR cu alte state, d`nd material denaturat cu caracter calomnios ]n mod tenden\ios ]mpotriva RPR. Asemenea material a dat Pre=edintelui Federa\iei Universale Baptiste din America, cu care a luat contact ]n Elve\ia, ]n scopul de a fi prelucrat la ONU, ministrului de externe al Angliei Eden, cu care a luat contact la Londra ]n 1949 =i altor persoane din conducerea \[rilor imperialiste. }n 1951, fiind ]n Austria, la Gratz, Leu Vasile a ]nfiin\at o organiza\ie studen\easc[ numit[ Rom`nia Mare, cu scopul de a duce ac\iuni du=m[noase ]mpotriva RPR. Faptele mai sus ar[tate sunt dovedite prin recunoa=terile ]nvinuitului, coroborate cu declara\iile martorilor: Leu Florica, Hagiu Ioan, B[leanu Alexandru, Teodoru Iosif, Ionescu Hareta, Leu C. Ioan, Cr[ciuna= Silviu =i Magos Olariu Constan\a. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal, spre 236

cele legale. Locotenent: (ss) N. Dumitr[=coniu STRICT SECRET Exemplarul nr.^ Strict secret 9 aprilie 1954 SE APROB{ ss indescifrabil (loc\iitor de ministru) 19.04.'54 REFERAT Privind rezultatul cercet[rilor asupra arestatului: Leu Vasile MOTIVUL AREST{RII: Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953, ca cet[\ean rom`n, ce a trecut fraudulos frontiera ]n Jugoslavia ]n august 1948 =i care ]n str[in[tate a desf[=urat o activitate du=m[noas[ ]mpotriva RPR. }n continuare referatul cuprinde acelea=i date ca =i procesul verbal anterior, p`n[ la capitolul: CE REZULT{ DIN DECLARA|IILE ALTORA: B[leanu Alexandru - arestat, declar[ c[ Leu Vasile a fost profesor la +coala de Ofi\eri de jandarmi =i confesor al Inspectoratului de Jandarmi. Deasemeni arat[ c[ ]n 1948, ]nainte de a fugi din \ar[ l-a chemat =i pe el, spun`ndu-i c[ el pleac[ ]mpreun[ cu G`ld[u ]n str[in[tate. Mai =tie c[ a vorbit la radio Londra ]mpotriva RPR. (fila 296-297) Leu C. Ioan - nearestat, confirm[ cele spuse de B[leanu Alexandru =i arat[ c[ ]n str[in[tate Leu Vasile a fost episcop. (fila 287) Ionescu Hareta - nearestat[, declar[ c[ a cunoscut de la fica lui Leu Vasile, c[ acesta vorbea la posturile de radio str[ine ]mpotriva RPR.(fila 302) 237

Hagiu Ioan - nearestat, ]n declara\ia sa arat[ c[ Leu Vasile, dup[ ce a fugit din \ar[ ]n str[in[tate a fost ales episcop =i f[cea propagand[ ]mpotriva RPR. (fila 316-317) Leu Florica - nearestat[, fica lui Leu Vasile, ]n declara\iile sale confirm[ cele declarate de Leu Vasile ]n ce prive=te activitatea lui ]n \ar[, iar ]n str[in[tate arat[ c[ Leu Vasile a dus o activitate ]mpotriva RPR, c[ a fost episcop =i a f[cut c[l[torii ]n Anglia, Austria, Turcia, Grecia, Jerusalim, Liban, etc. (fila 330-332) Cr[ciuna= Silviu - arestat, venit din Fran\a, arat[ c[ la Paris s-a ]nt`lnit cu Leu Vasile =i a aflat de la acesta c[ ]n anul 1948 a fugit din \ar[; pentru a i se pierde urma, a simulat un ]nec la Constan\a, dup[ care a fugit ]n Jugoslavia - Austria, unde s-a prezentat la autorit[\ile de ocupa\ie englez[. A f[cut c[l[torii ]n Italia, Germania Occidental[, Anglia, Fran\a, etc, lu`nd leg[tura cu fugarii reac\ionari din RPR ca: generalul R[descu, Horia Sima, Puiu Petrescu, Iliescu Gheorghe, etc. A ]nfiin\at episcopia ortodox[-rom`n[ din Europa Apusean[, dup[ care s-a dus la Londra, lu`nd leg[tura cu biserica anglican[, care ]l sprijinea pe Leu Vasile ]n toate ac\iunile sale ]mpotriva Statului Rom`n. (fila 338-340) Magos Olariu Constan\a - condamnat[, fost ]n Fran\a, fiind cercetat[ cu privire la Leu Vasile, a declarat c[ cunoa=te despre acesta c[ a plecat din \ar[ ]mpreun[ cu G`ld[u Florian cu sprijinul Inteligence Service-ului. }n 1949, ajuns ]n Austria, de acolo a plecat la Geneva la Consiliul Ecumenic, apoi la Londra unde =i-a stabilit sediul. A fost episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i \inea leg[tura cu Consiliul Ecumenic. }n Austria a luat contact cu fugarii rom`ni nou veni\i din \ar[, de la care culegea informa\ii pentru IS, ]mp[r\ea ajutoare americane pentru fugarii rom`ni din Austria =i lua contact cu diferi\i fugari reac\ionari rom`ni, pentru a ]ntreprinde cu ace=tia ac\iuni ]mpotriva RPR. +tie c[ Leu Vasile a \inut discursuri la radio BBC, la Londra ]mpotriva regimului din RPR =i a scris articole ]n ziarele reac\ionarilor din Apus, cu 238

con\inut du=m[nos la adresa RPR. O parte din declara\iile f[cute de Leu Vasile sunt confirmate prin verific[rile f[cute la D. I-a. REZULTATUL DE LA FI+E: La fi=e este cunoscut c[ av`nd leg[turi cu organiza\ia legionar[, Leu Vasile, ]n cercet[ri nu a recunoscut acest lucru. Deasemeni, este ar[tat c[ a f[cut o serie de escrocherii, pentru care a fost condamnat. CONCLUZII: Din cele ar[tate mai sus, rezult[ c[ Leu Vasile ]nainte de ]nceperea r[zboiului antisovietic, func\ion`nd la Inspectoratul de Jandarmi, a dus o activitate criminal[ ]mpotriva lupt[torilor progresi=ti =i a PCR. }n perioada r[zboiului antisovietic, fiind un element fascistantonescian, Leu Vasile, pe front, s-a dedat la tot felul de ac\iuni ]mpotriva armatei sovietice care-=i ap[rau p[m`ntul Patriei lor. A dus o propagand[ de=[n\at[ =i a ]ntreprins tot felul de ac\iuni m`r=ave ]mpotriva Statului Sovietic, sprijinind efectiv r[zboiul de jaf =i cotropire al Patriei Sovietice, pentru care a fost de mai multe ori decorat cu decora\ii fascistoantonesciene. Dup[ 23 august 1944, pentru a-=i continua activitatea sa criminal[ ]mpotriva t`n[rului stat, Leu Vasile ]n anul 1948, ]mpreun[ cu G`ld[u Florian - agent englez - au fugit din \ar[, trec`nd ]n Jugoslavia. Acolo a furnizat diferite informa\ii cu caracter de spionaj organelor UDB, dup[ care a trecut ]n Austria, zona englez[, =i s-au pus ]n slujba serviciului de informa\ii englez, cu ajutorul c[ruia Leu Vasile a fost ales episcop al fugarilor rom`ni din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat. Av`nd pa=aport englez, Leu Vasile a trecut dintr-o \ar[ capitalist[ ]n alta, unde a ]ndplinit diferite misiuni ale serviciului de informa\ii englez =i american, sub masca activit[\ii religioase. Totodat[ a luat leg[tura cu fugarii rom`ni cu care a ]ntreprins o serie de ac\iuni ]mpotriva t`n[rului nostru stat democrat popular. 239

A f[cut o propagand[ de=[n\at[, plin[ de calomnii ]mpotriva Statului nostru la posturile de radio din \[rile pe unde a umblat =i ]n presa reac\ionar[ a fugarilor rom`ni din str[in[tate. Leu Vasile nu s-a dat ]n l[turi de la nici o ac\iune ]ndreptat[ ]mpotriva RPR =i a URSS, c`t de m`r=av[ ar fi fost ea, fapt ce rezult[ din ]ns[=i declara\iile sale. Fa\[ de cele de mai sus PROPUNEM: Ca arestatul Leu Vasile s[ fie deferit Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti. De acord +eful serviciului, (ss) c[pitan D. Marinache Anchetator prim,(ss) locotenent N. Dumitr[=coniu De acord +eful direc\iei, (ss) colonel Fr. Butyka. STRICT SECRET REFERAT (de ]ncheiere a cercet[rilor) Data 15 aprilie 1954 }n urma studierii dosarului de anchet[ nr. 71 deschis ]mpotriva arestatului Leu Vasile am constatat c[ activitatea criminal[ a aresatatului Leu Vasile este dovedit[ prin materialul rezultat din cercet[rile preliminare, iar ca urmare dispunem ]ncheierea cercet[rilor din dosarul de fa\[ =i transmiterea dosarului de acuzare al arestatului Leu Vasile prin Procuror, la instan\a de judecat[. Cuprinsul prezentului referat va fi adus la cuno=tin\[ arestatului. Semn[tura anchetatorului ss indescifrabil <DE ACORD>; Semn[tura Organului de anchet[ ss indescifrabil Am luat cuno=tin\[ de con\inutul prezentului referat. Semn[tura arestatului: V. Leu; data 22 apr. 1954 240

Capitolul XII
R{PIREA Referitor la precizarea pe care, spre deosebire de celelalte documente, referatul Direc\iei a 8-a a MAI ]l face confirm`nd c[ <Leu Vasile a fost arestat de c[tre organele unei \[ri prietene (n.n. la 16 august 1952) =i predat organelor MAI din RPR la data de 4 martie 1953>, s[ vedem cum s-a f[cut aceast[ <arestare> =i, mai ales, cine a contribuit la ]nf[ptuirea ei, cu alte cuvinte s[ vedem cum rezult[ din documente <marele ajutor sovietic> dat <tinerei RPR> ]n elaborarea =i realizarea scenariului prin care spiritualitatea noastr[ - adic[ exact ceea ce conteaz[ mai mult =i este mai obligatoriu de respectat ]n omenirea contemporan[ trebuia anihilat[ sau st`lcit[ dup[ model sovietic. Din aceste documente, scenariul apare grosolan =i lipsit de subtilit[\i, ca =i mentalitatea totalitarist[ a autorilor s[i. Proces-Verbal de interogator 1 martie 1954 Ora=ul Bucure=ti Interogatoriul a ]nceput la ora 8 =i ... min > s-a terminat la ora 12 =i ... min }ntrebare: Arat[ activitatea d-tale dup[ ce ai plecat din Orientul Apropiat? R[spuns: Am plecat din Beyruth la Roma, unde m-am ocupat de ]ngrijirea s[n[t[\ii mele ]ns[ neav`nd condi\iuni de tratament optime am plecat la Gratz la clinica prof. Beck =i m-am internat ]n spital unde am stat p`n[ ]n august 1952. Dup[ ce am ie=it din spital mi-am f[cut programul de a pleca ]n Genova la o c[s[torie a unui rom`n fost mecanic ]n marina 241

militar[ rom`n[ Mih[ilescu =i apoi s[ m[ duc la Paris unde hot[r`sem s[ fixez sediul episcopiei. }ntrebare: Cu ce trebuia s[ mergi ]n Italia? R[spuns: }n Italia trebuia s[ merg cu trenul pe traseul GratzBruk-Roma. Eu am luat biletul =i am plecat la Bruk unde a=teptam trenul de Viena-Roma. Pentru mine nu este clar dac[ acolo la Bruk am fost arestat sau am plecat eu ]ntre timp la Viena de unde am fost arestat. }ntrebare: Pentru ce ai fost d-ta la Viena sau pentru ce trebuia s[ mergi? R[spuns: Nu ]mi este clar acest capitol =i nu pot s[ dau nici un r[spuns clar. }ntrebare: D-ta ai ar[tat c[ trebuia s[ mergi ]n Italia. Arat[ am[nun\it c`nd ai plecat din Gratz. R[spuns: +tiu c[ ]n ziua de 15 august 1952 am fost la biseric[ ]n Gratz, iar a doua zi dup[ mas[ am luat bilet de voiaj p`n[ la Cannes ]n Fran\a, unde era Rautu. Din Gratz am plecat singur. Am plecat din Gratz ]mbr[cat ]n haine civile, cu barb[ mare, am avut 3 geamantane mici ]n care aveam haine curate =i biserice=ti, lengerie, c[r\i, arhiva episcopiei =i un geamantan mare cu ve=mintele =i obiectele de slujb[ pe care le-am dat la colet[rie pentru Genova. Iar cele trei le-am luat cu mine =i la Bruk le-am pus la bagajele de m`n[. }ntrebare: C`nd ai ajuns la Bruk? R[spuns: Am ajuns ]n aceea=i zi seara =i am stat 2-3 ore a=tept`nd expresul de la Viena. Declara\ia din 13 aprilie 1953 De la Gratz m-am preg[tit pentru plecarea ]n Fran\a, doream ca s[ m[ fixez definitiv la R[utu ]n Sudul Fran\ei, dar pe urm[ m-am trezit la Moscova. Eu am plecat din Gratz cu bagajele =i am venit p`n[ la Bruk pentru a lua expresul care trecea pe la orele 24. Am depozitat bagajele la Bruk ]n gar[ =i am luat cu mine 242

doar servieta de nylon, pentru a m`nca ceva ]n ora=. Din ora= m[ ]ntorceam ]n gar[ pe la orele 10-11 1/2. La jum[tatea bulevardului ]n apropierea g[rii, am fost dobor`t, introdus ]ntr-o ma=in[, unde mi s-a f[cut o injec\ie =i apoi m-am trezit ]ntr-un apartament necunoscut, unde o persoan[ m[ zg`l\`ia =i-mi spunea c[ trebuie s[ fugim c[ vine poli\ia. }n curte, am ]nceput s[ m[ dezmeticesc. Mi-a spus c[ suntem ]n Viena sectorul rus. El a fugit =i m-a p[r[sit. C`nd am ie=it pe strad[, mi-am dat seama c[ sunt ]n Viena. Am intrat la a doua poart[ ]n[untru ]ntr-un subsol. Probabil c[ pe strad[ era scandal. Disperat am ]nghi\it somniferele pe care le de\ineam asupra mea. Pe urm[ m-am trezit ]ntr-un spital austriac, ]nconjurat de c`\iva medici. Pe urm[ a ]nceput seria anchetelor. Mi s-a explicat c[ ]nt`i am fost dus la o Circ. de poli\ie, c[ a= fi f[cut declara\ii pe care le-a= fi semnat, de=i eu nu =tiu cum. M-au l[murit c`nd am ajuns la ]nchisoarea din Baden. Acolo am fost cercetat de c[tre un colonel rus, care a f[cut ancheta asupra identit[\ii mele. A doua zi, un avion m-a trimis la Moscova, unde au continuat cercet[rile. }nt`i mi s-au cerut date asupra persoanei mele, de unde sunt, cum am ajuns la Viena. Mi-au pus ]n fa\[ declara\iile unui grec, precum c[ a= fi avut inten\ia de a fura ni=te documente =i valori, c[ aceast[ pl[nuire era pus[ la cale de mai demult, c[ am f[cut preparative, pe grec ]l chema Alexandri. S-au ]nceput verific[ri, confrunt[ri de date. Atunci aveam impresia c[ ]n Rusia se termin[ u=or, c[ procesul =i celelalte se termin[ repede. Am aprobat cele spuse de grec, ba chiar am inventat despre =coala de la Oxford, c[ a= fi avut misiunea din partea I.S. Mi s-a pus ]n fa\[ c[ a= fi fost ]n Finlanda, dar s-a adeverit c[ nu. S-a fr[m`ntat apoi Orientul Mijlociu. S-au trimis oameni la fa\a locului pentru verific[ri. La Moscova eram a=a de ]ncurcat p`n[ c`nd au venit cei trei ofi\eri, care au cules probe. Colonelul mi s-a adresat ]ntr-o fran\uzeasc[ impecabil[, mi-a 243

spus c[ este ceea ce am declarat eu c[ sunt du=man al regimului comunist, dar c[ nu am nici un amestec ]n problema Orientului Mijlociu, Chi=in[u, Finlanda. Mi s-a prezentat un dosar gros, am citit mai mult declara\iile lui Neam\u. Ancheta a fost dirijat[ de un colonel, cineva din \ar[ =i un maior Panov, care era ofi\er de justi\ie. Din ]ntregul dosar care trebuia s[ intre ]n justi\ie au c[zut (multe date) r[m`n`nd numai despre activitatea mea du=m[noas[, trecerea frontierei ]n Viena, scopurile, faptul c[ am cunoscut pe Knezovici, Neam\u, Vasiu. Declara\iile date de Cr[ciuna= =i Neam\u, le-am citit cu lupa. Procurorul, pentru a verifica afirma\iile mele, a trimis trei ofi\eri care au plecat unul la Viena, altul ]n Extremul Orient =i altul ]n Rom`nia. }n fa\a Tribunalului nu am mai ap[rut. M-am ]mboln[vit. }n loc s[ m[ duc spre judecat[, am fost trimis spre Rom`nia, ]ntr-un vagon-dub[, p`n[ la Odesa unde am stat 2 zile, la o ]nchisoare, apoi la Ismail, unde am stat o s[pt[m`n[, iar de acolo cu ma=ina p`n[ la Reni, apoi peste Prut, c`nd am fost predat autorit[\ilor rom`ne. Aceste date le-am cunoscut, pentru c[ peste tot unde intram ]ntr-o ]nchisoare se semnau ni=te acte. De al Prut p`n[ la Bucure=ti, am venit ]ntr-un jeep. Nu s-a oprit p`n[ la Bucure=ti. }ntrebare: Cum era\i ]mbr[cat c`nd a\i plecat s[ m`nca\i la restaurantul din Bruk? R[spuns: }n negru. Nu-mi dau seama cum am ajuns ]n acea ma=in[. Dac[ nu-mi f[ceau injec\ia ]n picior, eu poate sc[pam de ei. Pe acolo nu era lume. }n ma=in[ am strigat, dar era prea t`rziu, nu m[ a=teptam la a=a ceva. Cred c[ la Viena am ajuns la aproximativ dou[ zile. La Bruk era s`mb[t[ seara ]n 16 august 1952, iar la Viena, luni sear[ 18 august 1952. A doua oar[ m-am trezit peste dou[ zile, adic[ la 20 august. }ntre 18 =i 19 august, nu =tiu ce s-a ]nt`mplat cu mine. La 244

spitalul din Viena, m-am trezit f[r[ barb[ =i cu p[rul vopsit ro=-castaniu. }n Austria, de la Gratz la Bruk, am fost tot timpul singur. Grecul Alexandri, care cuno=tea limba rom`n[, a sus\inut c[ m[ cunoa=te, fiindu-mi anterior prezentat de c[tre un macedonean ]ntr-un mic or[=el de l`ng[ Salzburg. }n declara\iile lui, sus\inea c[ l-am angajat, i-am dat arvun[, c[ am fost la el ]n ora=ul unde locuia l`ng[ Salzburg, c[ acolo i-a= fi fixat ziua =i ora c`nd s[ vin[ la Gratz, c[ i-a= fi dat ni=te acte false =i c[ am mers ]mpreun[ de la Gratz la Bruk. Deasemeni sus\inea c[ la Bruk am stat ]mpreun[ la un hotel, unde mi-am tuns barba =i vopsit p[rul, c[ la Viena am cump[rat instrumente pentru spart case de fier, c[ i-am ar[tat casa b[tr`nei croitorese (nu =tiu numele). Din declara\iile lui, reiese c[ eu l-am angajat pe el ca s[ lucreze, c[ eu am fost ini\iatorul tuturor ac\iunilor. Nu i-am citit toate declara\iile, pentru c[ el le-a dat ]n dou[ r`nduri. Cred c[ unele au fost f[cute la Viena =i altele la Baden. El dorea s[ arate c[ a fost doar o simpl[ victim[, un angajat. Nu-mi mai amintesc dar =tiu c[ a dat o serie de detalii. Eu l-am v[zut prima dat[ ]n cas[ c`nd m-am trezit, apoi ]n curte =i apoi la ]nchisoarea Comandamentului rus. Acolo l-am putut fixa mai bine la mas[ (masa se lua ]ntr-o singur[ sal[ comun[). Ultima dat[ lam v[zut la Baden pe sc[ri, era tuns. Nu am avut posibilitatea de a vorbi cu el. El sus\inea c[ m[ cunoa=te bine, ]nc[ cu doi ani ]nainte. Glasul acestui grec nu l-am mai auzit. La Moscova am cerut o confruntare cu Alexandri, dar nu mi s-a acceptat aceast[ dorin\[. P`n[ a lua pastilele (cele 20 de somnifere) am trecut ]ntr-un gang. Nu =tiu de cine am fost arestat. Din declara\iile lui Alexandri, reiese c[ am fost arestat de austrieci. Pastilele le \ineam ]n buzunarul de la ceas (pantalon). Aceste pastile le foloseam pentru somn, c`t =i contra durerilor de cap. }n Austria am fost anchetat prima dat[ de un ofi\er rus civil (ei 245

nu utilizeaz[ sistemul ochelarilor). Eu nu am fost clar, nu mi-am revenit dec`t la Baden. La Moscova am stat cu un ziarist francez, c[ruia i-am spus peripe\iile mele. El mi-a spus c[ acolo unde am fost, adic[ ]n localitatea de la 30 km. de Viena, este Baden. De aici am plecat la Moscova. La Moscova mi s-a spus c[ sunt ]n ]nchisoarea Lublianka din Moscova. Din avion am remarcat chiar Kremlinul. La Moscova am dedus c[ fiica mea este acolo, c`nd maiorul Panov- ]nainte de redactarea ordonan\ei - m-a ]ntrebat r`z`nd dac[ nu am vreo dorin\[ =i atunci mi-am amintit de fiica mea. Am spus c[ poate nici fiicei mele nu i-ar face pl[cere s[ m[ vad[. Eu am v[zut-o ]n tren, c`nd plecasem din Moscova spre Odesa =i a trecut prin fa\a cabinei mele. A doua oar[ am v[zut-o la ]nchisoare la Odesa, ]n momentul c`nd ]mi aduceau masa. Am verificat acest lucru ]n tren de la Odesa p`n[ la Ismail. Din alimentele pe care le primisem de la Moscova, am cerut ofi\erului care m[ ]nso\ea ]n trenul de la Odesa la Ismail, s[ le dea fetei mele care se afla ]n tren. Ofi\erul nu a negat, ci mi-a confirmat. A doua confirmare a fost la Ismail ]n discu\ia avut[ cu un maior. Acestui maior i-am spus acela=i lucru ca s[ dea m`ncarea mea fiicei mele. Nici acest ofi\er nu a negat acest lucru. A doua zi un colonel a venit =i m-a anchetat, ]ntreb`ndu-m[ c[ de unde =tiu c[ fiica mea care este cet[\ean[ rom`nc[ a fost ]n Rusia. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: +tiai c[ Ioachim V[c[rescu este agent englez? R[spuns: Da, =i cu toate acestea la ]nceput am fost ]n foarte bune raporturi cu d`nsul. L-am folosit pe linie de biseric[ =i m-a ]nso\it la diferite slujbe ca dasc[l. S-a discutat c`ndva cu d`nsul problema hirotonirii sale ca preot pentru Graz, ]ntruc`t era vorba s[ se c[s[toreasc[ cu o rom`nc[. }ntruc`t c[s[toria nu a mai avut loc, nu s-a mai f[cut nici hirotonirea lui. Dup[ ruperea 246

raporturilor mele cu englezii, V[c[rescu singur mi-a spus c[ nu mai poate ie=i cu mine ]n ora=, ]ntruc`t risc[ s[-=i pierd[ p`inea. Ultima dat[ c`nd am fost la Graz am vorbit cu V[c[rescu, care m-a vizitat la clinic[. }ntrebare: Cu ce persoane ai luat contact ]nainte de a pleca din Graz spre Bruck? R[spuns: Voitek, Manoilof, Zaborodnic =i alte persoane, care m-au vizitat la Clinica Dr. Beck. Declara\ia din 24 mai 1953 Un alt fapt semnificativ: Afl`ndu-m[ tot ]n clinic[ la Graz, am trimis printr-un om de serviciu de la clinic[ o scrisoare lui Ioachim V[c[rescu, rug`ndu-l s[ vin[ pe la mine pentru a-mi ajuta s[ fac unele cump[r[turi, deoarece eu nu cuno=team limba german[. Dup[ o lun[ sau o lun[ jum[tate, vine V[c[rescu la mine =i scuz`ndu-se pentru ]nt`rziere, ]mi spune c[ el suflete=te este al[turi de mine, dar nu mai poate apare cu mine ]n public, ]ntruc`t risc[ s[-=i piard[ p`inea pe care o are la Graz. I-am spus c[ este liber s[ fac[ cum crede c[ este mai bine =i ne-am desp[r\it... Dup[ refuzul lui V[c[rescu de a m[ ajuta ]n ceea ce prive=te cump[r[turile, am apelat la un alt rom`n anume Manoilov. Am f[cut ]mpreun[ cump[r[turile necesare dup[ care voiam s[ ne oprim la o cofet[rie ]n centrul Graz-ului. Aici, la o mas[, era Ioachim V[c[rescu ]mpreun[ cu unul numit +tef[nescu. Acest +tef[nescu este un legionar simist. Din 1946, el este stabilit la Klagenfurt, un ora= din Austria, zona englez[, centru militar englez. El este cunoascut ]n Austria sub numele de Plopeanu. }n 1948 - mi se pare - a furat de la Salsburg actele Caroman-ului, care ]n acea vreme era condus de Dr. Teodoru. De pe urma acestui furt, Teodoru a avut multe nepl[ceri =i numai datorit[ faptului c[ avea unele cuno=tin\e la Paris, s-a putut stabili ]n Fran\a. Din felul cum se duceau discu\iile dintre V[c[rescu =i Plopeanu, 247

mi-am dat seama c[ ]ntre ei existau bune rela\ii de prietenie. Pe V[c[rescu ]mpreun[ cu +tef[nescu, i-am mai ]nt`lnit la Badhall, ]n Austria, ]n august 1952. Localitatea Badhall ]mi era cunoscut[ din auzite de la Eugenia Hatter. Aceasta, ]n iarna anului 1951, ]mi scrisese o scrisoare ]n care ]mi spunea s[ ne ]nt`lnim la Badhall, un or[=el ]n Austria ]n apropierea zonei ruse. Ea alesese acest or[=el, deoarece era mai aproape de Viena, de care nu voia s[ se dep[rteze, ]ntruc`t avea un magazin de ]nc[l\[minte la Viena =i fiind sezon de cump[rare, nu putea lipsi de la magazin prea mult timp. Ea mi-a vorbit c[ la Badhall exist[ o vil[ care are un nume rom`nesc - Bukarest - =i c[ ]n aceast[ vil[ ea are multe cuno=tin\e. Nu m-am dus la Badhall atunci, ]ntruc`t urma s[ plec ]n Italia. Am plecat la Badhall ]n august 1952, pentru a m[ ]nt`lni cu Bercu =i Bi=of, care se aflau ]n aceast[ localitate. Ajung`nd ]n dreptul vilei <Bukarest>, ]mpreun[ cu Bercu =i Bi=of, l-am v[zut pe V[c[rescu ]nso\it de +tef[nescu. Ace=tia, z[rindu-m[, au ]ntors imediat capul, f[c`ndu-se c[ nu m[ v[d. Amintindu-mi c[ Eugenia Hatter ]mi spusese c[ la aceast[ vil[ are ni=te prieteni, am rugat pe Bercu =i Bi=of s[ vad[ ce este cu aceast[ vil[. N-am mai putut urm[ri aceast[ chestiune, ]ntruc`t a intervenit r[pirea mea. Mai relatez un fapt care arat[ c[ +tef[nescu era pe urmele mele: }n august 1952, fiind la biroul de voiaj din Graz - unde mi-am scos bilet pentru Cannes - Fran\a - am v[zut la ghi=eu pe +tef[nescu. Acesta s-a interesat la cass[ s[ vad[ pentru ce localitae am scos eu bilet. Pentru l[murirea altor probleme, eu repet rug[mintea mea ca dv. s[ verifica\i dac[ preotul Racocea a dus ]n 1951 tratative cu Eugenia Hatter, pentru mutarea preotului de la Viena la Salzburg. }n alt[ ordine de idei, v[ rog s[ verifica\i dac[, ]n 1951, a existat 248

la Istanbul un consul rom`n de orign[ armean. Verificarea acestor lucruri m[ vor l[muri asupra unor probleme la care g`ndesc =i pe care vreau s[ le l[muresc. Declara\ia din 14 aprilie 1953: A doua persoan[ este Eugenia Hatter, o ardeleanc[, c[s[torit[ cu un austriac, care are un magazin de ]nc[l\[minte ]n Viena, sectorul rus. Pe aceast[ Eugenia Hatter am cunoscut-o ]n 1950 la Salzburg, recomandat[ de maiorul Florescu. La acea vreme, ea ]=i scosese un pa=aport pentru a veni ]n \ar[ spre a-=i vedea rudele. Am profitat de aceast[ ocazie =i i-am dat vreo 2-3000 de shilingi ca s[ cumpere ceva lucruri de ]mbr[c[minte =i s[ le trimit[ fiicei mele la Bucure=ti. Re]ntorc`ndu-m[ la Londra, am g[sit o scrisoare trimis[ de Eugenia Hatter, prin care m[ anun\a c[ nu mai poate pleca ]n RPR. La aceast[ scrisoare, i-am r[spuns spun`ndu-i ca s[ trimit[ pachetul pentru fiica mea pe numele Magda +tef[nescu, Bucure=ti, str. Plantelor - nu-mi amintesc num[rul. }mi amintesc c[ o rugasem pe Eugenia Hatter s[ cumpere pentru fiica mea unele lucruri de ]mbr[c[minte, printre care =i o pereche de pantofi =i nu =tiu dac[ ea a trimis acest pachet fiicei mele. Cu dna. Hatter am mai discutat ]n leg[tur[ cu mutarea preotului Racocea de la Viena la Salzburg. Racocea f[cuse afirma\ii fa\[ de dna. Hatter c[ ar vrea s[ se mute din Viena =i pentru c[ eu nu aveam preot la Salzburg, o rugasem pe dna. Hatter s[ discute aceast[ problem[ cu Racocea, urm`nd ca ]n locul lui la biserica din Viena s[ vin[ preotul Vasilovschi. Discu\iile pe aceast[ tem[ au durat vreo jum[tate de an =i ]n cele din urm[ dna. Hatter mi-a comunicat c[ Racocea nu mai dorea s[ se mute la Salzburg. C`nd am rev[zut-o pe dna. Hatter la Graz, i-am spus c[ ]mi pare cam suspect faptul c[ Racocea nu mai pleac[ din Viena. 249

Declara\ia din 15 apriie 1953: }ntrebare: C`te scrisori a\i scris dnei. Hatter? R[spuns: }n total vreo 5-6 scrisori, ]n care am discutat problema preotului Racocea =i problema ajutor[rii fiicei mele. }ntrebare: Cine este dna. Hatter =i cum arat[ aceasta? R[spuns: Dna. Hatter este o rom`nc[ originar[ din Ardeal, ]n v`rst[ de aproximativ 50 ani, stabilit[ de mai mult[ vreme ]n Austria. Era c[s[torit[ cu un austriac care era proprietarul unui magazin de ]nc[l\[minte =i care, fiind alcoolic, era internat ]ntrun spital. Cu aceast[ doamn[, pe care o consideram mai aproape pentru c[ ]mi f[cuse unele servicii, am avut raporturi obi=nuite ca =i cu to\i emigran\ii rom`ni. }ntrebare: Pentru ce servicii ai utilizat-o pe dna. Hatter? R[spuns: C`nd am cunoscut-o, a fost problema plec[rii ei ]n \ar[ =i, legat de aceasta, problema ajutor[rii fiicei mele. Alt serviciu a fost acela ]n leg[tur[ cu preotul Racocea. Nu am urm[rit alte obiective cu dna. Hatter. }ntrebare: Recuno=ti c[ ai cerut dnei. Hatter s[-\i u=ureze coresponden\a cu fiica d-tale? R[spuns: Da, am rugat-o verbal c`nd trebuia s[ plece ]n \ar[. }ntrebare: Ai trimis bani fiicei d-tale ]n \ar[? R[spuns: Da, am trimis =i nu am spus acest lucru de la ]nceput, pentru c[ nu doream s[ agravez situa\ia acestei fiin\e nenorocite. Aceast[ pozi\ie am adoptat-o ]nc[ la Moscova, deoarece acolo mi-am dat seama c[ a coresponda cu \ara =i a trimite bani ]nseamn[ o culp[. Declara\ie din 24 mai 1953: Vreau s[ aduc unele l[muriri asupra capitolului VIENA cu ]ntreaga aventur[ care a avut loc. Ast[zi, dup[ o lung[ g`ndire =i meditare, capitolul Viena ]mi apare clar =i anume: Pe c`nd m[ aflam la clinic[ la Beyruth, comandorul Udri\chi, care este aviator la o societate aerian[ libanez[, a f[cut o curs[ la Paris, unde a dus ni=te negustori arabi. 250

So\ia sa ]l rugase ca, ajuns la Paris, s[ se intereseze la o clinic[ ginecologic[ despre tratarea unei boli femeie=ti. Udri\chi, duc`ndu-se la clinica indicat[ de so\ia sa, s-a ]nt`lnit acolo cu regina Ana, so\ia lui Mihai, cu care a discutat =i c[reia i-a spus c[ eu m[ g[sesc la Beyruth, bolnav =i f[r[ bani. Regina mi-a trimis prin Udri\chi o scrisoare =i 1.000 dolari. Scrisoarea avea dou[ p[r\i: ]n prima parte se putea vedea clar influen\a bigotismului catolic asupra acestei femei culte, cu o experien\[ de via\[, o femeie care f[cuse r[zboiul ca ofi\er ]n armata american[. Ea se temea s[ nu fie blestemat[ de Dumnezeu =i de Pap[, pentru faptul c[ trecuse la ortodoxism prin c[s[torie =i m[ ruga ]n scrisoare ca s[ fac rug[ciuni pentru iertarea p[catelor ei. Regina ]mi mai spunea ]n scrisoare c[, dac[ voi mai fi ]n situa\ii materiale grele, s[ m[ adresez ei direct =i, de=i nici ea nu st[ prea str[lucit materialice=te, m[ va ajuta. Ea m[ sf[tuia ca, dup[ ce m[ voi ]ns[n[to=i, s[ m[ stabilesc ]ntr-o \ar[ de sector american, indic`ndu-mi Fran\a sau Italia. Aceast[ scrisoare am citit-o aproape de o sut[ de ori =i am ar[tat-o =i altora. Pe plic era conturul Rom`niei =i avea emblema lui Mihai. P[stram scrisoarea ]n portmoneul meu, ]mpreun[ cu ultima scrisoare pe care o aveam de la tata. C`nd eram ]n clinic[ la Graz, aceste scrisori mi-au disp[rut. Iat[ ]mprejur[rile: La clinica din Graz, aveam o camer[ de clasa I, unde st[team singur. Camera avea o singur[ comunicare =i era desp[r\it[ de restul camerelor printr-un mic coridor. }n aceast[ camer[ nu intra dec`t o b[tr`n[ c[lug[ri\[ care f[cea cur[\enie. Portmoneul cu actele mele =i cele dou[ scrisori erau ]n sertarul noptierei. Fiind ]n clinic[, am fost vizitat de Eugenia Hatter, cu care tratam problema aducerii preotului Racocea de la Viena la Salzburg. }n timp ce Eugenia Hatter se afla ]n camera mea, am fost chemat de doctor pentru a-mi face tratamentul medical. 251

Am lipsit din camer[ circa 15-20 minute, l[s`nd-o pe Eugenia Hatter singur[. C`nd m-am ]ntors de la tratament, Eugenia Hatter se g[sea ]n fundul camerei citind un ziar. Am continuat discu\iile cu ea, am luat masa ]mpreun[ =i apoi ea a plecat. Seara, neput`nd adormi, am c[utat cele dou[ scrisori pentru a le reciti, dar nu leam mai g[sit. Cu toate cercet[rile care s-au f[cut la clinic[, nu sa putut da de urma scrisorilor. Declara\ia din 14 aprilie 1953: Revenind la perioada Viena, vreau s[ ar[t c[ atunci c`nd mam trezit, m[ aflam ]ntr-o camer[ ]mpreun[ cu un t`n[r care m[ zg`l\`ia spun`ndu-mi s[ cobor`m ]ntruc`t vine poli\ia s[ ne aresteze. Camera ]n care m-am trezit ]mpreun[ cu grecul, t`n[rul de care am vorbit mai sus, apar\inea sau era domiciliul unei b[tr`ne croitorese prieten[ cu dna. Hatter - ]n instruc\ia care s-a f[cut atunci, a reie=it c[ dna. Hatter a declarat c[ eu sunt un dement =i un iresponsabil =i c[ eu am fost la acea b[tr`n[ pentru a s[v`r=i un furt. Cobor`nd ]n strad[, am observat uniforme militare austriace =i ruse=ti =i mi-am dat seama c[ m[ aflu ]n Sectorul Sovietic al Vienei. Voind s[ mai cer unele explica\ii de la t`n[rul care cobor`se cu mine, nu am putut face acest lucru, ]ntruc`t t`n[rul fugise =i atunci eu am intrat ]ntr-o ]nc[pere vecin[ printr-un gang de unde observam strada =i militarii austriaci =i ru=i care erau pe acolo. }n fa\a acestei situa\ii, am ]ncercat s[ m[ sinucid lu`nd 20 de pastile de somnalin pe care le aveam ]n buzunarul unde-mi \ineam ceasul. Pentru l[murirea acestui capitol, a= avea o rug[minte: s[ verifica\i dac[ dna. Hatter a trimis pachetul cu haine =i pantofi fiicei mele =i dac[ ]n 1950, la Viena, a dus timp de c`teva luni tratative cu preotul Racocea (pentru mutarea de la Viena la Salzburg). Urmeaz[ ca dv., dac[ vre\i s[ verifica\i =i pe dna. Hatter, pentru a vedea ce este cu aceast[ femeie. A= vrea s[ adaug c[ ]n ]nchisoare la Moscova, am stat ]mpreun[ cu un ziarist francez, care ]n acela=i timp era unul din v`rfurile serviciului de spionaj francez pentru 252

Polonia =i cu care, discut`nd capitolul Bruck-Viena, acesta mi-a spus c[ Eugenia Hatter ar fi un agent dublu care ar lucra =i pentru ru=i sau pentru rom`ni, c`t =i pentru englezi =i c[ ea a fost pus[ la cale s[ m[ atrag[ pe mine ]n curs[ spun`ndu-mi c[ pleac[ ]n Rom`nia. Pe de alt[ parte, cred c[ nici Racocea nu este ostil ru=ilor. }n orice caz, capitolul Viena pentru mine r[m`ne o problem[ pe care nu o pot descurca. }n leg[tur[ cu t`n[rul despre care am mai vorbit, a= vrea s[ spun c[ nu mi-i cunoscut =i nu l-am mai v[zut niciodat[ ]n via\a mea. El era de statur[ mijlocie, slab, cu p[rul =aten dat peste cap. Declara\ia din 15 aprilie 1953 }ntrebare: C`nd te-ai mai ]nt`lnit cu grecul, adic[ cu acel t`n[r de care ai mai vorbit? R[spuns: L-am v[zut o dat[ la Viena sau la Baden, c`nd eram ]n ]nchisoare. +tiu c[ atunci era tuns. De atunci nu l-am mai v[zut. Am citit ]ns[ la Moscova declara\iile lui ]n rom`ne=te. }n aceste declara\ii, acest t`n[r spunea c[ m-a cunoscut mai de mult, c[ iam propus s[ comitem o crim[ pentru care i-a= fi dat o sum[ de bani drept avans, urm`nd ca dup[ s[v`r=irea faptului s[-i dau restul =i alte lucruri pe care nu mi le mai amintesc. Tot la Moscova, am citit o declara\ie dat[ de un oarecare Olaru. Cr[ciuna= spunea ]n acea declara\ie c[ eu a= fi ad[postit ni=te material =i muni\ii ]n \ar[ =i alte inven\ii de ale sale. Olaru pe care nici nu l-am cunoscut niciodat[, a dat =i el o declara\ie pe care am citit-o plin[ de inven\ii =i de lucruri care nu-mi apar\in. Ce altceva s-ar putea remarca ]n ]ncheierea acestui capitol dec`t leg[turile grosolane, for\ate evident =i neplauzibile ]n fa\a oric[rui act de justi\ie adev[rat, dar practicate cu nep[sarea de meseria= prost pe care-l acoper[ for\a tancurilor. Nu este vorba nici m[car de un scenariu palpitant, ci de o crim[ prin act pirateresc, pus[ la cale cu agen\i tic[lo=i\i. Ce inven\ie mai stu253

pid[ dec`t de a spune c[ un om cu preocup[rile politice =i spirituale pe care le-am v[zut pune la cale o spargere la o croitoreas[ care, de fapt, e prieten[ cu urm[ritoarea lui?! +i unde? }n sectorul sovietic al Vienei unde el n-a c[lcat nici o dat[ =tiind c[-i e fatal. +i cum? Angaj`nd un sp[rg[tor =i cump[r`ndu-i acestuia scule specializate ca =i cum era vorba de o banc[ =i nu de ceva ce putea fi luat de la o biat[ croitoreas[ b[tr`n[. +i cu c`t[ lips[ de logic[? Pentru c[, ]n loc de a-l a=tepta ]ntr-un spa\iu lipsit de risc pe cel pl[tit care ]=i are de luat r[splata dac[ aduce lucrul cerut, pl[titorul se duce cu el ]n sectorul sovietic =i intr[ chiar ]n casa croitoresei ca =i cum i-ar fi ho\ului tovar[= =i nu patron !... Nu vreau s[ continui demontarea unui scenariu at`t de prost imaginat pentru c[, datorit[ accentelor grave ale acestei c[r\i, nu am starea de a m[ amuza. Dar pot s[ constat =i aici precaritatea ]nv[\[m`ntului sovietic, dac[ =i aparatul de provocare are oameni preg[ti\i tot la curs seral ! Cert lucru c[, a fost necesar[ r[pirea v[rului meu pentru anihilarea personalit[\i salei care devenea marcant[ prin coagularea de for\e pe care o oferea lumii libere ]n opozi\ia ei la comunism. Cert lucru c[ s-au pus ]n mi=care ni=te tr[d[tori de profesie =i mijlocul clasic al adormirii celui r[pit pentru a-l duce ]ntr-un loc unde s[ po\i oficializa r[pirea printr-o arestare. Cert lucru c[ a existat o mic[ jen[ fa\[ de poli\ia austriac[ la m[rturia c[reia trebuia apelat, ea nefiind chiar subaltern[ ]n condi\iile de ocupa\ie din 1952. Atunci r[pitorii, fiindu-le team[ de austrieci, v[z`nd figura de preot, pe care, poate, o =i cuno=teau din mediatizarea la care ajunsese din bel=ug, fac singurul lor act de inteligen\[ b[rbierindu-l =i vopsind p[rul celui adormit. Din p[cate, le joac[ festa tentativa v[rului meu care ia puternicele somnifere =i nu se mai treze=te c`nd au calculat ei. Este dus la un spital din care (nu avem date cum: - poate ]nc[ o r[pire, poate intimidarea organelor austriece) ajunge la Baden ]n incinta comandamentului sovietic unde nu mai trebuie dat socoteal[ 254

nim[nui. Aici, ]ntr-adev[r, este adus =i un translator spre a fi anchetat, dar ancheta nu se ocup[ deloc de mobilul <arest[rii> adic[ a=a zisul jaf de la casa croitoresei din sectorul sovietic unde el fusese transportat sub anestezie, ci are un unic scop: identificarea lui. Pentru ca nu cumva s[ fie trimis la Moscova vreun altul =i r[pitorii s[ fie siguri c[ nu vor fi be=teli\i de =efii lor. Imediat dup[ anchet[ (nota bene: anchetarea unuia surprins ]ntr-o cas[ vienez[ ]n care se presupunea c[ vrea s[ atace ni=te cet[\eni austrieci) el nu este predat autorit[\ilor austriece nici m[car pentru o cercetare formal[, nici m[car pentru vreo concluzie a legisla\iei de pe teritoriul pe care s-ar fi produs culpa, ci este suit repede ]n avion =i trimis la Moscova. Totul este f[cut la modul terorist, cu ]nc[lc[ri grosolane ale oric[ror reguli, de c[tre oameni care, fiind ei ]n=i=i lipsi\i de moral[, nu cred nici m[car ]n necesitatea aspectelor formale ale actului de justi\ie. Datele din acest capitol dezv[luie o at`t de josnic[ =i radical[ condi\ie uman[ ]nc`t te ]ntrebi de ce le-or fi trebuit toat[ mascarada =i de ce, din ma=ina ]n care l-au adormit, nu l-au dus direct cum ar fi f[cut ni=te r[pitori cumsecade?... Paradoxul const[ ]n psihologia ]ng`mf[rii ocupantului care te spoliaz[ dar zice c[ te ajut[ =i te pune s[-l ridici ]n slav[. Matri\at astfel, cu ]ng`mfarea barbariei lui, omul sovietic se credea dator s[ dea =i lec\ii omenirii. Iar autorii acestui scenariu =i-au justificat leafa =i prin aspectul provocator-propagandistic ]n fa\a occidentalilor: a\i ad[postit un tic[los; vi l-am compromis =i nu mai ave\i cum folosi influen\a lui. +i nu =i-au pus, bie\ii de ei, nici m[car ]ntrebarea dac[ cineva va putea crede c[ un episcop al emigra\iei ostile comunismului ar c[lca de bun[ voie ]ntr-un sector controlat de sovietici. Nu s-a ob\inut nici un ecou, iar lor nu le mai r[m`nea dec`t s[-=i ]mpu=te victima. L-au stors la Moscova de tot ce credeau c[ pot scoate de la el =i l-au trimis la Bucure=ti cu rechizitoriul gata f[cut, cu condamnarea capital[ gata hot[r`t[, slugilor din Rom`nia ner[m`n`ndu-le dec`t executarea. Executarea ordinelor 255

=i executarea os`nditului. Am[nunte triste =i degradante pentru condi\ia uman[, prin lipsa troglodit[ a oric[rui cavalerism fa\[ de un adversar de importan\[ pe care-l po\i ]nvinge fizic dar, ]n cazul ]n care e=ti om, te chinuie totu=i ]ntrebarea dac[ nu cumva te va ]nvinge el ideatic! Comportamente animalice, lipsite de orice zv`cnire de con=tiin\[ a evolu\iei sentimentelor umane chiar =i fa\[ de cei ]nvin=i!... Negarea firescului reac\iei de logic[ uman[ ]n fa\a unui adversar a c[rui pregnan\[ este indubitabil[! Toate acestea le-a adus ateismul prin golirea de moral[ a sufletului omenesc, prin cinismul cultiv[rii intereselor meschine, p`n[ la a face omul incapabil de spiritualitate. Printre toate nimicniciile, raza de lumin[ dintre r`ndurile acestui capitol este relatarea ]n leg[tur[ cu cele dou[ scrisori dragi pe care v[rul meu le recitea ]n clipele tr[irilor sale cele mai intime. Despre scrisoarea reginei au comentat chiar vorbele lui. Strig[tul pe care l-am auzit ]n sine-mi s-a petrecut c`nd am citit c[ s-a aflat =i o scrisoare de la tat[l s[u: Vas[zic[, dup[ ajungerea lui ]n str[in[tate, dup[ primele demersuri, au mai apucat, deci, s[ comunice! E o =tire impresionant[ din punctul de vedere al sentimentelor mele: Vl[dica Grigorie nu a murit ]nainte de a =ti c[ fiul s[u ]=i ]ncepuse cu temeinicie misiunea! A avut vreme s[ afle, a avut vreme s[-i =i scrie =i s[-l ]mb[rb[teze pe mai departe. Acesta este un lucru foarte important pentru continuitatea spiritual[ a familiei noastre: n-au reu=it s-o fractureze nici m[car prin asasinarea Vl[dic[i Grigorie. P`n[ la a avea aceast[ informa\ie, am tr[it ]n sinea mea ]ntotdeauna durerea g`ndului c[ unchiul meu a murit f[r[ s[ =tie dac[ demersul s[u patriotic avea =anse de reu=it[. V[rul meu plecase, dar ]ncurc[turile din Iugoslavia ]l re\inuser[ acolo p`n[ ]n iarn[. La ]nt`i martie, episcopul Grigorie murea fiind posibil s[ nu fi primit ]nc[ ve=ti de la el. Dar iat[ c[ acum mi se confirm[ a fi primit =i chiar c[ au 256

corespondat. Ceea ce ]nseamn[ c[ unchiul meu nu s-a stins ]nainte de a =ti c[ \inta ]ncepea s[ fie atins[ =i a avut totu=i r[gazul de a da ultimele ]ndrum[ri. Cele spirituale s-au desf[=urat firesc, f[r[ fractura dorit[ de du=man.

257

Capitolul XIII
RECHIZITORIUL MAI BL~ND DEC~T AUTOACUZAREA Da, rechizitoriul e mai bl`nd dec`t cele ce spune acuzatul despre lupta sa ]mpotriva guvern[rii comuniste ]n ultimul interogator dat ]n fa\a instan\ei. Rechizitoriul e mai bl`nd, pentru c[ nu-l intereseaz[ dec`t s[ ajung[ la suma faptelor prev[zute de articolul 184 al Codului Penal pentru a justifica condamnarea la moarte. Depozi\ia acuzatului este mult mai dur[, deoarece el vrea s[ ob\in[ c`t mai repede executarea acestei pedepse pentru a fi sigur c[ taina celor care-l pot continua o va duce cu el dincolo, nel[s`nd anticristului posibilitatea s[-i ]mpiedice. Rechizitoriul f[cut de un procuror mai profesionalizat ]ncearc[ s[ fie mai ]n litera legii, d`nd la o parte unele etichete grosolansecuriste =i folosind termeni mai calmi precum <injurii Partidului =i Guvernului Rom`n>, <du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat>, <articole du=m[noase regimului nostru =i URSS prin care comb[tea comunismul>. Din acest punct de vedere, l[s`nd mai mult faptele s[ vorbeasc[, lectura lui ast[zi te face s[ te ]ntrebi dac[ cele incriminate nu constituie mai degrab[ elementele unui elogiu. Numai sensurile din epoc[ - ast[zi dep[=ite- conduc spre ideea de culp[: <a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice> sau <a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia>. Dar, cum am spus, rechizitoriul are miza sa peste care nu trece. El vrea condamnarea la moarte =i, constat`nd c[ o ob\ine, nu supraliciteaz[ ]n stil lozincard ceea ce face ca, pentru o minte curat[ care-l cite=te ast[zi s[ trezeasc[ doar admira\ia fa\[ de cel incriminat, rezum`nd c`t de multe a putut el s[ fac[ pentru \ara sa ]ntr-un timp at`t de scurt =i cu mari piedici ivite la tot pasul. Pe l`ng[ rechizitoriu, ]ns[, avem documentele de instan\[ ale 258

judec[\ii propriu zise care sunt jalnice, dovedind faptul c[ completul func\iona strict decorativ, av`nd clar[ convingerea c[ face o formalitate. Astfel, pe l`ng[ meticulozitatea unora dintre interogatoriile anchetei, unde securi=tii =tiau c[ au de stors date necesare informa\iei lor =i fi=[rii tuturor elementelor diasporei, grefierul de =edin\[ a=terne pe h`rtie (cu toate c[ are caligrafia mai evoluat[ dec`t a celorlal\i) ni=te rezum[ri f[cute neatent, b[lm[jind con\inutul, confund`nd termenii =i nere\in`ndu-i ideile, l[s`nd goluri =i complet`ndu-le dup[ ureche, ceea ce face foarte greu utilizabil acest document care ar fi fost de mare valoare deoarece, dup[ unele accente ale sale, se vede clar c[ acuzatul =i-a folosit ultimul cuv`nt spre a face unele considera\ii =i afirma\ii esen\iale pentru soarta \[rii, f[r[ s[-i fie team[ de condamnare =i dorind ca ele s[ fie c`t mai publice. Completul, ]ns[, marcat de rostul s[u formal, nu are nevoie de documentul depozi\iei nici m[car pentru a-=i justifica hot[r`rea =i las[ la dosar textul s[rit, ciuntit =i cu termeni falsifica\i dup[ ureche, poate, chiar, nemaicitindu-l, doarece totul este o formalitate spre a-l putea ]mpu=ca pe du=manul din fa\a lor. Deoarece ei nu au sim\ul justi\iei, ei nu au sentimentul c[ stau ]n acele scaune ale legii pentru a face dreptate unui inculpat, ci, conform luptei de clas[, ei execut[ doar ordinul de a condamna un du=man al regimului. Subliniez aceasta pentru con=tiin\a viitorului privind elementele transcendente ale actului de justi\ie, ca un comentariu la milioanele de abuzuri judiciare ale regimului totalitarist. +i m[ ]ndoiesc chiar de valabilitatea schimb[rii ]ncadr[rii din <crima de ]nalt[ tr[dare prev[zut[ de art. 184 Cod penal> ]n <crim[ de tr[dare de patrie prev[zut de Decretul 199 pe anul 1950> pun`ndu-mi ]ntrebarea dac[ ]n cazul unei condamn[ri capitale, care este cel mai grav act de justi\ie posibil, instan\a se poate prevala doar de un simplu decret, f[r[ a invoca prevederile unei legi oragnice? Dar asupra actului judec[toresc formal nici nu mai are rost 259

s[ discut[m. Iat[ documentele: PROCURATURA MILITAR{ TERITORIAL{ BUCURE+TI Dosar nr. 186/954 RECHIZITORIU nr. 186 din 2 iunie 1954 Noi, Lt.Maj. de Justi\ie Examin`nd actele dosarului privind pe: LEU VASILE CONSTAT{M URM{TOARELE: }n fapt, }n tot timpul activit[\ii sale, ]nvinuitul a dus o activitate ]mpotriva clasei muncitoare fiind un du=man al acesteia. }n timpul r[zboiului antonescian, ]n iunie 1941, a func\ionat ca profesor =i confesor la Corpul de Jandarmi. Mai t`rziu s-a ]ncadrat ca voluntar la Rgt. 6 Mihai Viteazu =i pentru faptul c[ a intervenit ]n momente critice ]mb[rb[t`nd solda\ii =i fiind r[nit, a fost decorat cu <Coroana Rom`niei>. }n iulie 1942, a fost repartizat ]n calitate de confesor militar la Batalionul 991 format din de\inu\i, ata=at pe l`ng[ Divizia 14 infanterie, lupt`nd ]n linia I-a a frontului ]n sectorul Cotul Donului. }n aceast[ calitate a ]mb[rb[tat solda\ii pentru a lupta ]mpotriva armatelor eliberatoare sovietice, fapt pentru care a fost decorat cu Medalia <Serviciul Credincios>. }n 1945, a fost preot la Parohia <Jianu> =i confesor al familiei regale. }n anul 1946, a venit la inculpat Preotul G`ld[u Florian, pe care-l cuno=tea mai de ]nainte =i i-a expus situa\ia sa material[, care ]n acel timp era destul de precar[. Leu Vasile i-a promis lui G`ld[u c[ ]l va lua ca preot la Parohia <Jianu>. }ntre timp, G`ld[u Florian a func\ionat ca preot la Biserica 260

Anglican[ =i la Lega\ia Englez[. Pe l`ng[ aceast[ calitate, G`ld[u Florian a fost recrutat pentru serviciul de spionaj englez, lucru pe care ]nvinuitul Leu Vasile la aflat mai t`rziu. La sf`r=itul anului 1947, odat[ cu alungarea monarhiei de la c`rma \[rii, G`ld[u Florian, ]mpreun[ cu Leu Vasile s-au ]n\eles s[ p[r[seasc[ \ara =i s[ plece ]n Anglia. G`ld[u Florian a f[cut aceast[ propunere lui Vasile Leu, sus\in`nd c[ Episcopul Visarion Puiu, care ]ndeplinea func\iunea de Episcop al Rom`nilor din Europa Apusean[, este paralizat =i c[ Leu Vasile va fi ales Episcop. Mai t`rziu, afl`nd de la G`ld[u c[ se preg[te=te arestarea lui, s-a hot[r`t ca ]mpreun[ s[ fug[ din \ar[ prin Ungaria, pentru ca apoi s[-=i schimbe planul de fug[ prin Iugoslavia. Mai t`rziu, G`ld[u Florian a venit cu schi\a ]n care era ]ntocmit planul de fug[. Planul de fug[ a fost discutat de c[tre ]nvinuit ]mpreun[ cu G`ld[u Florian, ]n toamna anului 1947-1948, iar mai am[nun\it ]n iarna anului 1948. Dup[ ce au stabilit modalit[\ile fugii din \ar[, G`ld[u Florian l-a pus pe ]nvinuit s[ jure c[ nu va divulga la nimeni acest lucru. Din declara\ia ]nvinuitului (vezi fila 38 dosar) reiese totu=i c[ acesta i-a spus numitei Ionescu Hareta =i lui Leu Cornel despre fuga sa din \ar[. Pe baza celor discutate cu G`ld[u Florian la 19 august 1948, au plecat ]mpreun[ la Constan\a. Leu Vasile s-a oprit la Medgidia de unde l-a luat pe Leu Cornel ]n scopul de a-i acoperi plecarea din \ar[. }n ziua =i ora fixat[, Leu Vasile s-a ]nt`lnit cu G`ld[u la marginea ora=ului Constan\a, la o plaj[. La plaj[, Leu Vasile l-a luat =i pe numitul Leu Cornel, cu care a stabilit c[ peste o or[ sau dou[, dup[ ce el va intra ]n ap[, s[ ]nceap[ s[-l caute =i s[ spun[ c[ s-a ]necat. Potrivit indica\iilor primite, Leu Cornel a simulat faptul c[ 261

]nvinuitul s-a ]necat =i ]n acest scop i-a trimis o telegram[ lui Ionescu Hareta. }n aceea=i sear[, ]mpreun[ cu G`ld[u, s-au ]napoiat ]n Bucure=ti, iar a doua zi, adic[ ]n ziua de 21 august 1948, au plecat din Bucure=ti la Or=ova, unde au ajuns noaptea. De la Or=ova au plecat cu vaporul la Bazia=, iar de acolo au luat trenul spre Timi=oara. Conform planului stabilit, ]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u, dup[ ce trenul a plecat din sta\ia Isanova - Iugoslavia, au s[rit pe geam ]n noaptea de 23 august 1948, plec`nd ]mpreun[ ]ntr-un sat la dep[rtare de 2 km la Isanova, unde au g[zduit la preotul ortodox Cornel. A doua zi au plecat la Belgrad unde au luat leg[tura cu Patriarhul Gavril[ -=i au fost repartiza\i la hotelul Moscova din Belgrad. La hotel, au fost vizita\i de un colonel de la UDB, c[ruia i-a dat o declara\ie, ar[t`ndu-i c[ este ]mpotriva regimului actual din RPR =i c[ vrea s[ fug[ ]n Austria =i apoi ]n Anglia. Dup[ c`teva zile, at`t ]nvinuitul c`t =i G`ld[u au fost du=i la ]nchisoarea <Covaci\a>, unde erau ]nchi=i numai rom`ni. Din februarie 1949, cu ajutorul unui plutonier, care f[cea serviciul la ]nchisoarea <Covaci\a>,]nvinuitul ]mpreun[ cu G`ld[u Florian =i B`rsan Ion, au evadat =i au trecut frontiera ]n Austria. }n Austria, G`ld[u cuno=tea c[ este a=teptat de c[tre maiorul Montgomery =i ]n acest scop s-au deplasat cu to\ii la Gratz. De acolo au plecat cu o ma=in[ la lag[rul Strasse, care era un lag[r de refugia\i, iar ]nvinuitul a fost internat la infirmerie deoarece era suferind. }n lag[r, a fost vizitat de un delegat al organiza\iei <Caroman>, care fusese trimis de c[tre dr. Teodoru, care era directorul organiza\iei din Salzburg =i care se ocupa de refugia\ii rom`ni din Austria. De la acest delegat a primit 3-400 =ilingi. Tot ]n acest lag[r a mai fost vizitat =i de c[tre un delegat din partea Consiliului Ecumenic (organiza\ia interna\ional[ 262

bisericeasc[ cu sediul la Geneva), care s-a interesat de s[n[tatea lui aduc`ndu-i alimente =i d`ndu-i suma de 1000 =ilingi. Dup[ 2-3 s[pt[m`ni au plecat la Gratz, unde G`ld[u a luat leg[tura cu Montgomery =i i-a explciat situa\ia s[n[t[\ii ]nvinuitului care era =ubred[, rug`ndu-l s[-l interneze ]ntr-un spital. Astfel ]nvinuitul a fost internat ]ntr-un sanatoriu de l`ng[ Gratz, unde a stat timp de aproximativ 3 luni. }n acela=i sanatoriu a fost internat =i G`ld[u Florian care a stat internat p`n[ ]n ajunul s[rb[torilor de Pa=te, c`nd a plecat la Salzburg, deoarece lipsea preotul de acolo. }n timpul c`t ]nvinutul se afla ]n sanatoriu, G`ld[u Florian a luat leg[tura cu delgatul general al Consiliului Ecumenic pentru ]ntreaga Austrie, englezul Atkinson. G`ld[u i-a comunicat ]nvinuitului c[ a primit instruc\iuni din partea lui Atkinson ca s[ su\in[ candidatura lui Leu Vasile ca episcop al rom`nilor refugia\i. }n acest scop au hot[r`t ca ]n ziua I-a de Pa=ti s[ fie aduna\i la Salzburg delega\i ai tuturor coloniilor =i comunit[\ilor religioase rom`ne din \[rile din Europa Apusean[ ]n vederea alegerii episcopului. }n ziua sosirii sale la Salzburg, Leu Vasile a fost ]nt`mpinat de c[tre G`ld[u, Atkinson =i un grup de rom`ni din Colonia de la Salzburg. Cu ocazia alegerii ]nvinuitului ca episcop, s-au \inut o serie de discursuri ]n care se ar[ta personalitatea lui spun`ndu-se c[ a luat parte la r[zboiul din R[s[rit =i c[ a fost decorat cu <Crucea de Fier>. }n ]nt`mpinarea ]nvinuitului, la Gara din Salzburg a fost =i maiorul Neagoe, fost cet[\ean rom`n, actualmente cet[\ean american, care de\ine func\ia de =ef al serv. de spionaj american, sec\ia rom`n[ din Austria. Dup[ terminarea slujbei religioase s-a procedat la ]nfiin\area Episcopiei Ortodoxe Rom`ne Autonome din Europa Apusean[ =i Orientul Apropiat =i apoi la alegerea lui Leu Vasile, ]n calitate de 263

episcop al acestei episcopii. Actele de ]nfiin\are a episcopiei =i alegerea lui Leu Vasile ca episcop au fost ]nm`nate lui Atkinson care le-a predat la Viena reprezentan\ilor guvernelor americane, engleze =i franceze, pentru recunoa=tere. Dup[ aceast[ dat[ ]nvinuitul a umblat ]n calitate de episcop ]n toat[ Austria, pentru a ]nfiin\a 3 parohii rom`ne=ti lu`nd ]n acest scop contact cu diferi\i refugia\i rom`ni. }ncep`nd de la sfin\irea sa ca episcop, toate cheltuielile au fost suportate de c[tre Consiliul Ecumenic, pl[\ile f[c`ndu-se de c[tre Atkinson. Tot prin Atkinson, Leu Vasile a ob\inut =i un pa=aport provizoriu cu care putea s[ treac[ ]n toate zonele din Europa Apusean[. Datorit[ acestui fapt, a vizitat o serie de colonii rom`ne=ti din str[in[tate =i ]n diferite ocazii care se iveau a c[utat s[ ]nt[reasc[ moralul refugia\ilor spun`ndu-le c[ ]n cur`nd va izbucni r[zboiul =i c[ americanii =i englezii vor restaura ]n RPR vechile regimuri de exploatare burghezo-mo=iere=ti. Folosindu-se de cuno=tin\ele pe care le-a avut ]n \ar[, c`t =i de cele ce auzise ]n str[in[tate de la fugarii rom`ni a c[utat s[ foloseasc[ aceste informa\ii ]mpotriva RPR, public`nd acest material du=m[nos, de multe ori denaturat, ]n scopul de a discredita statul rom`n fa\[ de \[rile apusene. }n discursurile pe care le \inea, ]n articolele pe care le publica ]n presa str[in[ =i ]n cuv`nt[rile pe care le rostea la radio a adus injurii la adresa regimului din RPR, =i a ]ntre\inut un curent de du=m[nie fa\[ de statul nostru democrat c[ut`nd s[ ]mpiedice rela\iile dintre RPR =i celelalte \[ri capitaliste. }n acest scop, c`nd s-a aflat la Geneva a dat material Pre=edintelui Federalei Universale Baptiste din America care avea un con\inut du=m[nos RPR. }n acest material ponegrea situa\ia religioas[ din RPR, ar[t`nd c[ nu exist[ libertate religioas[ at`t pentru secte c`t =i pentru ortodoc=i. }n 1949, a cunoscut pe Eden, ministrul de externe al Angliei, 264

prin numitul Bercu de la radio BBC. Acestuia i-a dat o serie de informa\ii din \ar[, spun`ndu-i c[ nu este libertate, c[ poporul nu agreeaz[ RPR =i l-a asigurat c[ dac[ se va desl[n\ui un r[zboi ]mpotriva \[rilor de democra\ie popular[ =i a URSS, poporul rom`n va fi al[turi de politica englez[. Tot lui Eden i-a cerut s[ se suprime buletinul lega\iei rom`ne din Londra ]n limba englez[, ]ntruc`t influen\eaz[ de cet[\eni londonezi =i sl[be=te eficacitatea politicii anglicane dus[ ]mpotriva RPR. Acela=i lucru l-a f[cut ]nvinuitul =i atunci a fost ]n Grecia, Spania =i Portugalia, spun`nd mini=trilor de externe s[ suprime buletinele lega\iilor rom`ne din acele \[ri pentru a nu influen\a popula\ia din \ara respectiv[ asupra realiz[rilor din RPR. }n jum[tatea lunii februarie 1950, pe c`nd ]nvinuitul se afla la Geneva, a luat leg[tura cu fugarul Bossi =i ]mpreun[ s-au dus la sediul Crucii Ro=ii din Geneva ]n scopul de a nu se recunoa=te organiza\ia Crucea Ro=ie din \ar[, ci pe cea din str[in[tate <Caroman>. }n urma sus\inerilor sale ]n sensul c[, Crucea Ro=ie din \ar[ nu a ]mp[r\it ajutoarele date popula\iei =i c[ <Caromanul> ar fi dat ajutoare refugia\ilor fugi\i din \ar[, =i baz`ndu-se pe un buletin informativ de la Londra folosit de radioul BBC =i dat de c[tre Intelligence Service, care cuprindea date eronate =i calomnii ]mpotriva regimului nostru, Crucea Ro=ie din Geneva, a recunoscut organiza\ia <Caroman>. La Londra, inculpatul LEU VASILE l-a cunoscut pe maiorul Gheorghe Iliescu care era ]n slujba <Intelligence Service>, pe care l-a vizitat ]n mai multe r`nduri, unde a luat masa ]mpreun[ =i unde inculpatul a \inut discursuri pentru s[n[tatea regelui Mihai =i pentru eliberarea Rom`niei. Tot la Londra ]mpreun[ cu G~LD{U =i cu maiorul Iliescu au fost la Palatul Regal unde a isc[lit ]n registrul oaspe\ilor oficiali. De asemenea a mai vizitat =i Palatul Arhiepiscopiei din Londra unde au fost primi\i cu mare fast de c[tre Arhiepiscopul Ficher, +eful Serviciului Religios al Angliei. De fa\[ mai erau =i ]nal\ii 265

demnitari ai bisericii engleze precum =i OADAMS, Secretarul General al Bisericii Anglicane. +i cu aceast[ ocazie s-au \inut diferite discursuri potrivnice regimului nostru. Mai t`rziu inculpatul a vizitat pe OADAMS c[ruia i-a f[cut un expozeu asupra st[rii bisericii rom`ne=ti =i RPR. Cu aceast[ ocazie i-a dat detalii am[nun\ite la ]ntreb[rile pe care i le pusese OADAMS =i =i-a exprimat p[rerea c[ majoritatea preo\ilor rom`ni din \ar[ pot fi folosi\i de c[tre englezi ]ntr-un eventual r[zboi. Inculpatul a mai f[cut o serie de c[l[torii at`t ]n Europa Occidental[ c`t =i ]n Extremul Orient: Cairo, Abisinia, iar ]ntre\inerea sa a fost suportat[ de c[tre guvernul englez care a=a dup[ cum i-a explicat Maiorul Iliescu era din fondurile <Intelligence Service> vezi fila 118 dosar. Mai t`rziu, prin intermediul Maiorului ILIESCU l-a cunoscut pe directorul general al BBC =i de la care a primit ca sarcin[ s[ extrag[ toate informa\iunile din Buletinul S[pt[m`nal pe care ]l redacta aceast[ agen\ie privitor la \ara noastr[ =i s[ scoat[ ]n eviden\[ persecu\ia bisericii din RPR. At`t LEU VASILE c`t =i G~LD{U FLORIAN au luat acest material =i l-au prelucrat ]n spiritul instruc\iunilor primite, iar apoi l-au predat BBC, Sec\ia Rom`n[. }n septembrie 1949, inculpatul a vorbit pentru prima oar[ la postul de radio BBC, inaugur`nd emisiunea religioas[ rom`n[, emisiune ]n care se aduceau injurii Partidului =i Guvernului Rom`n. }n toamna anului 1949, inculpatul a plecat de la Londra la Paris, unde s-a ]nt`lnit cu tr[d[torul R{DESCU =i cu fostul rege Mihai care discutau problema particip[rii rom`nilor refugia\i ]n a=a zisa <armata Atlanticului>, numind ]n acest scop pe Generalul PETRESCU PUIU ]n fruntea armatei pe care ei o preg[teau. Armata urma s[ aib[ un c[min la Paris unde s[ fie =i Comandamentul. Tot ]n acest scop au avut loc unele consf[tuiri ]ntre inculpat, 266

PETRESCU PUIU, Col. NEFERU, Col. IVANOVICI, Comandorul Udri\chi, Lt.Col. GHERGHEL =i G-ralul ION GHEORGHE, to\i fugari =i tr[d[tori de patrie. La acele consf[tuiri s-a hot[r`t ]nfiin\area acestei armate, adic[ formarea unui corp de comandament dintre ofi\erii rom`ni din Europa Apusean[ =i s[ se aduc[ trup[ din vechii coloni=ti rom`ni din America care s[ fie ]ncadra\i voluntari, precum =i din refugia\ii politici din \ar[. Ofi\erii urmau s[ ia parte ca asisten\i la cursurile superioare de r[zboi din Paris p`n[ ]n momentul form[rii <armatei Atlanticului>. Inculpatul a primit misiunea de a duce propagand[ printre ofi\eri s[ renun\e la emigrarea din Fran\a =i s[ vin[ la Paris la c[minul ofi\erilor rom`ni ]n scopul constituirii acestei armate. +i la Paris a dus aceea=i activitate de def[imare a regimului nostru democrat popular, vorbind de 3 ori la radio Paris, Sec\ia rom`n[, discursuri care erau ]ndreptate ]mpotriva regimului din RPR, ]ndemn`nd poporul din \ar[ s[ lupte ]mpotriva regimului nostru =i ]mpotriva Uniunii Sovietice, pentru c[ ]n cur`nd vor veni ]n ajutor puterile imperialiste. Asemenea propagand[ ]mpotriva RPR =i Uniunii Sovietice a mai f[cut =i prin pres[ scriind c`teva articole ]n ziarul <Na\iunea Rom`n[> c`t =i printr-un buletin de =tiri. Propaganda ]mpotrvia regimului nostru inculpatul a mai duso =i ]n alte ziare din localit[\ile pe care le vizita. Astfel a scris ]n ziarul <Patria>, organ al rom`nilor refugia\i din Germania, ]n ziarul <Vestitorul>, organ al rom`nilor din Austria =i ]n ziarul <Vatra>, organ al rom`nilor din Italia, articole du=m[noase regimului nostru =i URSS, =i prin care comb[tea comunismul. }n 1950 se ]napoiaz[ la Londra unde ]l ]nt`lne=te pe fostul rege Carol cu care ia leg[tura =i discut[ problema ofi\erilor rom`ni afla\i ]n Paris care o duceau foarte prost deoarece ]nfiin\area <armatei Atlanticului> ]nt`rzia. La ]ndemnul inculpatului, fostul rege Carol a fost de acord s[ ofere castelul s[u =i ferma sa din Fran\a, situat[ la 120 km de 267

Paris, pentru a se face acolo un c[min al ofi\erilor rom`ni refugia\i. Din declara\iile inculpatului / vezi fila 187 dosar / rezult[ c[ acesta a cunoscut c[ aceast[ <armat[ a Atlanticului> avea drept scop de a ]ncepe un nou r[zboi ]mpotriva URSS =i a \[rilor de democra\ie popular[ sub comanda instructorilor americani. }n timpul c`t se afla la Paris a fost invitat de c[tre Maiorul ILIESCU ]n casa c[ruia l-a cunoscut pe JUNIOR CHURCHILL, fiul premierului englez CHURCHILL =i sub=ef al <Intelligence Service>. La aceast[ ]nt`lnire inculpatul a dat o serie de rela\ii =i informa\iuni lui JUNIOR CHURCHILL privitor la partidele istorice =i rolul lor dup[ un eventual r[zboi mondial. Tot ]n timpul c`t a stat la Londra a mai \inut c`teva conferin\e la o =coal[ a Serviciului de Informa\ii Englez, care preg[tea cadre ]n acest scop pentru diferite misiuni de spionaj ]n Rom`nia. }n aceast[ =coal[ care era condus[ de profesorul NANDRES, LEU VASILE a \inut dou[ conferin\e, iar din ]ntreb[rile puse de elevi c`t =i din faptul c[ cei care o conduceau f[ceau parte din Serviciul de Informa\ii Englez, =i-a putut da seama c[ este o =coal[ de spionaj ai c[ror elevi, dup[ absolvirea =colii, urmeaz[ s[ fie trimi=i ]n diferite misiuni de spionaj ]n \[rile de democra\ie popular[. }n 1950, ]l g[sim pe inculpat ]n Italia unde a luat leg[tura cu Cardinalul MONTINI, unde ]mpreun[ au discutat du=m[nos ]mpotriva comunismului =i necesitatea unui nou r[zboi din partea \[rilor imperialiste pentru a=a-zisa eliberare de sub comunism. Ambii au ajuns la concluzia c[ p`n[ la declan=area r[zboiului trebuie s[ se \in[ treaz[ lupta anticomunist[ sprijinind =i aliment`nd aceast[ lupt[, deoarece PAPA a declarat c[ adev[ratul r[zboi sf`nt este r[zboiul viitor care va distruge comunismul. Tot ]n anul 1950, inculpatul viziteaz[ Spania, fiind primit de c[tre dictatorul FRANCO =i cu care prilej i-a cunoscut pe STELIAN POPESCU, fostul Director al ziarului <Universul>, c`t =i pe PAMFIL +EICARU, fostul director al ziarului <Curentul>. 268

}n vizitele pe care le-a f[cut diferitelor personalit[\i din Spania, inculpatul a discutat ]n mod du=m[nos regimul nostru democrat popular. Tot ]n Spania a mai oficiat un parastas la morm`ntul eroului necunoscut spaniol pentru MO|A =i MARIN. De la Madrid, inculpatul a plecat la Lisabona unde a fost primit de c[tre URD{REANU, care l-a condus la re=edin\a ex Regelui CAROL al II-lea. Cu CAROL a discutat problema mut[rii Episcopiei din Londra la Paris =i de asemenea au luat hot[r`rea de a-l trimite pe fostul General ULEA la Paris s[ rezolve situa\ia ofi\erilor rom`ni fugari, prin fixarea soldelor ce urmeaz[ s[ le primeasc[ ]n mod regulat de la Misiunea Militar[ American[ p`n[ la ]nfiin\area <Armatei Atlanticului>. }n anul 1951 se ]napoiaz[ la Paris unde s-a stabilit acolo trec`nd din slujba Serviciului de Spionaj Englez ]n slujba ex Regelui Carol al II-a. De la Paris inculpatul a plecat la Marsilia, de acolo la Istanbul, apoi ]n Grecia, la Beyruth, Ierusalim =i alte localit[\i unde a luat leg[tura cu diferite personalit[\i clericale =i au discutat du=m[nos ]mpotriva regimurilor de democra\ie popular[ a Uniunii Sovietice c`t a comunismului. Inculpatul ]=i recunoa=te faptele care i se pun ]n sarcin[ =i ele se coroboreaz[ cu declara\iile martorilor aflate la dosarul cauzei. }n drept: }n sarcina inculpatului urmeaz[ a se re\ine: - Crim[ de ]nalt[ tr[dare p.p. de art. 184 C.P., deoarece, ]n calitatea sa de cet[\ean rom`n, s-a pus ]n slujba diferi\ilor agen\i ai spionajului englez, francez =i american, ]n scopul de a-=i =tirbi independen\a Statului nostru de democra\ie popular[. - Delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art. 267 al. 1 C.P., deoarece a trecut frontiera din RPR ]n Iugoslavia f[r[ a poseda acte legale =i prin alte locuri dec`t cele destinate c[l[torilor; V[z`nd dispoz. art. 218, pct. 1, C.Pr.Pen.; 269

V[z`nd =i dispoz. art. 269 =i urm. C.PR.Pen.; Av`nd ]n vedere =i dispoz. art. 200, pct. 9 C.Pr.Pen. DISPUNEM: Sesizarea Tribunalului Militar Teritorial - Bucure=ti, cu judecarea cauzei privitor pe inculpatul LEU VASILE ]n stare de arest. PROCUROR MILITAR AJUTOR Lt.Maj. de Justi\ie (ss) indescifrabil

PRE+EDINTE, Maior de Just. (ss) Branovici I. Asesori populari: Locot. Maj. (ss) indescifrabil Locot. (ss) indescifrabil Grefier: (nesemnat) Pre=edinte: (ss) indescifrabil TERMEN DE JUDECAT{ LA 01.11.54

REPUBLICA POPULAR{ ROM~N{ Treibunalul Militar Terit. Bucure=ti Dos. nr. 1878/954 }NCHEIERE Astzi 6 octombrie 1954 S-au ]ntrunit ]n =edin\[ preg[titoare pentru a examina dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare p.p. de art. 184 C.P. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art. 267 al .1 C.P. TRIBUNALUL Deliber`nd ]n secret asupra faptului dac[ ]n cauza privitoare pe LEU VASILE ]nvinuit pentru crima de ]nalt[ tr[dare p.p. de art. 184 C.P. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art. 267 al.1 C.P. sunt probe necesare, suficiente =i legal adminsitrate, DISPUNE Trimiterea ]n judecat[ ]n stare de arest a inculpatului LEU VASILE pentru crima de ]nalt[ tr[dare p.p. de art. 184 C.P. =i delictul de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art. 267 al.1 C.P. Inculpatul se afl[ re\inut la Penit. Jilava. Se vor cita martorii acuz[rii prev[zu\i ]n rechizitor precum =i martorii ap[r[rii ce vor fi propu=i. (n-au fost cita\i n.a.) Judecata va avea loc ]n Bucure=ti. 270

RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL Bucure=ti Str. Danielopol nr. 2 Nr. 1872 din 9 oct. 954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Trimite\i sub excort[ la acest Tribunal MIlitar ]n ziua de 18 oct. 1954, ora 8 diminea\a, pe de\inut Leu Vasile, n[scut ]n anul 1903, fiul lui Grigore =i Lucre\ia pentru studierea dosarului spre a se face formele cerute de art. 236 C.M.M. spre a fi judecat ca inculpat ]n dosarul nr. 1872/1954. Pre=edintele Tribunalului Mil. Teritorial:^ Grefier +ef^

RPR Tribunalul Militar Terit. Bucure=ti Nr. 1872 din 9 oct. 1954 C[tre COLEGIUL AVOCA|ILOR CAPITALEI Rug[m a delega ....avoca\i care s[ pun[ concluziuni ca ap[r[tori din oficiu ]n dosarele privit oare pe urm[torii ... aresta\i, cu termen 271

de judecat[ la 1 noiembrie 1954 Dos. nr. 1872/54 privind pe Leu Vasile Inculpatul va fi prezent la Grefa Tribunalului ]n ziua de 18 oct. 1954 pentru a lua leg[tura cu ap[r[torul numit din oficiu. Dosarele pot fi studiate la grefa acestui tribunal p`n[ ]n ziua termenului, dat[ p`n[ la care se pot depune =i motivele scrise. Pre=edintele Tribunalului Mil. Teritorial:^ Grefier +ef^

v[ facem cunoscut c[ U.M. 0123/E cu adresa Nr. 0063720 din 1 oct. 1954, c[ susnumitul inculpat nu poate fi depus la Penitenciarul Jilava din motive ce intereseaz[ securitatea Statului, ci va r[m`ne ]n arestul M.A.I., la dispozi\ia dv. p`n[ la judecarea cauzei. PROCURORUL PROCURATURII MILT. TERIT. BUC., Lt. Col. de Justi\ie:^ Secretarul procuraturii:^ Dos. 1872/54 REFERAT Proc.(uratura) prin termen inc.(ulpatul) (cuvinte neinteligibile) nu sunt martori Grefier (ss) indescifrabil (=i rezolu\ia:) Pr.(ocuror) asistent de vorbit inculpat Leu Vasile.

RPR COLEGIUL AVOCA|ILOR Reg. Buc. Biroul colectiv de avocatur[ Din oficiu DELEGATIA nr. 112421/774 Avocat L. Horovits din Bucure=ti, str. Dobrogeanu Gherea nr. 25, este delegat a sus\ine interesele Leu Vasile, domicliat ]n str^ nr^ , ]n fa\a Trib. Terit. Buc. Dos. nr. 1872/1954 Conform art. 23 Decret nr. 39/1950, prezenta delega\ie \ine locul oric[rei procuri generale sau speciale Data 18 oct. 1954 Director: (ss) indescifrabil

RPR Procuratura Militar[ Teritorial[ Bucure=ti Nr. 186 din 9 oct. 1954 c[tre TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Urmare adresei noastre nr. 186 din 23 sept. 1954, cu care v-am trimis spre judecare dosarul privind pe inculpatul LEU VASILE, 272

RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. 1872/1954 PROCES-VERBAL +edin\a public[ din ziua de 16 noiembrie 1954 INTEROGATOR DE INCULPAT Numele de familie Leu prenumele Vasile data na=terii: anul 1903 luna martie ziua 13 locul na=terii: comuna (ora=ul) Oancea Raionul ( Regiunea) Gala\i Numele p[rin\ilor: tat[l Grigore mama Lucre\ia domiciliul: comuna (ora=ul) Bucure=ti str. Gramont nr. 9 bis et. apart^ Raionul^ Regiunea^ cet[\enia^ ocupa\ia ]n prezent episcop ]n trecut Buletinul Popula\iei Nr^. eliberat de^ Starea civil[ (nec[s[torit, c[s[torit, num[rul copiilor) da un copil 273

Averea personal[ una cas[; averea so\iei^ Situa\ia militar[ (satisf[cut, nesatisf[cut) da ctg. unitatea de avia\ie C.T. de care apar\ine Condamnat ]n trecut (instan\a, faptul, pedeapsa =i c`nd) da =i achitat Preg[tirea =colar[: Dr. ]n filozofie (pesemne teologie n.a.); ocupa\ia =i averea p[rin\ilor nu Dup[ ce Pre=edintele i-a pus ]n vedere infrac\iunea pentru care este dat judec[\ii, dovezile faptelor =i i-a cerut s[ spun[ ceea ce este util ap[r[rii sale, inculpatul a dat r[spunsurile reproduse ]n rezumat de c[tre grefier dup[ cum urmeaz[: Recunosc ]n ]ntregime faptele cuprinse ]n rechizitor. Activitatea mea este mult mai vast[ dec`t cea ar[tat[ ]n rechizitor. Nu speram s[ devin patriarh ]n RPR dup[ d[r`marea regimului, ci un simplu c[lug[r. Nu am acceptat niciodat[ s[ devin un simplu agent la aceste servicii, deoarece eram episcop. }n problemele militare ]n grupul trupelor Armata Atlanticului se ocupau ofi\eri de carier[ militar[, eu am primit misiunea din partea regelui Mihai =i a lui R[descu s[ m[ ocup de preg[tirea moral[ a celor care urmau s[ fie ]ncadra\i. Statele majore ale acestor grupuri erau formate =i un batalion de osta=i de asemenea erau preg[tite =i schemele de recrutare a lor. Acest grup urma s[ se constituie din cet[\eni americani de origin[ rom`n[ =i din refugia\i din RPR. }n aceast[ armat[ se ]ncadrau de bun[ voie =i erau salaria\i dup[ modelul american. Noi am discutat viitoarea form[ de organizare a Rom`niei =i cum s[ lupt[m ]mpotriva regimului actual ]n urma unui r[zboi mondial, acest[ organizare ]nsemna restaurarea monarhiei, ]n frunte cu Mihai, urm`nd ca Carol s[ r[m`n[ =ef al casei regale rom`ne cu sediul ]n Spania, urma s[ se fac[ un plebiscit, dac[ poporul va 274

dori s[ vin[ regele ]n \ar[, noi scontam c[ poporul rom`n din informa\ii va accepta, iar ]n caz negativ urma s[ se ]nfiin\eze o republic[ burghez[, ca partid de baz[ ]n \ar[ urma s[ fie partidul cre=tin ]n frunte cu Vi=oianu, care a =i luat fiin\[ ]n Italia. Ideologia acestui partid era vechiul socialism de dreapta ]n jurul bisericii. La acest partid aderaser[ mul\i membri ai partidului liberal =i \[r[nist. }n acest partid socialist cre=tin, colabora =i urma s[ colaboreze =i pe viitor cu ramura legionar[ papan[cist[ (Papanace, G`rnea\[ =i Lefter). Horia Sima cu partizanii s[i ]n colaborare cu s[ge\ile de foc =i cu Franco sperau s[ formeze un guvern ]n viitoarea form[, aceasta dup[ ce Horia Sima nu a fost primit ]n Comitetul Rom`nilor. Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]nc[ din anii studen\iei, conduc`nd Cercul Studen\esc Teleologic, reu=ind s[ determin congresul studen\esc de la Oradea ca s[ adopte ca linie ]n activitatea sa ideea c[ nu antisemitismul este pericolul Rom`niei Mari, ci comunismul. Activitatea mea anticomunist[ a ]nceput ]n Basarabia ]n anii 1928-29 =i 1930, la Chi=in[u, unde colaboram cu insp. de siguran\[ Maimuca, am demascat activitatea comunist[ a lui ConstantinescuIa=i, constribuind la procesul acestuia, c`t =i la arestarea =i condamnarea altor comuni=ti care activau la Chi=in[u. Membrii marcan\i ai mi=c[rii legionare au fost salva\i de mine cum sunt: Papanace, G`rnea\[ =i^ Eram de acord cu mi=carea legionar[, a=a cum era preconizat[ de Mo\a, f[r[ omor =i cu amprenta spiritualit[\ii cre=tine. }n \ar[ eram considerat ca un protector =i consilier; ]n \ar[ la fel =i ]n str[in[tate cu excep\ia lui Horia Sima. Este adev[rat c[ am fost un mare afemeiat p`n[ ]n 1944, c`nd so\ia a fost omor`t[ de bombardamentul rusesc. 275

Activitatea mea anticomunist[ a culminat cu lec\iile pe care le-am predat la =coala de ofi\eri de jandarmi din Bucure=ti, unde m[ ocupam de secte =i org. subversive. }n acest curs m[ ocupam ]n mod special de comunism =i m[ consider ca singur autor moral responsabil al tuturor crimelor pentru care au fost judeca\i mul\i din elevii mei =i condamna\i, crime s[v`r=ite ]mpotriva comuni=tilor. Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama perfect de sus\inerile mele. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul -indiferent de mine - el a devenit principala mea preocupare. Pre=edinte: lt. maj. justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Episcop V. Leu

RPR Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. 1872/1954 PROCES-VERBAL (MINUT{) Nr. 2417 Ast[zi, anul 1954, luna noiembrie ziua 20 Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti compus din Lt.mj de Just. Lavrov George Pre=edinte Lt.mj Solomon Iosi, Lt. Lalyer Iosif asesori populari deliber`nd ]n secret asupra culpabilit[\ii =i aplica\iunii pedepsei ]n cauza penal[ privitoare pe: Leu Vasile, ]nvinuit pentru crim[ de ]nalt[ tr[dare =i del. de trecere frauduloas[ a frontierei p.p. de art. 184 C.P., 267 C.P. Pentru motivele se se vor vedea ]n corpul sentin\ei =i ]n unire cu concluziile Procurorului Militar, }n numele poporului hot[r[=te 276

Cu unanimitate de voturi declar[ culpabil pe Leu Vasile pentru crima de tr[dare de patrie pp de art. 1 lit. a, b, c D. 199/50 prin schimbarea calific[rii din crim[ de ]nalt[ tr[dare pp de art. 184 C.P., culpabil pentru del. de trecere frauduloas[ a frontierei pp. 267 al.1 C.P. p.p. de art. Asemenea cu unanimitate de voturi declar[ c[ nu sunt circumstan\e atenuante ]n favoarea sa. F[c`nd aplica\iunea art. 292 c.j.m. , art 1 lit. a, b,c. Dec. 199/ 50, 267 C.P. 101 C.P. cu 304 =i 463 c.j.m. de voturi ]l condamn[ pe Leu Vasile la moarte pentru crima de tr[dare de patrie pp. de art. 1 lit. a,b,c D.199/50, confisc[ ]ntreaga avere, ]l condamn[ la 10 (zece) ani ]nchis. corect. pentru del. pp. 267 C.P. Conf. 101 C.P. va executa pedeapsea cea mai grav[. }l oblig[ la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. Comut[ preven\ia de la 20 august 1952 Dat[ =i citit[ ]n =edin\[ public[ ast[zi 20 noiembrie 1954 PRE+EDINTE (ss) Lavrov GREFIER (ss) Zeciu ASESORI POPULARI (ss) Solomon (ss) Lalyer

Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar Nr. 1872/1954 Nr. 22603 din 11 noiembrie 1954 C[tre Penitenciarul Jilava =i U.M. 0123/0 Buc. V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal, prin sentin\a nr. 2417 din 20 noiembrie 1954, a condamnat pe LEU VASILE, n[scut la 13 martie 1903, ]n ora=ul Gala\i, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. =i pedep. de art. 1 lit. a, b =i c din Decretul 199/950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. corec\ional[ pentru delictul de trecere frauduloas[ a frontierei prev. =i pedep. de art. 267 C.P. 277

Conform art. 101 C.P. va executa pedeapsea cea mai grav[, adic[ moartea. }i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. 1429 din 2 iulie 1954. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs, ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Branovici Grefier (ss) Zeciu PENITENCIARUL JILAVA Subsemnatul LEU VASILE, de\inut ]n Penitenciarul Jilava, am luat cuno=tin\[ de Sentin\a nr. 2417/20.XI.1954 a Tr. Milit. Terit. Buc. prin care sunt condamnat la ped. cu Moarte. De\inut (ss) Episcop V. Leu Azi 25.11.1954 Proces-Verbal Ast[zi 6 decembrie 1954 Noi, cpt. justi\ie Alexandru Gheorghe, procuror militar la Procuratura Militar[ Terit. Buc., asistat de grefierul =ef D. Petrescu Joi\eanu, ne-am deplasat la Penitenciarul Jilava pentru a comunica sentin\a de condamnare la moarte nr. 1427 din 20 noiembrie 1954 pronun\at[ de Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti 278

condamnatului LEU VASILE =i proced`nd la comunicare, i s-a pus ]n vedere c[ fiind condamnat la moarte, potrivit legii, nu are cale de atac, dar c[ poate s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. Dup[ ce i s-a f[cut aceste comunic[ri, condamnatul LEU VASILE ne-a declarat c[ nu ]n\elege s[ fac[ cerere de gra\iere sau de comutare a pedepsei =i nu a delegat nici o persoan[ care s[ fac[ o asemenea cerere ]n numele s[u. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal spre cele legale. Procuror Militar (ss) Alexandru Condamnat (ss) Episop V. Leu Grefier =ef (ss) Petrescu Ji\eanu

279

Capitolul XIV
C{TRE CITITOR C`nd am intrat ]n posesia dosarelor =i am pornit s[ alc[tuiesc aceast[ carte, nu m-am g`ndit la cititor ]n sensul publicului larg ci, documentele de fa\[ - ]mpreun[ cu altele cuprinz`nd acte de familie de la str[mo=i =i fotografii ale celor mai noi, care au ajuns a tr[i dup[ inven\ia lui Daguerre urmau a fi multiplicate =i legate ]n c`teva exemplare pentru urma=ii care mai exist[m =i pentru episcopiile unde a slujit Vl[dica Grigorie. Pe parcursul alc[tuirii, ]ns[, cartea a c[p[tat de la sine o adres[ mai larg[, faptele =i mai ales ]nv[\[mintele pentru un viitor de oameni toleran\i ]ntr-o societate cu g`ndul la Dumnezeu =i veghe asupra tradi\iilor care ne definesc ]n lume, prezent`nd interes =i pentru familia mai mare, a neamului. Drumul ei la tipar a necesitat astfel unele clarific[ri =i explica\ii pentru cei care nu cunosc am[nuntele din familie,nu cunosc tradi\ia cultural[ autohton[ pe care au slujit-o ]nainta=ii mei =i unele elemente specifice ale pio=eniei ortodoxe. Pio=enie care vine at`t din scriptur[, c`t =i din tradi\ie, rostul moral al oamenilor cu ]nv[\[tur[ de carte, cum au fost cele nou[ genera\ii de preo\i =i dasc[li ce se trag ]n spi\[ dreapt[ din blagocinul Mihail Leu, fiind astfel mai mare printre =colari =i enoria=i, deoarece acolo unde adev[rul moral se trage =i din scriptur[ =i din tradi\ie, rostul slujitorului nu este numai unul liturgic, pentru oficierea =i citirea celor scrise, ci este =i unul de model uman, a=a cum tradi\ia ne ]nva\[ prin pildele ei nescrise, ci doar transmise ca exemplu de g`ndire, de moral[ =i de fapt[ dat celor al[turi de care vie\uie=ti =i celor care te urmeaz[. Forma\i fiind astfel ]ntr-un asemenea creuzet ortodox a c[rui flac[r[ a fost ]ntre\inut[ de intelectualitatea satelor ca p[str[toare a tradi\iei =i surs[ de ]mbog[\ire a culturii 280

na\ionale, ]nainta=ii mei nu au avut cum s[ nu ia ]n serios rostul de lideri pe care li l-a recunoscut ob=tea =i au transmis tradi\ia nu doar prin predic[, ci prin ]ns[=i fapta lor. Asta nu ]n\eleg =i nu-=i dau seama c[ trebuie s[ ne respecte predicatorii de ocazie care, bie\ii de ei, cre=tini t`rzii, vin s[ ne evanghelizeze pe noi care neam n[scut chiar ]n timpul c`nd se scriau evangheliile =i am avut apostoli care ne-au ales pe noi dintre neamuri. Iar precizarea care trebuie neap[rat f[cut[ este c[ apostolii ne-au ales ca popor =i nu ca stat; au ales sufletele =i nu organizarea administrativ[ sau militar[, au cl[dit bisericile oamenilor ]n care au intrat apoi domnitorii, cum s-a ]nt`mplat =i-n Grecia =i-n Italia, =i nu au convertit capetele ]ncoronate care, la r`ndu-le, s[-=i converteasc[ supu=ii. Feudalii no=tri vin din s`nul Bisericii, din mijlocul unor asemenea slujitori care au devenit lideri de tradi\ie; puterea lor s-a bazat pe credin\a comun[ cu a celor din jur =i nu invers, ca ]n cazul na\iunilor cre=tinate de conduc[torii lor care, av`nd puterea, au adus credin\a. Iar popa de tab[r[ al lui +tefan cel Mare, care a ]ntemeiat ramura aceasta a familiei Leu, venea dintr-o asemenea tradi\ie. Ai lui, cei dinainte, poate chiar dinainte de desc[lecat, au condus ob=tile mici ]n structura c[rora se afirma statornic fiin\a neamului daco-roman pe care n[v[lirile barbare ]l f[r`mi\aser[ dar ]i ]nt[riser[ s[m`n\a pe aceste locuri. Organiza\i ]n mici ob=ti s[te=ti, cel mult zonale, oamenii locului aveau un conduc[tor spiritual care ]i ]nv[\a adev[rurile evangheliei, iar, c`nd n[v[lea du=manul, devenea =i conduc[tor militar ]n numele sfintei cruci. Cre=tinismul se dezvolta ]n atari ob=ti mici, asem[n[toare celor ]n care propov[duiser[ apostolii =i, din motive de structur[ asem[n[toare, p[str`nd cel mai bine tradi\ia apostolic[. Pentru c[ apostolii nu s-au adresat ]mp[ra\ilor cer`ndu-le s[-=i cre=tineze supu=ii - asemenea fapte de botezare colectiv[ a unor popoare sau petrecut mai t`rziu, c`nd cre=tinismul triumfase tocmai prin str[dania lumin[rii de la suflet la suflet. 281

Apostolii opreau ]n mijlocul oamenilor, intrau ]n templele cultelor lor =i aduceau lumina ]nv[\[turii celei noi de la inim[ la inim[ =i de la con=tiin\[ la con=tiin\[, direct, vorbind fiec[ruia =i lumin`ndu-l, aduc`nd botezul ]n familii =i ]n mici ob=ti unde propov[duiser[ =i nu prin intermediul mai marilor cet[\ii sau ai statului. Acesta este sensul apostolic al ]ncre=tin[rii =i pe acesta l-am mo=tenit =i l-am permanentizat noi, pe meleagurile noastre din cea mai str[veche vreme a credin\ei care aduce lumii iertarea. Astfel, ne este fireasc[ dorin\a de a ne p[stra ]n acest[ tradi\ie unde biserica a fost a popula\iei, slujit[ de p[stori suflete=ti care erau =i conduc[tori fire=ti ai ob=tei hot[r`nd treburile administrative ]n vremuri de pace =i devenind popii de tab[r[ ]n vremuri de lupt[. Chiar mai t`rziu, s[ zicem ]n vremea lui +tefan cel Mare, oastea cea mare a \[rii, adic[ ob=tile s[te=ti chemate la lupt[, veneau din satele lor, cu c[pitanii lor =i tot a=a se desp[r\eau c`nd se ]ntorceau de la lupt[ c[tre cas[, ob=tea de r[ze=i av`ndu-=i organizarea ei ]ntr-un democratic mod cre=tinesc p[strat prin tradi\ie =i supun`ndu-se feudalului care, tot prin cea mai perseverent[ tradi\ie era de credin\a lor. Credin\a fusese a popula\iei, deci, ]n cel mai adev[rat mod apostolic, iar domnitorul o ]mp[rt[=ea cu popula\ia. Aici nu s-a cunoscut acel principiu t`rziu de <cuius regio ejus religio> - care a fost pesemne necesar ]n alte \[ri, dar a ]nsemnat =i prima tendin\[ de secularizare a problemelor ce \in de spirit =i credin\[ ve=nic[, a ]nsemnat implicarea unor interese statale =i, de aici, s-a ajuns la schismele care au m[cinat unitatea Bisericii. Nu este aceasta doar o demonstra\ie a faptului c[ Ortodoxia noastr[ reprezint[ ramura care niciodat[ nu s-a rupt, ci demonstreaz[ faptul c[ ]ntotdeauna s-a p[strat. S-a p[strat la trunchiul tradi\iei apostolice =i a fost a popula\iei ]nainte de a fi a domnitorilor. Ideea ecumenismului este fireasc[ la noi, cei care niciodat[ nu ne-am rupt de ceva. +i, din pricina aceasta, am fost ostili ]ntotdeauna ideii de prozelitism, adic[ 282

de cump[rare a sufletelor cu alte mijloace dec`t cele ale credin\ei drepte =i ale moralei care spune c[ trebuie respectat[ credin\a fiec[ruia. Printr-o asemenea explica\ie, noi avem ca simbol na\ional martiriul Br`ncovenilor, adic[ a credin\ei mai presus de via\[ =i ecumenismul nostru apare ca o sincer[ problem[ de credin\[ - care nu este a statului trec[tor, nu este a vreunor interese lume=ti, ci este a permanen\ei Dumnezeirii ]n via\a noastr[. Noi nu ne- am schimbat niciodat[ confesiunea ]n func\ie de domnitor ci, cel mult, am schimbat confesiunea domnitorului c`nd a fost nevoie s[-l alegem dintr-o alta. Cu at`t mai pu\in ne-am schimbat dup[ ocupan\i, ci dimpotriv[, ]nc[ din timpul n[v[lirilor, barbarii se cre=tinau, ajung`nd pe p[m`ntul nostru, adic[ ocupan\ii erau cre=tina\i de noi prelu`ndu-ne credin\a. Biblia lui Ulfilla care marcheaz[ =i prima scriitur[ german[ =i ]ncre=tinarea go\ilor a fost scris[ aici, iar Sf`ntul Sava Gotul este martirul nostru. Metodiu =i Chiril au propov[duit la slavi folosind o scriere care, ]n forma ei paleografic[, s-a g[sit la noi; iar vizigo\ii boteza\i aici au ajuns ]n Spania duc`nd obiceiurile noastre cre=tine. <Bizan\ul dup[ Bizan\> este iar[=i o realitate a noastr[, poate cea mai distins[ tr[s[tur[ a feudalismului rom`nesc; Osmanl`ii au fost obliga\i s[ ne respecte credin\a =i nu au schimbat la noi nici o biseric[ ]n moschee; iar uniatismul, indiferent de presiunile dinafar[, a ap[rut doar ca o form[ de ra\iune na\ional[ pentru p[strarea c`t mai multora dintre tradi\iile noastre, spre a ne ap[ra de pericolul calviniz[rii, care ar fi produs o ]ndep[rtare =i mai mare ]ntre fra\i. Ast[zi, dup[ o jum[tate de veac de distrugere ateist[, credin\a noastr[ ]nflore=te demonstr`nd c[ =i-a p[strat r[d[cinile la fel de puternice. Respect`nd credin\a altora, am cerut ]ntotdeauna s[ nu se fac[ prozelitism, adic[ am avut grij[, am vegheat =i chiar am luptat ca spiritualitatea pogor`t[ asupra noastr[ at`t prin scriptur[ c`t =i prin tradi\ie s[ nu se piard[. 283

}n acest sens trebuie ]n\elese str[daniile =i vicisitudinile prin care trec personajele din cartea de fa\[. Nevoia lor de ripost[ dar =i veghea de-a nu se ]ndep[rta de la trunchiul credin\ei pe care au mo=tenit-o =i o au ]n p[strare, sunt consecin\ele unei atari convingeri venite prin str[mo=easc[ spiritualitate. Pravila pe care am pomenit-o aici a sinodului convocat de Iacob Putneanul la Ia=i ]n 1752, este, de fapt prev[zut[ de constitu\iile multora dintre statele cele mai moderne. Cerin\a de atunci de a nu se mai alege ]nt`ist[t[tor dec`t din s`nge na\ional, n[scut pe p[m`ntul \[rii, este prefigurarea condi\iei constitu\ionale a lumii moderne pentru candidatul care trebuie s[ fie un nativ al locului. Dorin\a acelor oameni de con=tiin\[ na\ional[ care l-au trimis pe v[rul meu s[ ocupe locul episcopal ]n diaspor[ se dovede=te astfel a fi =i fireasc[ ]n tradi\ie =i modern[ ]n logic[. Pentru c[ nici un p[stor str[in nu ar fi avut aceea=i comunicare cu turma =i nici un prelat de alt neam nu ar fi putut aduna laolalt[ at`ta spiritualitate rom`neasc[ dinl[untrul =i dinafara grani\elor, nel[s`ndu-se ispitit de interese care nu erau ale acestei spiritualit[\i. Iar faptul c[ toate bisericile epocii noastre moderne au recunoscut pericolul prozelitismului =i s-au angajat s[ nu-l practice, este recunoa=terea nevoii cre=tine de apropiere. Ecumenismul este pasul esen\ial al ]n\elegerii moderne a Dumnezeului unic =i a nevoii cre=tine=ti de revenire la unitatea Bisericii. Am scris ]n acest sens un roman despre via\a Apostolului Pavel, descifr`nd ]n toat[ ]nv[\[tura sa o str[danie nemai]nt`lnit[ pentru ]mpiedicarea tuturor for\elor care ]ncercau de pe atunci s[ ]nving[ proasp[ta Biseric[ a lui Hristos provoc`nd ruperi ]ntre fra\i =i schisme ]ntre interese m[runte. Toat[ invoca\ia sa despre dragostea personal[ =i dragostea universal[ este un mesaj misionar pentru unitatea Bisericii. Iar toat[ dragostea rev[rsat[ din el asupra lui Petru este liantul care trebuie s[ lege biserica f[c`nd din ]ntreaga 284

lume mireasa lui Hristos. Este apelul la ]n\elegere interuman[ prin respect =i grij[ reciproc[, ceea ce,]n limbaj modern, se traduce prin democra\ie, convie\uire, respectarea semenului, toleran\[. Adic[ toate solu\iile moderne nu sunt altceva dec`t traducerea ]n limbaj contemporan a iubirii de aproape propov[duit[ =i profesat[ tradi\ional de cre=tinism. Deturnarea propov[duirii ]n alt[ direc\ie, cum dorea =i anticristul din scenariile cominterniste, o rupe de tradi\ie =i produce ]n sufletul omului acea fractur[ pe care, din p[cate, noi am tr[it-o din plin, consecin\ele fiind corup\ia rapid generalizat[ ]n tot spa\iul geopolitic preg[tit temeinic pentru aceasta prin golirea de morala la care a atentat jum[tatea de veac de ateism profit`nd de sl[birea Bisericii sau, ca ]n cazul de fa\[, proced`nd chiar, cu mijloacele cele mai tic[loase, la sl[birea Bisericii. Biserica s-a rupt prin schism[; aceasta este o realitate secular[ pe care ]n loc s-o coment[m, am prefera s[ str[duim pentru a o remedia. Nu coment[m pentru c[, oricum am ]ntoarce- o, nu putem scoate din ecua\ia schismei setea de putere lumeasc[ =i, de aici tendin\a -<imperialist[>, a= numi-o ]ntr-un termen contemporan =i nu numai - ]nspre prozelitism. Str[dania de remediere respir[ ]ns[ ]n paginile acestei c[r\i =i prin ajutorul dat de Consiliul Mondial Ecumenic celor care l-au cerut pentru salvarea Ortodoxiei rom`ne =i prin sprijinul de fug[ ]n grele condi\ii KGB-iste dat de Patriarhia Iugoslaviei, =i prin g[zduirea de refugiu pe care o ofer[ Biserica Anglican[ =i prin marea ]n\elegere pe care o arat[ cardinalul Montini c`nd cel acuzat aici ca arhiepiscop al emigra\iei rom`ne ]i subliniaz[ faptul c[ diaspora noastr[ are nevoie de unitate pentru a lupta ]mpotriva comunismului =i nu tocmai acum de divergen\e ]n interesele confesionale. Toate sunt acte de solidaritate cre=tin[, de ]n\elegere a comandamentului superior al luptei ]mpotriva anticristului care face at`t de sim\it[ nevoia de unitate a Bisericii =i, tocmai 285

de aceea, tendin\ele de prozelitism explicabile ]n intersele politice ale confesiunilor =i ]n p[catele lume=ti ale unor slujitori, sensibilizeaz[ at`t de mult sufletul v[rului meu f[c`ndu-l mai degrab[ s[ renun\e la ajutor dec`t s[ cedeze. Acest lucru ]l jurase ]n taina tunderii lui ]n c[lug[rie de c[tre propriul s[u tat[, care-i devenea astfel =i p[rinte sufletesc, tundere monahic[ ]ndeplinit[ tocmai ]n scopul trimiterii lui ]n misiunea grea care i se preg[tise de aici, din \ar[ =i pentru care se primiser[, dup[ cum am v[zut, ecumenicele promisiuni de sprijin. Am avut norocul ca v[rul meu s[-mi ]mp[rt[=easc[ exact la timpul respectiv emo\iile lui ]n leg[tur[ cu evenimentul crucial pe care ]l tr[ia, a=a c[ le voi relata chiar ]n finalul acestui capitol. P`n[ atunci, ]ns[, s[ revenim la ecumenicul jur[m`nt de a nu se face prozelitism, ca un prim pas al ]n\elegerii ]ntru idealul de unire cre=tin[. Pentru c[, ]n cazul condamn[rii generale a tendin\elor de prozelitism nu este vorba doar de un respect reciproc al domeniului fiec[rei confesiuni, la simplul mod de ]n\elegere feudal[ =i pact ]ntre cet[\i, ci este vorba, ]n primul r`nd, de =ansa principal[ a revenirii prin respect =i solidaritate la Biserica unic[. Antiprozelitismul nu este un simplu pact politic, ci e o mare filozofie pentru viitorul omenirii, este futurologia ecleziastic[ a ecumenismului. De vreme ce sunt cre=tine ]ntru Hristos, confesiunile ajung la concluzia c[ nu au cum s[ fie una mai bun[ =i alta mai rea, ci pot reprezenta cel mult nuan\e dup[ sufletul =i tradi\ia etniilor sau locurilor din lume pe care le reprezint[. Din pricina aceasta r[d[cina credin\ei =i a moralei cre=tine nu se poate ]nt[ri smulg`ndu-se unii din ea spre a fi transplanta\i pentru interesele altora; =i nu poate fi vorba de biserici puternice dac[ Biserica nu este puternic[. Ideea ecumenic[ luminat[ prin Duh este de a se apropia fiecare =terg`nd urmele schismatice din suflete tocmai prin respectul =i ]n\elegerea pentru formele proprii prin care fiecare ne manifest[m spiritualitatea. Fiecare persoan[ uman[ e deosebit[, iar \elul credin\ei de a o face mai bun[, mai aproape 286

de asem[narea cu Hristosul care e unic pentru to\i, se realizeaz[ numai prin respectul fa\[ de ceea ce este deosebit la semenul t[u. Ce altceva simbolizeaz[ ast[zi ideea de Uniune European[, dac[ privim Europa drept continentul integral al cre=tinismului, cu o spiritualitate ]ntemeiat[ pe g`ndire cre=tin[ =i cu o moral[ identificat[ prin cea cre=tin[? Ce altceva ]nseamn[ comunitarismul ]n decizia economic[ =i cooperarea ]n decizia politic[, bazate pe respectarea specificului cultural? Sunt traduceri laice, ]n termenii politologiei moderne, a ideii ecumenice de ]nt[rire a unit[\ii prin renun\area la prozelitism, tocmai ]n spiritul respect[rii fiec[rei persoane =i a personalit[\ii fiec[rei colectivit[\i. }n virtutea unor asemenea convingeri, e bine s[ respect[m tradi\ia fiec[ruia =i s[ nu ]ncerc[m a o schimba impun`nd-o pe a noastr[ pentru c[ aceasta nu ]nseamn[ dec`t sl[birea r[d[cinii comune. +i, ]n acest sens, chiar dac[ anchetatul arat[ ra\iunile sale na\ionale pentru care a vizitat Vaticanul fiind admonestat astfel de Anglicani, nu ne permitem s[ coment[m noi competi\ia Bisericii Anglicane fa\[ de Catolicismul de care s-a emancipat av`nd anumite probleme tradi\ionale cu acesta =i ]ncerc`nd, pesemne, ]n epoc[, s[-=i impun[ propriile canoane. Nu putem nici m[car comenta din punctul nostru de vedere preten\iile patriarhului Athenagoras de la Constantinopol deoarece, din punctul de vedere al Patriarhiei sale, secularizarea averilor m[n[stire=ti de c[tre Cuza i-a creat un mare dezavantaj, iar el a putut crede c[-=i face misiunea rec`=tig`nd acele prerogative nefire=ti din punctul nostru de vedere, ]n autocefalia ortodox[. Dar, ]n acela=i timp, nu pot s[ nu admir integritatea v[rului meu care nu a dorit nimic altceva dec`t ceea ce impune tradi\ia noastr[ drept canon bisericesc =i a rezistat oric[rei tenta\ii ne\in`nd seama de interesele sale personale. Sau, mai bine zis: nemai\in`nd seama de persoana sa. Ea nu 287

mai conta. Ea era dedicat[ misiunii pe care =i-o asumase convertindu-se tot mai mult ]ntru aceasta, adic[ confund`ndu-se cu ea =i nemaiexist`nd el, a=a cum le spune anchetatorilor s[i, chiar dac[ vorbe=te pentru cei asurzi\i de ]ndoparea cu lozincile anticristului: <Am dus aceast[ activitate pentru c[ regimul comunist este o c[ma=[ de for\[ pe sufletul =i fiin\a neamului rom`nesc... Nu sunt iresponsabil =i-mi dau seama exact de sus\inerile mele. Consider comunismul ca du=man principal al cre=tinismului =i de aceea fac totul indiferent de mine!...> Iar acum s[ revenim la convertirea cre=tin[ ce luminez[ sufletul omului, conferindu-i tot mai puternice revela\ii. Vorbesc despre ea ca despre un proces ]ndelungat care ne ]ncarc[ suflete=te =i nu ca un moment unic ce este al op\iunii. }n anul acela, 1948, s[rb[toarea Sf`ntului Ilie, care ne aduna pe toate rubedeniile la hramul bisericii din |u\cani, s-a petrecut mai solemn, dar mai restr`ns dec`t de obicei. Oamenii erau ]ngrijora\i, vremurile erau tulburi, proprietarii mo=iilor din jur erau ]ngr[di\i de lupta de clas[, \[ranii, dup[ anii de trecere a frontului, a secetei =i a cotelor obligatorii c[tre stat (pentru care erau teroriza\i cu sadism s[ cumpere gr`ul din alt[ parte spre a-l da la colectare), ]=i luau lumea-n cap duc`ndu-se pe =antiere. Seara din preziua praznicuui a avut loc ]n salonul cu tavan de lemn traforat al casei nostre b[tr`ne=ti ce domina de pe o colin[ peisajul satului, un consiliu de familie la care au participat doar fra\ii. Iar a doua zi, impresionat[, lumea a pl`ns c`nd Vl[dica Grigorie a oficiat liturghia doar ]mpreun[ cu fiul s[u =i cu arhimandritul, cu toate c[ avea un sobor de preo\i. Ceilal\i fra\i =i veri care erau mireni, au c`ntat la stran[. Predica a fost scurt[, despre vremurile grele c[rora trebuia s[ le facem fa\[ cu sprijin de Sus =i cu renun\are la c`t mai multe lucruri lume=ti, dup[ care fiul ]n od[jdii a ]ngenuncheat s[rut`nd m`na tat[lui. At`t: scurt, ca un simbol numai de ei =tiut, dar dorit a se petrece tocmai ]n biserica str[mo=easc[ din satul familiei 288

noastre, la altarul c[reia slujiser[ to\i ]nainta=ii no=tri, r`ndui\i, genera\ie dup[ genera\ie, sub troi\a ce str[juia piatra de morm`nt a lui Mihail Blagocinul =i a urma=ilor s[i cu inscrip\ia <}ntru pomenirea b[rba\ilor Leu> - Era biserica slujit[, ]ngrijit[, t`rnosit[ =i ret`rnosit[ de opt genera\ii de preo\i din familia noastr[ =i cine =tie c`\i al\ii dintre postelnicii Leu pomeni\i ]n uricul de la 1392. }n timpul praznicului s-au adunat rudele ]n marele cerdac al casei str[mo=e=ti,a fost ]mbr[\i=at v[rul meu pe r`nd de c[tre to\i, s-a rostit discret numele de Victor, dar nu s-a vorbit nimic altceva, respect`ndu-se discre\ia capului familiei care era Vl[dica Grigorie. Dou[-trei s[pt[m`ni mai t`rziu, ]ns[, c`nd a venit ]n august la Medgidia, v[rul meu a fost primit de tata cu un anume ceremonial, cu toate c[-i era nepot mai t`n[r, spun`ndu-i <Ava> - a=a cum se spune doar ierarhiilor monahice=ti. }n noaptea aceea am dormit cu el, cum se ]nt`mpla de c`nd eram copil, lui pl[c`ndu-i s[ se joace cu mine =i s[ m[ ocroteasc[, tot a=a cum, la v`rst[ mic[, tat[l meu se jucase =i ]l ocrotise pe el. Dar discu\iile noastre au fost sobre =i grave. El mi-a vorbit despre tinere\ile lui, despre studiile lui, despre avia\ie, despre armata ]n care a slujit cu pl[cere =i r[nile pe care le-a c[p[tat, dar totul era ca o concluzie sau ca o renun\are sau ca o schimbare total[. +i mi-a m[rturisit c[ se c[lug[rise pentru c[ a=a ]=i sim\ea rostul, iar schimbarea aceasta era esen\ial[ ]n via\a lui, ]n cele ce avea el de f[cut de atunci ]nainte, ]n r[spunderea cu care ]l ]nc[rcase tat[l s[u =i <Ceilal\i>. Pun <ceilal\i> ]n ghilimele, deoarece cititorul cunoa=te acum str[dania mea de a le descifra numele. Ei hot[r`ser[ intrarea lui ]n monahism, ei hot[r`ser[ trimiterea lui, desigur, stabilind de aici prin alegerea pe care o f[cuser[, c[ el va fi ierarhul diasporei rom`ne=ti. +i nu numai stabilind, dar =i comunic`nd aceasta prin leg[turile ecumenice pe care le aveau =i cer`nd ajutor de solidaritate cre=tin[ ]n lupta cu anticristul de la r[s[rit. Fapt care s-a =i adeverit, prin modul 289

cum a fost primit de prima dat[ ]n str[in[tate. Era plin ]n seara aceea, era ]nc[rcat de greutatea r[spunderii sale. +i, dac[ planul pe care l-am f[cut pentru a doua zi: s[ dau o telegram[ prin care s[ existe un alibi de neimplicare a Episcopului Grigorie, sper`ndu-se c[ ]n acest fel tic[lo=ii nu-i vor face vreun r[u - l-am pus la punct rapid, apoi sfatul de tain[, ]ntin=i ]n ]ntuneric, eu adolescent cu zeci de ]ntreb[ri, el ]n deplin[ maturitate =i la moment de mare r[scruce, a durat mult ]n noapte. Se vedea c[ nu-i fusese u=or s[ ia decizia trecerii la monahism, nu pentru c[ n-ar fi vrut, ci pentru c[ dorea s[ o fac[ cu toat[ r[spunderea, schimb`ndu-=i complet via\a, ]nc[rc`nd-o de spiritualitatea de care avea nevoie gestul s[u grav =i plin de responsabilitate. Era o convertire puternic[ ]n el, pe care n-a mai dezmin\it-o niciodat[. Paginile dramatice ale acestei c[r\i o certific[ din plin, prin documentele ei autentice, ceea ce demonstreaz[ c[ valoarea cre=tin[ se cap[t[ mereu =i tot mai ad`nc de c[tre sufletul omenesc. A doua zi am plecat ]mpreun[ la Constan\a, am luat o cabin[ la plaja <Modern>, unde el =i-a pus alte haine, l[s`ndu-le pe cele vechi ]n cuierul de acolo pentru ca la sf`r=itul zilei de plaj[ ele s[ fie remarcate =i s[ se dea alarma ca pentru un om ne]ntors din ap[. <}\i mul\umesc - mi-a spus el lu`ndu-ne r[mas bun - ai ]n\eles c[ am o misiune care nu e deloc u=oar[! S[-i spui tatei c[ o voi ]ndeplini. Cele ce-am vorbit cu tine asear[ i le aveam de spus lui, ca s[-l ]ncredin\ez ]nc[ o dat[ c[ a=a va fi! Dar iat[ c[ n-am s[-l mai v[d; ]i spui tu!...> +i s-a dep[rtat cu pas egal, f[r[ grab[, ca =i cum s-ar fi dus undeva pe aici, pe aproape. Am dat telegrama =i la adresa lui din Bucure=ti =i la Episcopia din Hu=i, comunic`nd c[ <B[dia Vasile probabil ]necat>. }n zilele urm[toare =i tat[l meu d[dea telegrame =i trimitea scrisori, ]n a=a fel ]nc`t totul s[ par[ un gest unilateral al v[rului meu, f[r[ alte persoane implicate. Era chiar 290

cuv`ntul de ordine: <V[ dezice\i c`t mai mult de mine, ca s[ putem salva ceva>. Din p[cate, cea mai valoroas[ \int[ episcopul Grigorie, cu ]ntregul s[u prestigiu na\ional, nu a putut fi salvat. }n c`teva luni, du=manul recurgea la r[zbunarea criminal[ fa\[ de el. Ceilal\i am fost aresta\i ]n diverse etape. C`nd voia s[ m[ umileasc[, anchetatorul care-mi lua interogatoriul ]mi spunea: <s[ nu te dai mare =i s[ te crezi cine =tie ce rezistent; e=ti un biet favorizator =i n-am nevoie nici m[car de lege ca s[ te pedepsesc.> Poate c[ avea dreptate: convertirea mea s-a petrecut mai t`rziu. Sau, ]nc[ se mai petrece, de vreme ce clipa convertirii are loc ]n minutul dulce al acestei ]ntregi vie\i p[m`nte=ti. +i, pentru c[ ]ncercarea nostr[ de a feri pozi\ia de conduc[tor spiritual al unei asemenea mi=c[ri de salvare na\ional[ a Episcopului Grigorie Leu nu a reu=it, el c[z`nd prad[ crimei anticristului, ad[ug[m aici r`ndurile scrise de c[tre P[rintele Galeriu despre martiriul s[u: <}n a dou[zeci=iopta zi a lunii iulie, Episcopia Romanului =i Hu=ilor pomene=te pe cel ]ntre ierarhi de vrednic[ cinstire Grigorie Leu. Este ziua ]n care a fost a=ezat ca arhip[stor al istoricei Eparhii a Hu=ilor. S-a n[scut ]n 2.05.1881 dintr-o familie de preo\i cu mai multe genera\ii atestate ]n comunele |u\cani, M[lu=teni, S[r[\eni, jud. Covurlui (ast[zi Gala\i) ca parohi, dasc[li, ]nv[\[tori, p`n[ la ]nainta=ul Mihai Leu - blagocinul, <pop[ de tab[r[ al lui +tefan cel Mare, cu piatr[ de morm`nt datat[ 1507>. Se cuvine mai ]nt`i o mic[ schi\[ biografic[: A urmat seminarul la Roman =i Ia=i, teologia la Kiev =i Bucure=ti. Hirotonit, a slujit ca preot de mir ]n comuna Oancea, devenind apoi spiritual =i profesor la Seminarul Central din Bucure=ti. Intr[ ]n r`ndurile clerului militar organiz`nd protopopiate militare ]n timpul primului r[zboi mondial. Sf`r=indu-se r[zboiul, trece ca director al Seminarului Teologic din Ismail =i e ]mputernicit guvernamental 291

pentru sudul Basarabiei, lucr`nd cu zel pentru ]ntregirea spiritual[ a neamului. }n anul 1925 este sfin\it Arhiereu Vicar al Mitropoliei Moldovei, iar ]n 1936 este ales Episcop de Arge=. }n sf`r=it este chemat de Colegiul Electoral ca Episcop de Hu=i ]n 1940; iar ]n Sf`ntul Sinod prime=te sarcina de a conduce comisia sinodal[ pentru misiunea Bisericii ]n \ar[ =i a Parohiilor Ortodoxe Rom`ne din str[in[tate. Se s[v`r=e=te prin moarte martiric[ ]n anul 1949. L-a ]nvrednicit Dumnezeu s[ slujeasc[ jertfelnic ]n at`tea plaiuri ale \[rii; =i-a ]mplinit misiunea prin slujb[ divin[, prin cuv`ntul rostit, ca =i prin cuv`ntul scris. Lucr[rile publicate pe o arie de peste treizeci de ani ]ncep`nd cu 1916, cuprind teologie misionar[, istoric[, pastoral[. }ntre multiplele lucr[ri pomenim studiile despre Sf. Ioan Damaschin, despre M[rturisirea Ortodox[ de la 1642, despre <Biserica Ortodox[ Rom`n[ - situa\ia actual[ =i preg[tirea clerului>, despre <Confesiuni =i secte>, volume de predici, cuv`nt[ri =i altele. Personal, l-am privit ]n fa\[ de dou[ ori - ]n 1936 c`nd, ca Arhiereu Vicar al Ia=ilor, a venit ]n vizit[ la Roman invitat de P.S. Episcop Lucian; eram seminarist. Am =i acum ]n imagine chipul luminos, iradiind de harul divin l[untric. Personalitatea sa mi s-a ]ntip[rit =i mai profund ]n prim[vara anului 1940, c`nd a trecut ca episcop la Hu=i. Alegerile se f[ceau pe acea vreme ]n Parlamentul \[rii. Am mers c`\iva studen\i teologi s[ asist[m la un asemenea eveniment. Slujirea sa ]n aceast[ chemare sacr[ era esen\ializat[ ]nc[ din 1925 prin m[rturia de la hirotonia sa ca Arhiereu: <Putea-voi duce austeritatea persoanei mele dup[ pilda Prototipului nostru - m[car p`n[ la drumul arz[tor al apostolatului zilnic?^C[ci de-o ]ncoronare cu spini =i ]ntinsul m`inilor pe cruce e prea greu s[ mai vorbim noi, muritorii de ast[zi>. }ntrez[rea el oare, ]n har, cu ad`nc[ presim\ire a spiritului, jertfa pe care avea s[ o ofere ?!^ Pentru c[, real, martiriul s[u s-a s[v`r=it ]n 1949. }n sarcina =i calitatea pe care o avea ]n Sf. Sinod, de a conduce sec\ia misionar[ cuprinz`nd =i parohiile Ortodoxe ale rom`nilor din emigra\ia ce sporea mereu, i 292

s-a cerut atunci de guvernul comunist aservit Uniunii Sovietice, s[ consimt[ la intrarea acestor parohii sub jurisdic\ia canonic[ a Patriarhiei Moscovei, pentru a se trimite de acolo <misionari>. Episcopul Grigorie a ap[rat, deopotriv[, o dreapt[ cauz[ =i bisericeasc[ =i na\ional[ =i n-a acceptat s[ semneze un asemenea act. Aceast[ hot[r`re, pe l`ng[ ]ntreaga lui \inut[ jertfelnic[, i-a oferit cununa martiriului. }n numai c`teva zile se mistuia sub asasine ac\iuni <tainice>, trec`nd pe cel[lalt t[r`m al existen\ei, din ]ntuneric la lumin[, ]n ]nt`mpinarea Domnului vie\ii. Semnificativ, Episcopul Grigorie Leu anticipa spiritual-canonic un act devenit ast[zi at`t de prezent prin reactualizarea Mitropoliei Basarabiei. Pentru c[, ]n spiritul autentic al revela\iei, se impune tema fundamental[ a rela\iei Bisericii cu neamul. }n istorie, imperialismul a ]nsumat diverse forme: politic[, economic[, social[, cultural[; toate pentru subordonarea \[rilor mai mici. Din nefericire, printr-un fel de contagiune politic[, au ap[rut =i forme de imperialism bisericesc. Ce tragic[ metamorfoz[ ! }n loc ca biserica dintr-un stat imperialist s[ dea o m[rturie spiritual[ ]n Hristos, ]mpotriva oric[ror tendin\e =i forme de subjugare =i asuprire totalitar[ imperialist[, ea suport[ acte de teroare, precum martiriul acestui prelat. Se las[ ea atras[ ]n cursa unei asemenea atitudini str[ine de adev[rul divin revelat ? Pentru c[, fundamental, se pune ]ntrebarea: Biserica e deasupra neamului, sau se conjug[ firesc =i armonios cu neamul pe care ]l sluje=te, ]l sfin\e=te ]n limba =i sufletul lui ? }n ziua Cincizecimii, Biserica odr[slit[ din s`ngele lui Hristos pe Cruce se na=te =i intr[ vizibil ]n istorie, ]n Duhul Sf`nt prin limbile de foc ale Apostolilor, ]n limba =i sufletul fiec[rui neam. Fiecare neam fiind chemat ]naintea lui Dumnezeu la judecat[ <s[-=i aduc[ cinstea =i slava lui>. (Apoc. 21,26) P[rintele Galeriu - }n Rom`nia Liber[ 1993

293

Capitolul XV
S{ NU AI DREPTUL NICI LA MOARTE !

Penitenciarul Jilava ADEVERNI|{ nr. 17303 22 .VI.1957 Anul 1954 luna noem. ziua 17 Noi, Directorul Penitenciarului Jilava asistat de secretarul de gref[, adeverim c[ ast[zi 17.XI.1954, am primit =i ]nmatriculat la acest penitenciar, sub nr. 3291/1954 pe prevenitul LEU VASILE ]n baza mandatului de arestare nr. 1423 din 2 iulie 1954 emis de Proc. Milit. Teritorial[ Buc. Drept pentru care am emis prezenta adeverin\[. Ministerul Afacerilor Interne Dir. Penitenciare, Lag[re =i Colonii Serviciul Paz[ =i Regim Nr. GR/503777 din 30.XI.1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA, }nainta\i ]n termen de 24 ore o procur[ ce o ve\i lua de la de\inutul LEU VASILE, n[scut la 13.03.1903, fiul lui Gheroghe =i Lucre\ia, ]n care va indica persoana cu domiciliul exact c[reia s[-i fie predate obiectele ce se afl[ la magazia U.M. 0123/E, r[mase de la data re\inerii sale. /+EFUL SERVICIULUI (ss) Lt. Colonel Bruc[r Jean, SEFUL SEC|IEI REGIM, (ss) Lt. Maj. Petrescu M. 294

(N.A. Acesta este protocolul condamn[rilor la moarte - un fel de testament: cine ridic[ obiectele r[mase.) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. III Tov. plut. Velicu Niculae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. 41. Ofi\er de serviciu al Penit. Jilava Semn[tura Data 17.XI.954 PROCES VERBAL Nr. 3291 Ast[zi 17.XI.1954 Noi, lt. Grozavu Vasile, of. de serv. pe penit. Jilava ]mpreun[ cu plut. Radu Ioan, asistat de cap. Anton Tudor ]ns[rcina\i cu perchezi\ionarea de\inu\ilor noui sosi\i pentru ]ncarcerare, am procedat la perchezi\ia de\inutului LEU VASILE la care am g[sit asupra sa urm[toarele: 1. Una p. ochelari cu toc de carton ro=u 2. Un cearceaf 3. un maieu 4. Una cravat[ dou[ basmale 5. Un p. m[nu=i stof[ 6. Una traist[ p`nz[ 7. Dou[ obiele 8. Un guler preot Asupra de\inutului au mai r[mas urm[toarele: 1. dou[ c[m[=i, dou[ ismene 2. una batist[ 3. una flanel[ 4. una c[ma=[ flanelat[ 5. un pantalon cu hain[ 295

6. un pardesiu, una p. pantofi 7. una basc[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal semnat =i de de\inut, obiectele g[site asupra de\inutului au fost predate la magazia de obiecte a de\inu\ilor Of. de serviciu, (ss) indescifrabil Asistent,(ss) indescifrabil De\inut (ss) V. Leu Confirm primirea obiectelor conform prezentului proces verbal Magazioner (ss) indescifrabil Data ____ }ntocmit ]n ___ ex. 1 la magazia de obiect a de\. 1 la dosarul de\inutului Am primit toate obiectele De\inut TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. 1872/1954 Nr. 226 din 22 noiembrie 1954 C[tre PENITENCIARUL JILAVA V[ facem cunoscut c[ acest Tribunal prin sentin\a nr. 2417 din 20 noiembrie 1954, a condamnat pe LEU VASILE, n[scut la 13 martie 1903, ]n ora=ul Gala\i, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, ]n prezent de\inut ]n acel penitenciar la MOARTE pentru crima de tr[dare de patrie prev. =i pedep. de art. 1 lit. a, b =i c din Decretul 199/1950 =i la 10 (zece) ani ]nchis. corec\ional[ pentru delictul de trecre frauduloas[ a frontierei prev. =i pedep. de art. 267 C.P. Conform art. 101 C.P. va executa pedeapsa cea mai grav[, adic[ moartea. 296

}i confisc[ ]ntreaga avere =i-l oblig[ =i la 200 (dou[ sute) lei cheltuieli de judecat[. }i comut[ preven\ia de la 20 august 1952. Se afl[ de\inut ]n baza mandatului de arestare preventiv[ nr. 1429 din 2 iulie 1954. }n consecin\[ urmeaz[ de ]ndat[ a-i face cunoscut susnumitului condamnarea dat[ =i a i se pune ]n vedere c[ ]mpotriva sentin\ei de condamnare nu are dreptul de a declara recurs, ci numai cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale ]n termen de 5 (cinci) zile de la ]n=tiin\are. }n cazul c`nd acesta renun\[ a face cerere de gra\iere, ne ve\i comunica de ]ndat[ rezultatul. PRE+EDINTELE TRIBUNALULUI MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) indescifrabil Grefier (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne U.M. 0123/0 Nr. 0082657 24 nov. 1954 Strict Secret Ex. Nr. 5l Penitenciarul Jilava V[ rug[m s[ permite\i delega\ilor no=tri tov. maior Marinache Dumitru =i lt. Dumitrasconiu Nicolae, pentru a lua contact cu de\inutul Leu Vasile ]n interesul unor cercet[ri. +eful U.M. 0123/0 MAI Penitenciarul Jilava Bir. Eviden\[ Cazier Nr. 17780 din 25 nov. 1954 C[tre Tribunalul Militar Teritorial Bucure=rti 297

La adresa dv. nr. 22603 din 22 noiembrie 1954 v[ trimitem odat[ cu prezenta dovad[ semnat[ de de\inutul Leu Vasile, care dup[ ce a luat la cuno=tin\[ de cuprinsul sentin\ei nr. 2417 din 20 noe. 1954 pronun\at[ de c[re dv. ]n care este condamnat la pedeapsa cu moartea, a semnat =i totodat[ a dat al[turata declara\ie prin care refuz[ s[ fac[ cerere de gra\iere la Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale. Comandant, Maior +ef Bir. Eviden\[ Slt. Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia Penitenciare, Lag[re =i Colonii Nr. S/1589 4 decembrie 1954 C[tre Cabinetul Loc\iitorului Ministrului Afacerilor Interne General Maior Adi Ladislau V[ ]naint[m anexat protestul de\inutului Leu V. Victor, care ]n prezent se g[se=te ]n penitenciarul Jilava. Rog a dispune. Prim Loc\iitor +ef Direc\ie Locot. Colonel B[dic[ Ilie Episcopul V. Leu Prizonier de r[zboi c[tre Procuratura Gl. RPR Protest Subsemnatul Episcop ortodox rom`n, Leu V. Victor, al Europei Apusene =i Orientului apropiat, Confesor =ef, General de Divizie, al grupului de unit[\i militare ortodoxe din Armata Atlanticului 298

am fost capturat de trupele sovietice pe teritoriul Austriei, ]n vreme ce m[ aflam ]n exerci\iul misiunii mele. Timp de doi ani jum[tate, de c`nd am fost capturat, am parcurs ]n Viena, Moscova, Odesa =i Bucure=ti, toat[ gama sistemelor de anchet[ comuniste, suferind mari torturi morale =i fizice. De la Moscova, ]n contra voin\ei mele de cet[\ean apatrid, am fost adus prin for\[ ]n RPR. Aici am constatat o serie de st[ri revolu\ionare, printre care =i creiarea timp de pace a unui Tribunal Militar al Reg. Bucure=ti ]n fa\a c[ruia am fost trimis spre judecat[. }n fa\a acestei instan\e, am demonstrat pe temeiuri juridice c[ ]n cazul meu, instan\a este ilegal[, am protestat =i fiind for\at am acceptat s[ fiu judecat. }n ziua de 20 noiembrie 1954, Tribunalul mi-a anun\at sentin\a condamn[rii la moarte, iar ]n ziua de 25 curent mi s-a comunicat =i oficial sentin\a c`nd mi s-a precizat c[ nu am dreptul la recurs c[ singurul drept ce-l mai am este numai formularea unei cereri de gra\iere la Prezidiul RPR. Am refuzat cu oroare formula cererii de gra\iere =i ]n acest sens am dat =i o declara\ie scris[. }n conformitate cu uzan\ele ]n procedurile anterioare, o sentin\[ f[r[ drept de recurs care are la dosar =i declara\ia condamnatului de renun\are la cererea de gra\iere trebuia s[ fie executat[ ]n 24 de ore de la pronun\are =i comunicare. Au trecut zece zile de la pronun\are =i cinci zile de la comunicare =i sentin\a mea nu a fost ]nc[ executat[ - ]n schimb eu am fost mutat ]ntr-o celul[ a fortului Jilava, unde ]n plin[ iarn[ sunt \inut f[r[ foc, f[r[ geamuri, pe o rogojin[, legat ]n lan\uri de m[rime =i form[ medieval[, lan\uri care din cauza r[nilor din r[zboi =i a reumatismului, ce ni s-a agravat f. tare, nu-mi permit s[ mai fac nici m[car mi=c[rile strict necesare pentru necesit[\ile fizice. Deoarece eu atribui acest regim barbar, neomenos =i ]ndeosebi am`narea execu\iei mele unuia din cei 21 de< anchetatori> pe care i-am avut ]n \ar[ - =i anume ultimului meu anchetator un domn maior din Securitate, care a \inut s[ vin[ 299

]n celula mea dup[ ce mi se comunicase sentin\a =i dup[ ce mi se puseser[ lan\urile, care de=i vedea c[ ast[zi are ]n fa\a sa numai un om b[tr`n, bolnav, extenuat de anii grei de pu=c[rie moscovit[, dobor`t de lan\uri etc. - totu=i a avut ferocitatea ca ]n ironie s[ m[ ]ntrebe - <Ce fac? Cum m[ simt?> I-am r[spuns c[ cu ajutorul lui Dumnezeu m[ simt foarte bine. Apoi mi-a cerut s[ vorbesc despre anumite capitole de care nu am vrut s[ vorbesc ]n timpul anchetei, reamintindu-mi c[ am promis c[ voi vorbi dup[ sentin\[. }n fa\a acestei cruzimi =i la o astfel de neomenie am r[spuns c[ eu sunt un om sf`r=it, desprins de orice leg[tur[ p[m`nteas[ =i pu\inele clipe ce le mai am de tr[it le-am ]nchinat exclusiv medita\iilor mele religioase pentru purificarea =i m`ntuirea sufletului =i ]n consecin\[ eu nu spun =i nu mai am nimic de vorb[. Am remarcat c[ r[spunsul l-a enervat =i demonstrativ a p[r[sit celula. Pe temeiul celor ar[tate mai sus, ]n rezumat - protestez - ]n numele tuturor principiilor Umanit[\ii =i Civiliza\iei (din care se sus\ine c[ fac parte =i Principiile Civiliza\iei Comuniste) =i cer ca s[ ]nceteze aceast[ culmin`nd[ barbarie - s[ se execute sentin\a dat[. V. Leu

}n acela=i timp precizez c[ nici nu deleg pe nimeni s[ fac[ cererea ]n numele meu (ss) Episcop V. Leu TOVAR{+E PRE+EDINTE, Subsemnatul, avocat Leon Horovitz, ap[r[tor din oficiu al numitului LeuVasile, condamnat la pedeapsa capital[ prin sentin\a Nr. 2417/954, a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti, v[ rog a-i comuta pedeapsa ]ntr-una privativ[ de liberatate pe care o ve\i aprecia. Pentru Leu Vasile Av. din oficiu Leon Horovitz TOVAR{+ULUI PRE+EDINTE AL PREZIDIULUI MARII ADUN{RI NA|IONALE TRIBUNALUL TERITORIAL BUCURE+TI Nr. 2828 din 24 ianuarie 1955 C[tre PENITENCIARUL JILAVA Facem cunoscut c[ dup[ cum rezult[ din ordinul Nr. 004527 din 09 decembrie 1954, al Direc\iei Tribunalelor Militare, Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale a RPR i-a comutat pedeapsa aplicat[ de\inutului LEU VASILE, prin sentin\a acestui tribunal Nr. 2417 din 20 noiembrie 1954, din pedeapsa cu moartea ]n munc[ silnic[ pe via\[. Pentru executarea acestei pedepse, vi se trimite al[turat mandatul de executarea pedepsei Nr. 1872 din 04 ianuarie 1955. Rug[m a-l ]ncuno=tiin\a =i pe de\inutul condamnat despre aceast[ situa\iune sub luare =i ]naintare de dovad[. PRE+EDINTELE TRIB. MIL. TERIT. BUCURE+TI Maior de Justi\ie (ss) Brancovici Ioan Grefier +ef 301

DECLARA|IE 06.12.54 Dat[ ]n fa\a noastr[ Cpt. Jurist Subsemnatul Episcop Vasile Leu declar c[ am luat cuno=tin\[ de sentin\a nr. 2417/20.XI.954 a Tribunalului Militar Terit. Buc. prin care am fost condamnat la moarte =i declar c[ nu fac cerere de gra\iere. Dat[ ast[zi 6 dec. 1954 (ss) Episcop V. Leu. Post Scriptum pe spatele paginii: 300

(ss) Bors Gheorghe (N.A: aceast[ ]ncuno=tiin\are nu s-a f[cut.) RPR TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURE+TI Dosar nr. 1872/1954 Pozi\ia reg. exec. Nr. 4342/1954 MANDAT DE EXECUTAREA PEDEPSEI Nr. 1872 din 4 ianuarie 1955 Noi maior de justi\ie Brancovici Ion Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti, v[z`nd sentin\a nr. 2417 din 20 noiembrie 1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Vasile, n[scut la data de 13.03.1903 ]n comuna Oancea raionul Regiunea Bucure=ti de profesiune preot de apartenen\[ social[ de origin[ social[ burghez[ fiul lui Grigore =i al Lucre\ia, a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ prin comutare din pedeapsa cu moartea conform Decretului Prezidiului Marii Adun[ri Na\ionale, confiscarea averii personale =i 200 (dou[) sute lei cheltuieli de judecat[ pentru crim[ de tr[dare de patrie prev. =i ped. 1 lit. a, b =i c din Decretul 199/1950 V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ de la data de 10 decembrie 1954 la acest Tribunal. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Penitenciarul Jilava. Ordon[m directorului penitenciarului men\ioant s[ primeasc[ pe condamnat, s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[, ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ de la 2 decembrie 953 p`n[ la conform mand. nr. 6698/1953 =i 1429/54 ale Procuraturii Militare Teritoriale Bucure=ti. Executarea pedepsei ]ncepe la 2 decembrie 1953 data arest[rii preventive =i expir[ la ... c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte. (iar[=i confuzie cu r[pirea din 1952 =i a=a zisa arestare din 1953 n.a.) 302

Pre=edintele Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Maior de justi\ie (ss) Brancovici I. Grefier (ss) indescifrabil ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. I Tov. sg. maj. Stan Marian Ve\i primi pe de\inutul LEU VASILE din camera nr. 0 ]n camera Nr. 1 S conform ordinului Comd. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava Semn[tura (ss) indescifrabil Data 26.I.955 MAI Penitenciarul Jilava Bir. Eviden\[ =i Cazier Nr. 1300 din 27.I.1955 C[tre Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti Rug[m verifica\i dv. nr. 1872/954, =i comunica\i c`t mai urgent acestui penitenciar care este adev[rata dat[ a ]nceperii pedepsei privind pe de\inutul Leu Vasile. Cerem aceste date deoarece dv., ]n adresa nr. 22603 din 20.XI.1954, preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 20 august 1952, iar ]n mandatul de executarea pedepsei nr. 1872/1955, preciza\i c[ pedeapsa ]ncepe la data de 2.XII.1953, deci acest penitenciar nu poate face nici o form[ de imatriculare ]n dosarul personal =i nici procesul verbal de ]ncarcerare nu v[ poate trimite p`n[ c`nd nu primim rezultatul acestei adrese. Comandant Maior (ss) indescifrabil +ef Bir./ Eviden\[ Slt. (ss) indescifrabil 303

Tribunalul Militar Teritorial Bucure=ti Dosar nr. 1872/1954 Nr. 4094 din 21.02.955 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs. nr. 1300 din 27 ianuarie 1955, v[ facem cunoscut c[ executarea pedepsei de\inutului Leu Vasile ]ncepe la data de 20 august 1952, data arest[rii preventive, =i nu 2 decembrie 1953, cum din eroare a fost men\ionat ]n mandatul de arestare. }n consecin\[, prezenta adres[ urmeaz[ s[ fie anexat[ la mandatul de arestare ca o justificare pentru dvs. ]n ce prive=te data execut[rii pedepsei. Pre=edintele Trib. Mil. Terit. Bucure=ti Maior de Justi\ie Brancovici Ioan Grefier (ss) indescifrabil Penitenciarul Jilava C[tre +eful Sec\iei Nr. I Tov. sergent Hudului Mihai Ve\i muta pe de\inutul LEU VASILE din camera nr. 1 ]n camera Nr. 47, conform ordinului Comandantului. 26.II/955 Semn[tura Data 17.XI.954 Penitenciarul Jilava Nr. plicului Data 18.III 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic (ss) indescifrabil FOAIE DE TRANSFERARE 304

(pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. nr. 3291 1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare, pedeapsa expir[ la MSV 195/ se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru munc[ conf. ord. DPHC Nr. 28780/955 Gradul de periculozitate: Periculos Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1,74 m, fruntea smead[ nasul mij. Gura mijl. B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt, Spr`ncenele cast. Barba rade, Urechea mijl. Musta\a poart[ Semne particulare (Semne, cicatrice, tatuaje etc.) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului, ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete, =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. 1 Tov. plut. Sandu Ilie Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul LEU VASILE ]n camera Nr. 5. Ofi\er de serviciu al Penit. Pite=ti Semn[tura Data 19.III.955 Proces-Verbal nr. 334 Ast[zi 20.III.1955 Noi, C[p. M`ndra=i Petre, Comandantul Penit. Pite=ti, asistat de Miro= Movil[ din partea biroului inspec\ii de Pimen Gh. Comandantul g[rzii =i de mili\ianul Radu Nicolae, portar, constat[m c[ la ]ncarcerarea de\inutujui Leu G. Vasile matricola - inmatriculat azi, depus pentru ]nalt[ tr[dare MSV a declarat =i depus urm[toarele efecte, valori obiecte, acte =i numerar. 305

I. Numerar :^ II. Obiecte de valoare:^ III. Acte:^ IV. Efecte:^ 1) dou[ c[m[=i 2) Una pereche ismene 3) Una cravat[ preo\easc[ 4) Una traist[ p`nz[ Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare, din care unul merge la casierie, unul la magazie, iar unul r[m`ne la cotor. Comandantul Comandantul G[rzii, Din partea biroului inspec\ii Mili\ian portar Transferare Restituire De\inut: V. Leu Efecte r[mase la de\inut Potcapi preo\esc trei c[m[=i trei ismene trei batiste dou[ prosoape trei perechi ciorapi un maieu un cear=af un pulover cu m`neci una hain[ una pereche pantaloni un pardesiu negru una pereche pantofi 306

una pereche ochelari un toc port ochelari De\inut V. Leu Asistent la perchezi\ie^ Copie de pe Ordinul MAI DPLC Sec\ia Sanitar[ nr. 110034/ 955 ]nreg. la Pite=ti sub nr. 8931 din 18.11.955 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare, lag[re =i colonii Sec\ia sanitar[ nr. 110034 din 14.11.1955 C[tre Penitenciarul Pite=ti Ca urmare la raportul dvs. nr. 8508 din 29.10.1955, v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile fi=a nr. 3291/ 954 pentru a fi internat ]n spitalul acelui penitenciar. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin, precum =i raportul medicului. +eful direc\iei (ss) indescifrabil +eful Sec\iei sanitare Doctor (ss) indescifrabil Pentru conformitate Plutonier^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. 8931 din 20 noembrie 1955 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti Conform ordinelor DPLC Sec\ia Sanitar[ cu nr. 110034, 110044 =i nr. 110040/1955 pe care le anex[m ]n copie v[ transfer[m prin ambulan\a penitenciar ]mpreun[ cu dosarele personale pe de\inu\ii nota\i mai jos, dup[ cum urmeaz[: 307

1. Rotaru I. Ioan 2. Popescu Ioan Pera 3. Leu Gr. Vasile Conform ordinelor de mai sus de\inu\ii CR men\iona\i mai sus urmeaz[ s[ fie interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. Confirm primirea susnumi\ilor =i a dosarelor Comandantul Unit[\ii C[pitan^ +eful biroului eviden\[ Slt.^ Penitenciarul Pite=ti Nr. plicului 8931 Data 20 nov. 1955 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. nr. 36 1955 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de crim[ de ]nalt[ tr[dare, pedeapsa expir[ - se transfer[ la penitenciarul V[c[re=ti pentru spitalizare conf. ord. DPLC Direc\ia sanit. Nr. 110034/955 Gradul de periculozitate: foarte periculos are cond. MSV Semnalmente: V`rsta 52 ani talia 1,74 m, fruntea ]nalt[ nasul potrivit Gura potrivit[ B[rbia oval[ Fa\a smead[ Ochii c[prui P[rul c[runt, Spr`ncenele castanii Barba rade, Urechea potrivite Musta\a poart[ Semne particulare (Semne, cicatrice, tatuaje etc.) cicatrice pe frunte I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 21 nov. 1955 Comandant +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier N.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu 308

dosarul de\inutului, ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete, =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Spital 28 Tov. plut. Tudor Grigori Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile ]n camera Nr. Ajut. de serv. al cdt. V[c. Semn[tura^ Data 21.XI.955 Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul eviden\[ Nr. 16138 / 2 apr. 1956 C[tre Penitenciarul Jilava V[ transfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR, dup[ cum urmeaz[ 1. Nicolescu Alexandru, fiul lui Marin =i Maria, condamnat 7 ani TG pentru activitate contra clasei muncitoare. 2. Leu Vasile, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, condamnat M.S.V. pentru crim[ de tr[dare. Sus\inu\ii au terminat spitalizarea conform fi=elor medicale de la dosare. Va rug[m a ne confirma primirea. Comandantul Penit. V[c[re=ti +ef Bir. Eviden\[^ Am primit pe de\inutul Leu Vasile =i repartizat ]n camera nr. 14 la data de 2.IV.1956 ora +eful Sec\iei nr. Semn[tura^ 309

Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare, lag[re =i colonii Penitenciarul Jilava Inventar nr. 489 din 2.IV.1956 de obiectele =i lucrurile de ]mbr[c[minte luate spre p[strare de la de\inutul Leu Vasile data na=terii 13.III.903 ]n baza art. 17 paz[ =i regim: 1. valiz[ sc`ndur[ 1 uzat 2. pantofi negri piele vechi 3. curea p`nz[ 1 vechi 4. ciorapi l`n[ 2 p. purta\i 5. c[m[=i 2 purtate 6. ismene 2 p. purtate 7. fular l`n[ negru 1 purtat Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent la perchezi\ie(semn[tura)^ De\inut: V. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp. camerii de p[strare (semn[tura)^ Penitenciarul Jilava Nr. plicului Data 4.04 1956 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. nr. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul de cr. tr[dare, pedeapsa expir[ MSV, se transfer[ la penitenciarul Pite=ti pentru ex. pedepsei, conf. ord. DPLC Direc\ia 310

sanit. Nr.024210/55 Gradul de periculozitate: f. periculos. Semnalmente: V`rsta 53 ani talia 1,74 m, fruntea ]nalt[, nasul potr., Gura potr., B[rbia ov., Fa\a =aten[, Ochii c[prui, P[rul c[runt, Spr`ncenele cast., Barba rade, Urechile potr.,

Musta\a poart[
Semne particulare (Semne, cicatrice, tatuaje etc.) n-are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 5.IV 1956 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului, ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete, =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. Copie RPR Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. 3677 din06.04.956 C[tre Penitenciarul Jilava La adresa dvs. nr. 5240/956 confirm[m primirea la acest penit. ]mpreun[ cu dosarele a urm[torilor de\inu\i: 1. Leu Vasile 2. Al[vescu Ioan 3. Etem Hagi Akmet 4. Repezeanu Nicolae Rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune. Anexe Comandantul unit[\ii^ Referent-=ef^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti 311

Data 29 decemb. 1956 V[zut Comandantul Penit. Pite=ti^ Dovad[ de }ncuno=tiin\are Subsemnatul Leu Gr. Vasile, de\inut ]n penitenciarul Pite=ti Condamnat prin sentin\a nr. 2417 din 20.XI.954 a Trib. Milit. Teritorial Buc. la moarte, (Deci la doi ani dup[ aceast[ sentin\[, ]nc[ nu i se comunicase comutarea ei n.a.) am luat cuno=tin\[ ast[zi 29 luna decembrie anul 1956 ora 8 c[ ]n conformitate cu dispozi\iile Decretului nr. 363/956, am dreptul a declara recurs ]n termenul legal de 3 zile, de la data prezentei ]n=tiin\[ri, ]mpotriva sentin\ei sus men\ionate. Semn[tura condamnatului^ (P`n[ acum s-a =tiut condamnat la moarte! n.a.) Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. 11488 din 30 decembrie 1956 C[tre T.M.Reg. II Militar[ V[ trimitem al[turat dovada de incuno=tiin\are precum =i recursul declarat de de\inutul Leu Vasile, ]mpotriva sentin\ei nr. 2417 din 20 noembrie 1954 a Trib. Milit. Terit. Bucure=ti. Men\ion[m: c[ susnumitul prin sentin\a de mai sus a fost condamnat la moarte iar conf. art. 4 din dec. Nr. 506/953 nu a beneficiat de dreptul de a face recurs, beneficiind numai de dreptul de a face cerere de gra\iere comut`ndu-i-se pedeapsa de la moarte la munc[ silnic[ pe via\[. Conform dec. 363 din 26 noembrie 1956 abrog`ndu-se art. 4 din dec. 506/953 susnumitul este repus ]n dreptul de a face recurs. Comandantul unit[\ii Maior^ +eful biroului eviden\[^ 312

Unitatea 0669 Pite=ti Raport din 28.II.1957, orele 13.00 De\inutul Leu Vasile, condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare din camera 82, sec\ia nr. 6 a comis urm[toarele: Am scos de\inu\ii din aceast[ camer[ la veceu am controlat camera 82 =i am g[sit la patul de\inutului men\ionat mai sus 1 (un) s[cule\ de c`rp[ cu 1 (un) pieptene de p[r =i 1 (una) perie mic[ rotund[ de haine =i 1 (un) ac confec\ionat de el. Aceste obiecte interzise de regulament au fost ridicate imediat. Am introdus de\inu\ii de la veceu ]n camer[ =i am ]ntrebat care e de\inutul Leu =i de unde are aceste obiecte el mi-a r[spuns ca s[ m[ duc[ ]n eroare c[ci am aprobare de la Moscova de la DSPLM =i de la Procuratura General[ =i =tie =i domnul Comandant c[ port aceste obiecte ]n camer[. Peste pu\in timp de\. men\ionat mai sus a b[tut ]n u=[, s[ chem of. de servici s[ se rezolve aceast[ problem[ cu obiectele, =i de ce am zis eu lui Leu, c[ci el e un om sf`nt =i nu mi-e mie ru=ine s[ vorbesc cu un episcop ]n felul aceta, ce el a p[zit porci cu mine, =i acum ]ntrebuin\ez torturi ]mpotriva lui. Propun confiscarea obiectelor g[site =i pedepsirea lui cu 5 zile izolare pentru purtare necuviincioas[ fa\[ de personalul penit. Plt. (ss) indescifrabil Ministrul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare, lag[r =i colonii Penitenciarul Pite=ti Proces-verbal ast[zi 01.III.1957 Noi, lt. Dragomir Ghe. ajutor de serviciu al comandantului =i plut. Pribeagu Ion, supraveghetor, proced`nd la perchezi\ionarea de\inutului Leu Vasile, ]n cadrul perchezi\iei... am constatat urm[toarele: 313

De\inutul .. 2. una perie barb[ ... 2. un piepten frez[ corn galben. Aceste obiecte au fost ascunse ]n... Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces-verbal ]n trei exemplare, din care unul la comandant, al doilea ]mpreun[ cu obiectele g[site a fost predat la magazia la Roibu al treilea Biroului de eviden\[, pentru a fi anexat la dosarul personal al de\inutului Ajutor de serviciu al comandantului pentienciarului (semn[tura) Supraveghetor (semn[tura) De\inut V. Leu Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penit. Pite=ti Nr. 2114 din C[tre Procuratura Mil. PIte=ti V[ ]naint[m al[turat o declara\ie de ]ncepere a grevei foamei 1 martie 1957 ce prive=te pe de\inutul Leu Vasile tichet nr^prin care solicit[^ rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii^ Referent +ef^ Declara\ie Subsemnatul Episcop V. Leu, de\inut politic ]n Pen. Pite=ti, condamnat MSV p. ]nalt[ tr[dare, declar c[ ]ncetez greva foamei =i a apei, ]nceput[ ]n ziua de 18/II. ]ntruc`t mi s-a dat posibilitatea ca s[ raportez verbal Domnului Porcuror ceea ce am cerut ]nt`i pe cale ierarhic[ ]n cadrul Penitenciarului =i apoi pe calea grevei. 314

DIN JURNALELE CELOR PEREGRINA|I PRIN }NCHISORI <... }ncep s[ presimt ca Hristos e prezent ]n pu=c[rie. Nu-mi vine s[ cred c[ totul poate fi at`t de complet, c[ am parte de at`ta binecuv`ntat noroc. Doctorul Voiculescu =i episcopul Leu (tare d[r`mat, umbla ]n c`rje, e ]n\olit ]n straie mi\oase de baci la o st`n[ de munte ]nalt) sunt interoga\i pe ]ndelete de gardienii care, probabil, se plictisesc. Am`ndoi sunt batjocori\i, be=teli\i, insulta\i, ]njura\i =i porc[i\i. Ceilal\i scap[ mai u=or... (apoi) Voiculescu, Leu, Sandu, Streinu, legionarii de la Aiud, =asii de la Codlea au plecat...> (N. Steinhardt - <Jurnalul fericirii>, Ed. Dacia 1991,pag. 58-59) <... Dup[ =i mai ales ]n cursul conferin\ei la nivel ]nalt la Geneva din 1954 ne-am schimbat din <Bandi\i> ]n <Domnule de\inut>... }n cadrul ]n\elegerii de la Geneva, era vorba s[ se fac[ o vizit[ bilateral[ ]ntre cele dou[ lumi ale globului (de\inu\ii sperau un regim mai bl`nd)... }n aceast[ scurt[ periaod[ de timp, sensibil[, =i-a f[cut apari\ia ]n birourile ]nchisorii dl. Mihai Ralea ]nso\it de al\i tovar[=i, cu scopul de a sta de vorb[ cu episcopul Leu, care se afla =i el acolo ]nchis - =i s[-i fac[ eventuale propuneri de colaborare ]n cazul c[ ]n\elegerea de la Geneva devenea - din nenorocire pentru ei - realitate. I-au f[cut ]ntr-adev[r propuneri de colaborare ]n numele salv[rii patriei, a iert[rii gre=elilor, a uit[rii trecutului, a fr[\iei cre=tine, a binelui ob=tesc. Se cunosc ]n aceast[ privin\[ talentele de orator ale lui Mihai Ralea. Dar episcopul Leu a refuzat cu demnitate. Ralea =i-a sporit argumentele, gestica =i perora\ia, dar ]n van. Leul a r[mas Leu. }ntors ]n celul[ a povestit minunea ce i s-a ]nt`mplat. De\inu\ii au r`s, al\ii s-au c[tr[nit, Leu ]ns[ blestema cu m`inile ridicate duhovnice=te ]n aer, de zor, dar cu mare senin[tate pe fa\[, c[ domnii tovar[=i ]n frunte cu conu Mi=u Ralea, st`nd pe sofale, 315

]nfulecau de zor din ni=te tartine delicioase, f[r[ a-l pofti =i pe el la o ]mbuc[t[ur[ m[car, <Bat[-i Doamne!>. Colaborarea era una, iar tartinele alta. Probabil ca ]nfulecatul tartinelor f[cea parte dintr-o anumit[ strategie, era o tactic[ de al aduce pe Leu ]n ispit[, de a-i dovedi c[ dac[ se d[ pe m`na lor va m`nca =i el ca lumea, dac[ nu, atunci s[ pofteasc[ la gamela cu zeam[ de arpaca=. +i iat[ c[, ]n pofida behaviorismului lui Pavlov, Leu s-a ]ntors la gamel[, refuz`nd tartinele...> (Teohar Mihada= - <Pe muntele Ebal>, Ed. <Clusium> 1990, pag. 283-285.) ^V[ felicit ipentru ideea de a ]ntemeia o funda\ie care s[ poarte numele episcopului martir Grigorie Leu. Eram prea t`n[r =i m[ aflam mai ]nt`i student ]n Bucure=ti ]n 1947-1948, =i apoi fugar prin \ar[ cu o condamnare ]n contumacie (1948-1954), ]n vremea martiriului s[u. }n 1954 am fost prins =i dus la Ia=i, Jilava, Gala\i, V[c[re=ti =i bine]n\eles la Interne pentru anchete. C`t am stat la m[n[stirea Slatina din Moldova, prin 1951, era la st[re\ie un frate Gheorghe Boboc, devenit apoi monahul Gamaliel, care fusese ucenic de chilie la P.S. Grigorie Leu la Hu=i. P[stra de la el o c[ma=[ pe care o \inea ca pe o relicv[ sf`nt[. N-a ]mbr[cat-o niciodat[. Mai apoi, p[rintele Gamaliel a ajuns prin Muntele Athos. Cred c[ a purtat c[ma=a cu el peste tot. Nu mai =tiu pe unde va fi fiind acum. Sunt sigur c[ a tr[it drama al[turi de cel c[ruia i-a fost ucenic p`n[ la moarte. Descoperit, ar putea s[ dea Funda\iei unele m[rturii importante. Acesta e =i motivul pentru care v-am pomenit de el. Prin 1955 sau 1956, la ]nchisoarea V[c[re=ti, m-am ]nt`lnit cu p[rintele Vasile Leu, fiul P.S. Grigorie, dac[ nu m[ ]n=el. Cum V[c[re=tii erau =i ]nchisoare-spital pentru de\inu\i, cred c[ p[rintele Vasile venea la spital, de undeva de la Aiud sau Gherla. Era ]n grup =i pastorul Wurmbrand. Nu eram ]n aceea=i celul[-spital, dar 316

ne ]nt`lneam la plimbare. Uneori se l[sau deschise celulele, fiind spital, =i ne mai vizitam. Am stat de vorb[ cu p[rintele Vasile, dar nu foarte mult. El era cu ochii bandaja\i =i spunea c[ nu vede. De aceea ceruse s[ fie adus la spital. Spunea c[ a fost arestat la Viena, apoi dus ]n Rusia, apoi predat Securit[\ii rom`ne. Mai spunea c[ ar fi fost hirotonisit episcop dar, potrivit obiceiului din ]nchisori, nimeni nu f[cea m[rturisiri complete nim[nui. Eu auzisem despre el la Jilava =i am fost bucuros s[-l ]nt`lnesc la V[c[re=ti. Nu i-am pus ]ntreb[ri =i el mi-a spus c`t a vrut. Nu =tiu dac[ prin bandaj m-a v[zut. I-am spus c[ eram monah la Slatina. S-a bucurat...> Dintr-o scrisoare a I.P.S. Antonie Pl[m[deal[ Mitropolitul Ardealului

RPR Tribunalul Militar al Reg. II-a Milit. Bucure=ti Dosar nr. 1872/1954 al TMT Buc. Mandat de executare a pedepsei Nr. 205/56 din 03.04.1957 Noi colonel de justi\ie Casandra Aurel Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. II-a Milit., v[z`nd hot[r`rea nr. 2417 din 20.11.1954 a Tribunalului Militar Teritorial Bucure=ti prin care numitul Leu Gr. Vasile, n[scut la data de 13.03.1903 ]n comuna Oancea regiunea Gala\i, domiciliat ]n comuna Bucure=ti str. Gramont nr. 9 bis etaj apart. raionul N. B[lcescu regiunea Bucure=ti de profesie preot de apartenen\[ social[... de origin[ social[... fiul lui Grigore =i al Lucre\ia, a fost condamnat la munc[ silnic[ pe via\[ - pedeaps[ comutat[ de Prezidiul Marii Adun[ri Na\ionale din pedeapsa la moarte - pentru tr[dare pp. art. 1 lit. a, b, c, din D. 199/50; 10 (zece) ani ]nchisoare corec\ional[ pentru trecerea frontierei pp. art. 267 cp. pentru conf. art. 101cp execut[ munc[ silnic[ pe via\[ (din anul 1950, trec`nd fraudulos frontiera s-a ]ncadrat ]n serviciul de spionaj str[in, a 317

furnizat acestuia informa\ii =i a dus ac\iuni du=m[noase contra RPR. V[z`nd c[ hot[r`rea a r[mas definitiv[ prin decizia nr. 102 din 27.02.1957 a Trib. Suprem-Colegiul Militar prin care i s-a respins recursul. Ordon[m tuturor agen\ilor for\ei publice s[ aresteze =i s[ conduc[ pe susnumitul condamnat la Pentenciarul Pite=ti. Ordon[m directorului penitenciarului men\ionat s[ primeasc[ pe condamnat, s[-l re\in[ =i s[-l fac[ s[ execute pedeapsa mai sus ar[tat[, ]n a c[rei durat[ se va socoti =i timpul c`t a stat ]n deten\iune preventiv[ la.. conf. Se anuleaz[ mandatul preventiv nr. 1429/54 emis de Trib. Milit. Terit. Buc. Executarea pedepsei ]ncepe la 20 august 1952 =i expir[ la ***** c`nd va fi pus ]n libertate dac[ nu va fi re\inut pentru alte fapte. Pre=edintele Tribunalului Militar al Reg. II-a Milit. Colonel de justi\ie (ss) Casandra Aurel Grefier (ss) Ref. adm Teodorescu Ovidiu. Raport C[tre Pentienciarul Pite=ti Comandant Raportez la prechezi\ia din 21.01.1958 am g[sit asupra de\. Leu Victor 1 (un) cu\it confec\ionat de el =i una pereche de zaruri. Propun pedepsirea lui cu 3 (trei) zile regim sever. Plt. (ss) indescifrabil Raport C[tre Tovar[=u Comandant ]n ziua mai sus ar[tat[ fiind de serviciu am prins pe de\. Leu Gr. Vasile de la CBS nr. 6 cu dou[ sfori legate una de alta =i le 318

d[duse drumul pe geam ]n jos - am g[sit un ac de cusut asupra lui mare c`t o andrea la bae i-am dat ordin s[ se ]mbrace cu c[ma=a =i pantaloni pe el el a f[cut invers s-a dezbr[cat de toate =i a luat mantaua pe el =i a plecat spun`ndu-mi c[ este c[ldur[ mare. - el la aliniere nu se scoal[ - la de=teptare la fel V[ rog lua\i m[suri de pedepsire asupra lui eu propun s[ fie pedepsit cu 7 zile de izolator Serg. maj. (ss) indescifrabil Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. 10999 din 15.07.1958 C[tre Procuratura Militar[ Pite=ti V[ trimitem al[turat declara\ia de\inutului cond. C.R. Leu Vasile, prin care declar[ greva foamei pentru motivele ar[tate ]n con\inutul declara\iei. V[ rug[m a lua m[surile necesare. Comandantul Unit[\ii Maior^ +eful Biroului eviden\[ A.C.^ Adeverin\[ Telegrama Nr. 224 din Bucure=ti S-a primit ]n ziua de 15 oct. ora 21 m.10 Semn[tura primitorului (ss) S]rbu Augustin Telegram[ Prezentat[ Bucure=ti M.A.I. Nr. 224 127 15/10 2055 Transmis[ Forma\iunea 0951 C[tre MAI Regiunea Pite=ti Penit. Pite=ti Ve\i transfera cu duba dvs. de urgen\[ la Pentenciarul Jilava pe 319

de\inutul CR Leu Vasile, n[scut la data de 13/3/1903, fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Raporta\i telefonic de executare. La primire penitenciarul Jilava ]l va \ine ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor =i va raporta conducerii Direc\iei pentru a primi ordine ]n privin\a regimului de de\inere. Director general Colonel LixandruVasile Nr. T.M. 145552 din 15/10 1958 Col. 13/ 3/1903 T.M. 145552 15/10 1958 Pentru conformitate^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare, lag[re =i colonii.Penitenciarul Jilava Inventar 1718 din anul 1958 luna octombrie ziua 17 de obiectele =i lucrurile de ]nbr[c[minte luate spre p[strare dela de\inutul Leu Gr. Vasile data na=terii 1903 martie 3 ]n baza (1) conf. regulamentului 1. valiz[ lemn 1 una 2. curea pant. cauciuc 1 una 3. pantaloni gri 1 una 4. hain[ bleumarin 1 una 5. fular de l`n[ vechi 1 una 6. br`u improvizat 1 una 7. ciorapi l`n[ 4 patru 8. c[ciul[ neagr[ 1 una 9. c[m[=i diferite 3 trei 10. ismene 3 trei 11. cravat[ neagr[ 1 una 12. basmale 2 dou[ 13. prosop 2 dou[ 14. maieu 1 una 15. batiste 2 dou[ 16. ochelari toc cu garnitur[ galben[. =i lasate la el (2) conf. regulamentului: 320

1. c[m[=i 1 una 2. ismene 1 una 3. batiste 3 trei 4 ciorapi 3 trei 5. prosoape 2 dou[ Ajutor de serviciu al comandantului (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V. Leu Primit spre p[strare de c[tre resp. camerei de p[strare (semn[tura) ORDIN DE REPARTIZARE C[tre +eful Sec\iei Nr. II Tov.serg. major Tudorache Dtru Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Vasile ]n camera Nr. 20 Ajut. de serv. al cdt. (Semn[tura) Data 17 oct. 1958 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. III Tov. s. m. Ungureanu Nicolae Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Vasile din camera nr. 93 cl. III ]n camera Nr. 3/55, conform ordinului tov. c[pitan Alix[ndrescu Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Pit (Semn[tura)^ Data 1 noeimbrie 1958 321

ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Spital Tov. s. m. Tebe=an Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Vasile din camera nr. 8/55 ]n camera nr. 48, conform ordinului tov. cpt. Alx. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului (Semn[tura)^ Data 20.XII.58 Unitatea Jilava De acord Ofi\er de serviciu Aprob Comandantul V[zut Medicul unit[\ii Executat Raport }n ziua de 25.05.1959 ora 21 de\inutul Leu Vasile condamnat la MSV pentru din sec\ia Spital camera 48 a comis urm[toarele: La perchezi\ia f[cut[ s-a g[sit 2 cruci din lemn cu care ]n fiecare zi \ine slujbe religioase cu de\inu\ii din camer[, de asemnea discut[ probleme interna\ionale spun`nd c[ cur`nd cele patru puteri se va ]nt`lni =i vor hot[r] retragerea ru=ilor =i totodat[ va c[dea regimul. Propun a fi pedepsit cu 5 zile de izolare sau e=irea din infermelie deoarece se face in stiga\ie ]n camer[. Supraveghetor S.M. Pedeapsa ]ncepe la ... Pedeapsa expir[ la ... Ministerul Afacerilor Interne Data 28.V.959 322

Delega\ie Se deleag[ de noi prin prezenta tov. Cpt. Niculescu Constantin spre a merge ]n interes de serviciu pentru anchetarea numitului Leu Vasile, n[scut la 13.III.1903 ]n com. Oancea Gala\i la Penitenciarul Jilava. Director ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. I Tov. Serg. mj. Donciu Marin Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Vasile din camera nr. 5 ]n camera nr. 47, conform ordinului cdt. Ofi\er de serviciu Jilava (Semn[tura) Data 20.07.59 ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Spital Tov. s. m. Florea Ion Ve\i primi =i repartiza pe de\inutul Leu Gr. Vasile din camera nr. 48 ]n camera nr. 5, conform ordinului comand. Ofi\er de serviciu al Penitenciarului Jilava (Semn[tura)^ Data 22.06.59 Intrare nr. 174.529 Anul 1959 luna VII ziua 3 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Sec\ia sanitar[ Nr. 36214 din 29.VI.1959 C[tre 323

MAI UM 0123/U Bucure=ti Ca urmare la raportul dvs. nr. 174048 din 25.VI.1959, v[ facem cunoscut c[ se aprob[ transferarea cu primul vagon penitenciar la penitenciarul V[c[re=ti a de\inutului Leu Vasile pentru a fi interna\i ]n spitalul acelui penitenciar. }n actele de transferare ve\i anexa ]n copie prezentul ordin precum =i raportul medicului. Director general +eful Sec\iei sanitare Doctor^ Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne DGPCM Serv. Aprov. =i Gospod[rire Nr. 0036214 din 29.VIII.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem al[turat aprobarea de internare ]n spital nr. 36214/ 959 pentru de\inutul Leu Vasile din unitatea dvs., aprobare solicitat[ de UM 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. Ministru Al. Dr[ghici Nr. c./4046/959. Lua\i m[suri urgente de internare ]n spitalul V[c[re=ti a de\inutului =i raporta\i de executare. +eful Serviciului (ss) Maior Tache Petrache +eful Sec\iei sanitare (ss) Dr. Mihaly Zoltan Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Jilava Bir. Eviden\[ Nr. 9117 din 01 sept. 1959 C[tre Penitenciarul V[c[re=ti 324

Spital }nso\it de dosarul personal, v[ transfer[m odat[ cu prezenta pe de\inutul C.R. Leu Gr. Vasile, pentru a fi internat ]n spitalul dvs, conform ord. DGPCM Serv. aprov. =i gospod[rire nr. 0036214 din 29 august 1959, aprobarea ]n spital este solicitat[ de U.M. 0123/U Bucure=ti =i aprobat[ de tov. Ministru Al. Dr[ghici cu ord. Nr. C./4046/959. Rug[m confirma\i de primire. Comandantul penit. Jilava +eful Bir. Eviden\[ Spital Nr. din 22 oct. 1959 C[tre Tovar[=ul Comandant V[ raport[m: de\inutul C.R. Leu Vasile fiul lui Gheorghe Lucre\ia - conform avizelor medicale i se face ie=irea din spital la data de 22 oct. 1959. De\inutul vine de la penit. Jilava f[r[ adres[ de trimitere. Medic director (ss) Dr. Popescu Niculae Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul V[c[re=ti Biroul Eviden\[ Nr. 228 din 24.10.1959 C[tre Penitenciarul Jilava V[ retransfer[m pe cale administrativ[ pe de\inu\ii CR, dup[ cum urmeaz[: 1/ Leu Vasile, fiul lui Grigore =i Lucre\ia, n[scut la 13 martie 1903, condamnat la MSV pentru t[rdare. 2/ Popa +tefan fiul ui Stan =i Dobra, n[scut la 22 octombrie 1900, condamnat ]n prim[ instan\[ la 7 ani corec\ie prin sentin\a 325

nr. 901/959 a Trib. Militar Bucure=ti, ]mpreun[ cu dosarele cu actele de de\inere =i obiectele ce le apar\in. Susnumi\ii au terminat spitalizarea conform fi=ei medicale anexate la dosar. Rug[m confirma\i primirea Comandantul Penitenciarului Colonel^ +ef Bir. Eviden\[^ ORDIN DE MUTARE C[tre +eful Sec\iei Nr. Spital Tov. s. m. Tebe=an Ion Ve\i muta pe de\inutul Leu Gr. Vasile din camera nr. 48 ]n camera -, conform ordinului Ofi\er de serviciu (Semn[tura)^ Data 26.X.59 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia general[ a penitenciarelor =i coloniilor de munc[ Penitenciarul Jilava Inventar 2888 din anul 1959 luna octombrie ziua 26 de obiectele =i lucrurile de valoare ridicate spre p[strare de\inutul Leu Gr. Vasile data na=terii 1891 III 13 Gheorghe-Lucre\ia Proces verbal despre rezutlatul perchezi\iei sau ]n baza ordinului comandantului Mag. 1. valiz[ sc`ndur[ uzat[ 1 palton 1 hain[ 1 c[ciul[ 1 p. pantalon 1 c[ma=[ 326

3 p. chilo\i 1 p. ciorapi 1 p. ochelari 1 p[tur[ personal[ 1 p. bocanci 3 c[m[=i 3 ismene 3 batiste 3 ciorapi 1 flanel[ Ofi\er de serviciu (semn[tura)^ Asistent ]n perchezi\ie (semn[tura)^ De\inut V. Leu Primit spre p[strare Casierul unit[\ii (semn[tura)^ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Pite=ti Nr. 16236 din 16.10.1958 C[tre Penitenciarul Jilava Conform ordinului DGPCM nr. 224127 din 15.101958, pe care vi-l anex[m ]n copie v[ transfer[m prin duba noastr[ pe de\inutul C.R. Leu Vasile, ]mpreun[ cu dosarul personal nr. 36 compus din 49 file. La primirea de\inutului CR rug[m a fi \inut ]n condi\ii perfecte de izolare de restul de\inu\ilor. Ve\i anun\a DGPCM pentru a primi ordin ]n privin\a regimului de de\inere. 327

Rug[m confirma\i primirea de\inutului =i a dosarului personal. Comandantul unit[\ii Maior^ +ef birou eviden\[ A.C.^ Unicat Unitatea B.J. C.21 Sef nr. Raft nr. Proces verbal nr. 771 de depunere =i perchezi\ie corporal[ F[cut ast[zi 7 noiembrie 1959 ora 15.45 ]n Bucure=ti Noi Boac[ Ctin din MAI, adresa nr. 00843153/7.XI.959 adus de la Jilava din - se ]ncarcereaz[ ]n ]nchisoare ]n interesul cercet[rilor, arestatul Leu Vasile n[scut la 13.III.1903 ]n comuna Oancea raionul Gala\i regiunea Gala\i fiul lui Grigore =i Lucre\ia de profesie episcop c[s[torit cu - ultimul domiciliu ]n Londra str. nr. a mai fost arestat/nu a mai fost arestat de - la data - pentru Proced`nd la perchezi\ia corporal[ s-a g[sit asupra lui urm[toarele obiecte: una traist[, trei c[m[=i, dou[ ismene, una pijama complet[, un pantalon pijama, dou[ per. ciorapi, dou[ buc. c`rpe, dou[ batiste, dou[ buc. s[pun rufe, un s[cule\ mic, un s[cule\ cu diferite c`rpe =i medicamente, una p[tur[. Drept care am ]ncheiat prezentul proces verbal Ofi\er de serviciu^ Am primit obiectele Magaziner^ Perchezi\ionat Transferat la - cf. ordinului nr. - din Am predat arestatul Ofi\er de serviciu^ Am predat obiectele 328

Magaziner^ Am primit arestatul, obiectele men\ionate ]n prezentul proces verbal =i dosarul personal nr. Semn[tura arestatului de primirea obiectelor Data^ Not[ Din ordinul tov. col. Dumitrescu de\inutul Leu Vasile se mut[ de la cl. 21 la cl. 50. Of. de serviciu^ 5.XII.1959 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne U.M. nr. 0123/H Nr. 00240609 din 5 martie 1960 Dosar nr. C[tre Penitenciarul Jilava V[ trimitem prin delega\ii no=tri, ]mpreun[ cu dosarul =i obiectele ce-i apar\in pe de\inutul Leu Vasile, pentru a fi transferat de c[tre dvs. la locul de deten\ie de unde a fost adus. +eful unit[\ii militare Lt. col^ Secretar Plut.^ MAI Penitenciarul Jilava Biroul eviden\[ Nr. 3981 din 8.04.1960 C[tre Ministerul Afacerilor Interne 329

Dir. general[ a penit. =i coloniilor de munc[ Serviciul eviden\[ Rug[m s[ binevoi\i a ne da aprobare de a transfera la penitenciarul de executarea pedepsei pe de\inutul CR Leu Vasile, n[scut la 13 martie 1903, fiul lui Grigore =i Lucre\ia ce este condamnat definitiv la MSV pentru tr[dare prin sentin\a nr. 2417/ 1954 de Trib. Militar Teritorial Buc. Men\ion[m c[ susnumitul a fost primit prin transferare de la Penit. Pite=ti pentru a fi pus la dispozi\ia MAI 0123/h, pentru cercet[ri, =i MAI cu adresa nr. 00840609 din 5 martie 1960, ]l depune ]n acest penitenciar cu men\iunea s[ fie transferat la locul de de\inere de unde a fost transferat. Comandantul unit[\ii Lt. col. +eful Bir. eviden\[ A.C. Penitenciarul Jilava Nr. plicului Data 16.04.1960 Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Gr. Vasile mtr. nr. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare, pedeapsa expir[ la MSV, se transfer[ la Penitenciarul Pite=ti (pentru executarea pedepsei conf. ord. DGPCM serv. Ev. nr. 33388/60) Gradul de periculozitate : periculos CR Semnalmente: v`rsta 13 martie 1903 Grigore =i Lucre\ia Semne particulare (semne, cicatrice, tatuaje etc.) nu are I s-a dat hran[ rece pentru zilele: Comandant^ 330

+eful biroului de eviden\[ =i cazier^ Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia penitenciare, lag[re =i colonii Penitenciarul Pite=ti Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr. Vasile, anul na=terii 1903, originea social[ burghez, locul na=terii Oancea, c`nd =i de ce instan\[ a fost condamnat Trib. Militar Bucure=ti ]n baza c[rui art. tr[dare pe termen MSV Pe timpul de\inerii ]n penitenciare a avut o comportare rea av`nd la dosar rapoarte de pedepsire - comportare rea fa\[ de personalul penitenciarulu 7 =i 3 zile izolare Comandantul Penitenciarului Semn[tura^ Penitenciarul Dej Nr. plicului Data 08 februarie 1961Consultat =i g[sit s[n[tos Deparazitat Medic^ Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul CR Leu Gr. Vasile mtr. nr. 3291/1954 de profesiune episcop condamnat MSV pentru faptul tr[dare pedeapsa expir[ se transfer[ la Penitenciarul pentru spitalizare conf. ord. DGPCM nr. 167255/961) Gradul de periculozitate: f periculos CR de supravegheat Numele p[rin\ilor numele tat[lui Grigore numele mamei Lucre\ia I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 08-09 februarie 1961 Comandant +eful biroului de evid. 331

Ministerul Afacerilor Interne Unitatea Penitenciarul Dej Nr. 1351 din 03 VI 1961 C[tre Pentenciarul V[c[re=ti V[ ]naint[m al[turat cererea de\inutului CR Leu Gh. Vasile tichet nr. prin care solicit[ una pereche ochelari rug`ndu-v[ s[ binevoi\i a dispune Comandantul unit[\ii Referent =ef

=i greva foamei =i am cerut s[ fiu izolat =i s[ mi se dea h`rtie ceea ce mi s-a refuzat. Acstea sunt motivele pentru care declar refuzul hranei azi, 27/7.1962 V. Leu Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr. 01967 din 30 VII 1962 Dosar nr. C[tre Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Conform Ord. Dv. Nr. 0047500/962 referitor la cazurile de refuzul hranei de c[tre de\inu\i, Raport[m: }n ziua de 25.07.1962 de\inutul CR Leu Vasile, condamnat MSV a declarat refuzul hranei pentru motivul c[ este persecutat de c[tre o parte din personalul de paz[ pe considerentul c[ ]n ziua de 20.07.1962 cu ocazia perchezi\iei generale a fost scos din camer[ ]n timpul c`t s-a efectuat perchezi\ia general[ ]n cadrul sec\iei. }n ziua de 30.07.1962 de\inutul a renun\at la refuzul hranei pe considerentul c[ ]=i d[ seama c[ nu este persecutat de c[tre cadrele din paz[. Cu raportul Nr. 01967 din 27.07.1962 s-a ]naintat declara\ia de\inutului, Procuraturii Militare Cluj, de ]nceperea refuzului de hran[ iar cu raportul Nr. 1990 din 30.07.1962 s-a ]naintat declara\ia de ]ncetarea refuzului de hran[. Comandantul Penit. Dej Cpt. Duma Emilian Declara\ie 333

Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Interne Penitenciarul Dej Nr. 01967 din 27 VII 1962 Dosar nr. C[tre Procuratura Regiunii III-a Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei a de\iunutului CR Leu Vasile, condamnat MSV Fa\[ de aceasta rug[m a se lua m[surile cuvenite Comandantul Penit. Dej (ss) Cpt. Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Vasile n[scut ]n com. Oancea jud. Covurlui ]n 13 martie 1893 fiul Grigore =i Lucre\ia de\inut CR condamnat MSV declar refuzul hranei, fiindc[, prin patru dovezi concrete am constatat c[ ]n contra mea se duce o ac\iune de exterminare camuflat[ de c[tre persoane din administra\ia Penitenciarului Dej. Men\ionez c[ ]n ziua de 20 iulie am raportat c[ intru ]n refuzul 332

Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR cond. MSV p. }.Tr. care ]n ziua de 20 iul. a.c. am declarat greva foamei, cer`nd s[ se procedeze la cele legale - ]n ziua de 25 iulie am fost scos la raportul conf. a or. comd. care mi-a dat h`rtie =i m-a izolat. Ast[zi 30 iulie pe temeiul angajamentului =i cuv`ntului de onoare a D-lui. Comd. c[ nu exist[ o ac\iune de exterminare oficial[ ]n contra mea - declar c[ renun\ la greva foamei. V. Leu Dej 30 iulie 1962 De\inutul Leu GH. Vasile a fost mutat din camera nr. 64 ]n camera nr. 58, la data de 27.09.1962 oraz 10 +eful Sec\iei nr. III (Semn[tura)^ Penitenciarul Dej Nr. 02547/28.IX.1962 Procuratura Regiunii Militare Cluj }naint[m al[turat copia declara\iei de refuzul hranei dat[ de de\inutul CR Vasile Leu ]n data de 27.09 .1962 Rug[m dispune\i. Comandantul Penit. Dej Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR condamnat MSV p. }. Tr. n[scut ]n com. Oancea, jud. Covurlui, la 13 martie 1893 declar refuzul hranei deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminare a mea fizic[ =i moral[. Vasile Leu 27 sept. 1962 Copie 334

Declara\ie Subsemnatul Vasile Leu de\inut CR ]n penitenciarul Dej, condamnat MSV p. }. Tr. n[scut ]n com. Oancea, jud. Covurlui, la 13 martie 1893, declar refuzul hranei, deoarece am constatat =i verificat c[ ]n penitenciarul Dej ]n care m[ aflu se duce o ac\iune camuflat[ de exterminarea mea fizic[ =i moral[. 27 sept. 1962 Vasile Leu Pt. conformitate cu originalul (ss) Secretar A.C. P[una Vasile Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu, condamnat MSV p. }. Tr. declar: nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. Vasile Leu 29.IX.1962 Copie Declara\ie Subsemnatul de\inut Vasile Leu, condamnat MSV p. }. Tr. declar: Nu primesc s[ fiu hr[nit artificial =i refuz asisten\a =i alimenta\ia medical[. Aceasta ]mi este declara\ia pe care o dau o sus\in =i o semnez. 29.IX.1962 Vasile Leu Pt. conformitate cu originalul Secretarul Penit. Dej (ss) A.C. P[una Vasile Penitenciarul Dej 335

Nr. 2576/01.X.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Raport[m: Pe data de 27 septembrie 1962, de\inutul CR Leu Vasile matr. 3291/54 condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare de patrie, a declarat refuzul hranei, pentru motivul c[ conducerea unit[\ii nu a aprobat mutarea lui din camera 58 ]n camera 47 unde s-a cerut s[ fie mutat. Cu raportul nostru nr. 02547 din 28.09.1962 am raportat =i Procuraturii Militare Cluj care supravegheaz[ unitatea noastr[. Rug[m dispune\i Comandantul Penit. Dej (ss) Maior Duma Emilian Declara\ie Subsemnatul Leu Gh. Vasile de\inut ]n Penitenciarul Dej condamnat MSV pentru ]nalt[ tr[dare Renun\ la refuzul de hran[ ce l-am declarat ]n ziua de 27.09.1962 03.10.1962 (N.A. Scrisul nu este al s[u, ci numai semn[tura, ceea ce ]nseamn[ c[ a fost fie obligat, fie foarte sl[bit dup[ foame.) Penitenciarul Dej Nr. 2622/05.X.1962 Forma\iunea 0951 Bucure=ti Serviciul Paz[ =i Regim Urmare raportului nr. 02576 din 01 octombrie 1962, Raport[m: Le data de 03.10 1962, de\inutul CR Leu Vasile a renun\at la refuzul de hran[, declarat ]n data de 27.09.1962. Cu raportul nostru nr. 2619 din 05.10.1962 am raportat =i Procuraturii Regiunii a III-a Militare Cluj. 336

Comandantul Penit. Dej (ss) Maior Duma Emilian Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Verificat Procuror militar: (ss) Maior de justi\ie Mure=an Gavril[ Proces verbal }ncheiat azi 18 ianuarie 1963 Noi maior Alexandrescu Dumitru, comandantul forma\iunii 0606 Gherla, ]n prezen\a lt. maj. Domocos Iosif delegatul Raionului MAI Gherla, sub supravegherea direct[ a tov. Mure=an Gavril[ de la Procuratura Militar[ de Regiune Militar[ Cluj, verific`nd dosarul numitului Leu Gr. Vasile condamnat la MSV pentru tr[dare conform art. dec. 199/50 prin sentin\a nr. 2417/ 1954 a Trib. Militar Teritorial Bucure=ti, pe baza c[ruia s-a emis mandatul de executarea pedepsei nr. 205/1956, constat[m prin prezentul proces verbal c[ susnumitul beneficiaz[ de dispozi\iile art. 7 din Decretul 5/1963 =i urmeaz[ a se transforma pedeapsa ]n 25 ani MS. Drept pentru care am ]ncheiat prezentul proces verbal ]ntr-un exemplar ce se va anexa la dosarul de penitenciar al condamnatului. Comandantul Forma\iunii 0606 Gherla (ss) Maior Alexandrescu Dumitru Delegat Raion MAI (ss) Lt. Maj Domocos Iosif Luat la cuno=tin\[ (ss) V. Leu 19.01.1963 Republica Popular[ Rom`n[ Ministerul Afacerilor Eviden\[ SE NR. 0404344 din 337

Dosar nr. 113 C[tre Forma\iunea 0606 Gherla Conform adresei 00520800/14-03-1964 a MAI - UM 0123/0 Bucure=ti, ve\i transfera ]n forma\iunea 9622 Aiud, pe de\. cr Leu Vasile nsc. 13.03.1903 fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Loc\iitor director general^ +eful serviciului^ Secret Ministerul Afacerilor Interne Forma\iunea 0606 Gherla Nr. 1792 din 26 martie 1964 C[tre Forma\iune 0622 Aiud }n conformitate cu Ordinul DGPCM SE 040344 din 25.03.1964, v[ transfer[m ]mpreun[ cu dosarul s[u personal pe de\inutul CR Leu Vasile nsc. la 13.03.1903, fiul lui Grigore =i Lucre\ia. Rug[m confirma\i primirea. Comandantul Forma\iunii (ss) Trocaru Petru +eful Biroului eviden\[ (ss) a.c. Manoliu Petru Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten. =i a colon. de munc[ Locul de de\inere Gherla Adeverin\[-Caracterizare De\inut Leu Gr. Vasile, n[scut la 13.03.1903 ]n localitatea Oancea, originea social[ burghez[, condamnat de^ - prin sentin\a penal[ nr.^ - la^ - pentru^ - ]n baza art.^ - a ]nceput s[ execute pedespsa la data de^ - =i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.^ - emis de^ Pe timpul de\inerii La data de 29.02.1957 a fost pedepsit cu 5 338

zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise, la data de 21.06.1958 a fost pedepsit cu 4 zile izolare pentru p[strarea de obiecte nepermise, la 25.05.1959 a fost pedepsit cu 5 zile izolare pentru nerespectarea regulamentului. Comandant^ Data 26.03.1964 Penit. Gherla Nr. plicului 1792 Data 26 martie 1964 Consultat Deparazitat Medic^ FOAIE DE TRANSFERARE (pentru uzul vagoanelor penitenciare) De\inutul Leu Vasile Mtr. nr. 32911954 de profesiune episcop condamnat la 25 ani pentru faptul de tr[dare, pedeapsa expir[ la 13 august 1977, se transfer[ la penitenciarul Form. 9622 Aiud pentru conform Ordinului DGPCM nr. SE 040344/1964. Gradul de periculozitate: s[ fie supravegheat Semnalmente: V`rsta nsc. 13.03.1903, fiul lui: Grigore Lucre\ia Talia, Fruntea Nasul Gura^ B[rbia Fa\a Ochii^ P[rul Spr`ncenele Barba^ Urechea Musta\a^ Semne particulare (Semne, cicatrice, tatuaje etc.) I s-a dat hran[ rece pentru zilele: 27 martie 1964 Comandant^ +eful Biroului de Eviden\[ =i Cazier^ N.B. Aceast[ foaie de transferare se lipe=te pe plicul cu dosarul de\inutului, ]n caz de lips[ sau av`nd datele cerute incomplete, =eful de vagon va refuza primirea de\inu\ilor. 339

Formular nr. 5 Ministerul Afacerilor Interne Direc\ia g-ral[ a peniten. =i a col. de munc[ Locul de de\inere Aiud Adeverin\[-Caracterizare De\inutul Leu Gr. Vasile, n[scut la data (anul, luna, ziua) 13.03.1903 ]n comuna^ - raionul^ - regiunea^ - ocupa\ia^ originea^ - condamnat la 25 ani MS prin hot[r`rea penal[ nr.^ - din^ - la^ - pentru^ - ]n baza articolului^ Pedeapsa ]ncepe la data de^ - =i expir[ la data de^ Execut[ pedeapsa ]n baza mandatului nr.^ - din^ - emis de^ A mai fost condamnat pentru^ Con\inutul caracteriz[rii: Pe timpul de\inerii a avut o comportare rea fiind pedepsit ]n total cu 24 zile izolare cu regim sever ptr. revolte la adresa cadrelor, nerespectarea programului, p[strare de obiecte nepermise. Comandant^ Data 15.07.1964 Form. 0622 Aiud Nr. 5948 din 01.08.1964 C[tre ... (Eviden\a Operativ[) V[ facem cunsocut c[ ]n ziua de 01.08.1964 a fost pus ]n libertate numitul Leu Vasile, fiul lui Grigore =i al Lucre\ia, n[scut ]n anul 1903 luna 03 ziua 13 ]n comuna Oancea raionul Gala\i, regiunea Gala\i, profesia episcop A fost depus la data de 20.08.1952 ]n baza mandatului de arestare nr. 205/956 emis de TMR 2 M.BUc. fiind condamnat la 25 ani MS prin sentin\a/decizia penal[ nr. 2517/954 a Tribunalului MT Buc. pentru tr[dare art. D. 199/950. S/a eliberat fiind gra\iat conf. D. 411/954 al Cons. de Stat al RPR A declarat c[-=i va stabili domiciliul ]n regiunea Bucure=ti, 340

raionul N. B[lcescu comuna/ora=ul Bucure=ti, strada Gramont nr. 9 bis Comandant^ +eful Eviden\ei^ Forma\iunea 0622 Aiud Declara\ie Subsemnatul Leu Gr. Vasile, domiciliat ]n Bucure=ti raion N. B[lcescu, str. Gramont nr. 9 bis La punerea mea ]n libertate din penit. Aiud, am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ nu am voie s[ divulg nimic din cele v[zute =i auzite de mine ]n leg[tur[ cu locurile de de\inere pe unde am trecut =i nici despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere. De asemeni nu voi comunica nimic scris sau verbal rudelor sau altor persoane despre de\inu\ii r[ma=i ]n locurile de de\inere. }n cazul c[ nu voi respecta cele ar[tate mai sus, am luat la cuno=tin\[ de faptul c[ sun pasibil a suporta rigorile legilor RPR. Semn[tura: V. Leu Data 1 august 1964

341

CAPITOLUL ULTIM
C{TRE CITITOR Eliberat astfel din temni\[ c`nd ajunsese la ruinarea trupeasc[ =i pierderea vederii, cel trecut prin totalitatea calvarului organizat cu cinism de p[g`nismul modern, p[streaz[ senin[ =i neprih[nit[ mintea cu care l-a d[ruit Duhul. A=a cum s-a putut vedea =i din aceste acte publicate mai la urm[, el este adus pe parcursul deten\iei la mai multe <interogatorii> care, dup[ datele lor calendaristice ar putea corespunde unor ac\iuni diplomatice ale guvern[rii, cuv`ntul lui put`nd avea greutate ]n tratatativele cu Ocidentul. Dar tot dup[ aceste acte, re`ntoarcerea lui la regimul sever de deten\ie, m`r=[viile care ]l fac s[ intre de mai multe ori ]n greva foamei, multele zile de izolare total[ la care este supercondamnat =i gradul de <mare periculozitate> la care este catalogat ]ntotdeauna, demonstreaz[ limpede c[ el a perseverat ]n a refuza orice colaborare. Acela=i refuz categoric pentru orice colaborare ]l demonstreaz[ =i dup[ ie=irea din ]nchisoare. I se propun diferite func\ii ierarhice dar, spre a nu avea datoria ascult[rii fa\[ de cei care, cu voie sau f[r[ de voie, au fost martorii t[cu\i ai martiriului tat[lui s[u =i ai ponegririi sale, ]=i alege o mic[ biseric[ autonom[ de cea oficial[ Biserica Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti - ]n care sluje=te f[r[ dependen\[ de ierarhiile vremii. Aceast[ confesiune ortodox[ ]l alege ]nt`ist[t[tor al ei - chiriarh b[tr`n =i orb, dar demn =i sigur pe mi=carea sa ]n fa\a altarului, prin cuv`ntul de la Dumnezeu adresat p`n[ ]n ultima clip[ credincio=ilor. 342

Trece la Domnul ]n 1978 scriindu-=i sobru =i convins de sine ultimul anun\. Acesta apare cu urm[toarele cuvinte: <Credincio=ii, Familia Leu, anun\[ decesul Arhiepiscopului Victor Leu, cel ce a fost Arhip[stor al Rom`nilor de peste hotare =i al Rom`nilor Ortodoc=i Tradi\ionali=ti din \ar[. Singuraticul str[nepot al lui <Mihail Leu, Pop[ de Tab[r[ al lui +tefan cel Mare>. Protoereul Militar Leu al Cavaleriei Rom`ne, dup[ o via\[ tumultoas[ de 73 ani, ]ncheie lan\ul celor nou[ genera\ii de slujitori ai Altarului Rom`nesc, care sunt o pagin[ din via\a =i luptele glorioase ale poporului Rom`n, pagin[ intrat[ ]n patrimoniul Istoriei. Retras ]n lini=tea unei M`n[stiri Dreptcredincioase Rom`ne, unde ]ndeplinindu-i-se ultima sa dorin\[ p[m`nteasc[, a fost ]nmorm`ntat cu toate slujbele =i datinile Ortodoxiei Rom`ne=ti, ca simplu =i resemnat Monah.

343

APEL COLOFON DE FAMILIE Am lucrat cu pio=enie la aceast[ carte de familie, noi, cei trei urma=i b[rb[te=ti ai episcopilor-martiri, pentru a fi alc[tuit[ ]n ]ntregime prin munca =i spiritul nostru. Astfel, Corneliu Leu a extras din arhive =i a ordonat aceste texte, Vlad Leu le-a a=ezat pe calculator =i a f[cut pagina\ia, iar Tudor Leu a realizat coperta =i forma definitiv[ a c[r\ii, la anul M`ntuirii 1998, ]n Bucure=ti. Funda\ia Episcopul Grigorie Leu face apel pe aceast[ cale la to\i cititorii din \ar[ =i str[in[tate care consider[ c[ pot furniza date sau documente ]n plus privind subiectul acestei c[r\i, s[ le trimit[ la adresa ei din Bd. Dacia nr. 126, Bucure=ti 7026, fax 40 -1-210.54.11.

ISBN 973-9025-14-5 Casa de Editur[ =i Tipografie REALITATEA anul 2001